SOCIETATEA COMERCIALA "ROMAN" S.A.

CUPRINS

Capitolul I: Prezentarea organizatiei

1.Sectorul de activitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.Istoric: infiintare, evolutie, privatizare etc.

3.Obiectul de activitate - din statut

4.Sediul, filiale, puncte de lucru

5.Analiza evolutiei principalilor indicatori: cifra de afaceri; venituri; cheltuieli; profit; numar personal; active - necorporale, corporale - pe categorii

Capitolul II

1.Managementul organizatiei:

-structura organizatorica (organigrama)

-managerii

2.Personalul organizatiei

3.Piata organizatiei

4.Oferta organizatiei

5.Consumatori si clienti

6.Dimensiunea si structura pietei

7.Dinamica pietei

8.Concurenta

Capitolul III

1. Contabilitatea interna de gestiune

2. Sinteza corelatiilor contabile dintre conturi

3. Calculatia costurilor de productie in cadrul sectiei laminor 16"

4. Opera]iuni economice

5. Activitati

6. Securitatea informatiilor din fisele de post ale angajatilor

Capitolul I: Prezentarea organizatiei

1.Sectorul de activitate - Metalurgie

2 Scurt istoric

"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."a fost constituita in 1957 cand laminorul de 16" a fost amplasat in Roman, la 80 km de frontiera cu U.R.S.S. Scopul sau a fost sa furnizeze in principal Romaniei si apoi fostei U.R.S.S. material tubular petrolier (OCTG). La inceput, numele societatii a fost N.C.S. (Noul Combinat Siderurgic). La 29 mai 1957 societatea si-a schimbat numele pentru a deveni Fabrica de Tevi Roman. Prima teava a fost laminata la 17 decembrie 1957. In 1969 unitatea a fost denumita I.T.R. (Intreprinderea de Tevi Roman).

In 1970 se pune in functiune linia de laminare Stiefel 6", capacitate 105 mii tone/an. In 1977 intra in functiune linia de laminare Stiefel 6" numarul 2, capacitate 90 mii tone/an. Linia de laminare Stossbank - capacitate 60 mii tone/an intra in functiune in 1975, iar in 1984 linia Pilger 20" - capacitate 130 mii tone/an.

Prin intrarea in functiune a primei sectii de tevi trase si laminate la rece in anul 1974 - capacitate 36 mii tone/an si a celei de-a doua sectii in 1982 - capacitate 14 mii tone/an, se diversifica considerabil gama sortotipo-dimensionala de tevi fabricate la Roman.

Pentru marirea gradului de prelucrabilitate a tevii fabricate si ridicarea proprietatilor fizico-mecanice a produselor, se procedeaza la materializarea unei noi etape de diversificare prin constructia si punerea in functiune a urmatoarelor capacitati:

• trei linii de tratament termic - capacitate 150 mii tone/an in 1974 - 1976;
• linii finisare tevi petroliere (tubing, burlane, conducta filetata) - capacitate 200 mii tone/an;
• linie prelucrare la rece tevi nucleare, punere in functiune in 1989;
• linie prelucrare prajini si tevi - cazane energetice, diversificata, perioada 1961 - 1986;

Total capacitate instalata : 685 mii tone/an.

De la revolutia din 1989, o consecventa intrerupere in furnizarea cu materie prima si energie a produs o reducere a productiei si numarului de angajati de la maximul de 10.000 la sub 4.000.

Productia de tevi a atins nivele maxime de 531.200 tone in 1980, apoi in 1987 de 519.700 tone pentru ca apoi sa scada la 128.016 tone in 1991. In 1991 unitatea este reorganizata ca societate pe actiuni si isi schimba denumirea in S.C. " Petrotub" S.A. Roman. 

"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."este autorizata pentru fabricatia materialului tubular sub licenta API (Institutul American al Petrolului) si totodata detine certificarea fabricatiei conform "LLOYD'S Register Quality", ceea ce confera siguranta, competitivitate si calitate in relatia directa cu consumatorii.

Societatea comerciala"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A." reprezinta prin cei peste 40 de ani de experienta principalul producator de tevi din otel fara sudura din Romania, acoperind cea mai mare parte din cererea interna de tevi destinate industriei extractive de petrol, gaze naturale si carbune, industriei energetice clasice si nucleare, industriei constructoare de masini, fiind unicul fabricant din lume a intregii game dimensionale cuprinsa intre 6 si 600 mm.

3.Obiectul de activitate

Obiect de activitate : producerea si comercializarea tevilor din otel fara sudura laminate la cald si laminate sau trase la rece :

• burlane de tubaj;
• tevi de extractie;
• conducte;
• prajini grele de foraj;
• tevi pentru constructii de masini;
• tevi pentru industria energetica si nucleara;
• tevi pentru industria auto;
• tevi constructii industriale;
• conducte izolate termic si/sau anticoroziv.

Obiectivele prioritare ale societatii sunt :

- mentinerea sau cresterea competitivitatii in conditiile unei cereri schimbatoare a pietei interne si externe, a unor concurenti de tevi traditionali, precum si a presiunii preturilor.

- introducerea in fabricatie a unor noi produse si imbunatatirea produselor fabricate.

- cresterea calitatii.

- minimizarea erorilor in productie si administratie.

- cresterea productivitatii muncii.

- diminuarea continua a costurilor de productie.

- asimilarea unor produse cu grad inalt al valorii adaugate.

- realizarea unor obiective importante de investitii.

Misiunea firmei : de a ramane pe un loc important in cadrul productiei de tevi si de a-si dezvolta capacitati pentru obtinerea produselor tubulare cu valoare adaugata mare. Desi pentru unele produse este singurul producator din tara, nu se multumeste cu aceasta pozitie, ci incearca sa-si imbunatateasca calitatea si performanta produselor.

4.Sediul, filiale, puncte de lucru

Societatea comerciala "ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A." reprezinta prin cei peste 40 de ani de experienta principalul producator de tevi din otel fara sudura din Romania, acoperind cea mai mare parte din cererea interna de tevi destinate industriei extractive de petrol, gaze naturale si carbune, industriei energetice clasice si nucleare, industriei constructoare de masini, fiind unicul fabricant din lume a intregii game dimensionale cuprinsa intre 6 si 600 mm.

Date generale

Mod de constituire:"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."a fost constituita prin reorganizare conform prevederilor legii 15/1990 ca societate comerciala pe actiuni, in prezent cu capital particular.

Numar de inregistrare la Registrul Comertului : J27/88/14.02.91.

Cod unic de inregistrare la Oficiul Registrului

4.Sediul, filiale, puncte de lucru - Sediul: Roman, Str. Stefan cel Mare, Bl. 15, Parter 1, Jud. Neamt, Punct de Lucru: Sos. Roman - Iasi, Km. 333

5.Analiza evolutiei principalilor indicatori: cifra de afaceri; venituri; cheltuieli; profit ID Anul II, CA

; pierdere, numar personal; active - necorporale, corporale - pe categorii

Capital social subscris si varsat : 36.110.772,50 lei

Situatia patrimoniului

Contul de profit si pierdere

Date informative

Structura actionariatului

Sursa informatiei:  DEPOZITARUL CENTRAL Data:  Actionar Actiuni Procent ArcelorMittal Tubular Products Holding B.V. ALTI ACTIONARI S.I.F. MOLDOVA Total

Ultima sedinta de tranzactionare (piata principala)
Ultimul pret Var Var (%) Data/ora Pret deschidere Pret maxim Pret minim Pret mediu Nr. tranzactii Volum Valoare
52 saptamani
Maxim Minim

CAPITALUL SOCIETATII

Din punct de vedere financiar contabil, capitalurile detinute de societate reprezinta componente ale pasivului patrimonial destinat a acoperi intr-o maniera durabila activul patrimonial.

Capitalurile se formeaza la inceputul activitatii societatii, se modifica prin cresteri sau diminuari pe parcursul desfasurarii activitatii si se lichideaza la incetarea existentei unitatii.

CONSTITUIREA CAPITALULUI SOCIAL

Forta fiecarui agent economic este data de capitalul acestuia. Capitalul social cuprinde valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale, respectiv valoarea aportului in natura si in numerar sau alte valori, a rezervelor incorporate si beneficiilor repartizate pentru majorarea capitalului si a altor operatiuni care modifica capitalul.

Atat asociatii cat si actionarii detin cote - parti din capitalul social si sunt considerati coproprietari ai societatii comerciale. Ei beneficiaza de venituri sub forma dividendelor care se calculeaza dupa inchiderea exercitiului anual din profitul net obtinut. Contabilitatea capitalului social se realizeaza cu ajutorul contului 101 "Capital social".

Capitalul social al societatii "ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A." este constituit din:

1.ACTIVE FIXE: (ocupa 90 % in cadrul activelor imobilizate

- terenuri proportie de 20.6 %

- mijloace fixe proportie de 79.4 %

Societatea detine in proprietate exclusiva o suprafata de 1106115 mp, conform cu "Certificatul de atestare a dreptului de proprietate" avizat de Directia pentru urbanism, Amenajarea Teritoriului si Lucrari Publice - Neamt. Terenul este inclus in capitalul social al societatii si in evidenta contabila (soldul contului 211).

Ponderea cea mai mare o au masinile, utilajele si instalatiile de lucru, ceea ce este justificat avand in vedere specificul activitatii societatii. Activitatea investitionala, desi redusa ca pondere, este prezenta, investitiile realizate constituind baza de majorare a capitalului social al societatii comerciale.

2. ACTIVE CIRCULANTE:

Stocurile (denumite si active din exploatare):

Stocurile de rezerve materiale si cheltuielile (pentru productia neterminata), impreuna cu stocurile finite, marfuri, ambalaje, etc. reprezinta valori materiale consumabile, de regula pe termen scurt si sunt necesare firmei pentru asigurarea continuitatii si ritmicitatii in activitate.

In structura stocurilor s-a redus ponderea materiilor prime si materialelor consumabile, ca urmare a structurii sortimentale adoptate.

Creantele (datoriile tertilor, valori usor realizabile sau realizabile pe termen scurt):

Creantele pot fi privite in functie de diferite criterii:

a) Dupa natura lor calitativa:

creante normale, rezultate din desfasurarea normala a circuitului economic. In aceasta categorie intra sumele inregistrate in conturile:

- clienti si conturi asimilate

- furnizori - debitori

- cheltuieli inregistrate in avans

- alte creante

creante nenormale, rezultate din afara desfasurarii normale a circuitului economic. In aceasta categorie intra sumele inscrise in contul 461

- debitori diversi - debitori din reclamatii, clientii pentru livrari de produse refuzate, debitorii pentru lipsuri, furturi si delapidari, lipsuri de valori materiale si pierderi din degradarea valorilor materiale.

b) Dupa gradul de certitudine a incasarii lor:

certe - confirmata in scris de catre clientii solvabili. Deoarece intr-un diagnostic financiar este greu de a obtine o asemenea confirmare, in creantele certe se cuprind cele normale.

incerte - creante nenormale

Deoarece ritmul de crestere a creantelor in anul 2008 a fost superior aceluia de crestere a cifrei de afaceri, s-a modificat si ponderea acestora in total activ. Se mentine ponderea clientilor, generatori de creante normale.

Disponibilitati banesti si plasamente (in numerar sau in banci):

Desi au cunoscut o crestere importanta, comparativ cu celelalte mijloace economice ale societatii comerciale"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A.",disponibilitatile banesti sunt insuficiente pentru a asigura desfasurarea normala a activitatii economice.

Capitalul propriu al societatii a cunoscut cresteri in perioada 2007-2008 cu 175.100 mil.lei asigurata integral pe seama cresterii capitalului social subscris si varsat datorita reevaluarilor. de tip administrativ si prin investitii.

Fondurile constituite din profitul retinut au o pondere mica in capitalul propriu datorita nivelului de profitabilitate foarte redus al anului 2008.

Pentru capitalul social, valoarea nominala este inscrisa pe actiune sau partea sociala, in calitatea acestora de titlu de valoare.

Intrucat aceste titluri care reprezinta capitalul propriu sau titluri de valoare negociabila, in sistemul de gestiune financiara a intreprinderii valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori, cum sunt: valoarea de piata, valoarea de rentabilitate si valoarea patrimoniala.

valoarea de piata reprezinta pretul fix de cumparare- vanzare a unei actiuni la o anumita data, pret stabilit de regula prin negociere, la bursa de valori, pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit cotare. La stabilirea pretului de piata a unei actiuni, cererea si oferta sunt influientate de o serie de factori:

1. stabilitatea financiara a intreprinderii

2. situatia activului industrial al intreprinderii

3. dividendele asteptate de asociati sau actionari

4. situatia generala a pietei de capital

valoarea de rentabilitate este o valoare bazata pe rezultatul intreprinderii din punct de vedere financiar si al randamentului

1. valoarea financiara ce exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului anual pe o actiune la o rata medie a dobanzii pe piata.

VF = dividendul distribuit pe o actiune/rata medie a dobanzii pe piata

2. valoarea de randament este valoarea corespunzatoare profitului net pe o actiune care se poate capitaliza in cursul unui exercitiu financiar la rata medie a dobanzii pe piata. In acest caz, venitul titlurilor este egal cu dividendele distribuite plus cota din profit incorporata in rezerve.

VR = (dividendul pe actiune+partea din profit incorporata in rezerve)rata medie a dobanzii pe piata

MODIFICARI ALE CAPITALULUI SOCIAL

Principalele operatiuni ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la marirea capitalului sunt urmatoarele: subscrierea si emisiunea de noi actiuni, incorporarea rezervelor si a altor operatii, potrivt legii. Primele legate de capital (de emisiune, de fuziune, de aport) reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale.

Operatiunile ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la micsorarea capitalului social sunt urmatoarele: reducerea numarului de actiuni sau parti sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora, ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati, rascumpararea actiunilor, acoperirea pierderilor din anii precedenti sau alte operatii potrivit legii.

Diferentele din reevaluare, reprezentand soldul diferentelor intre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de activ (mai mica) supuse reevaluarii in conditiile legii se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct. Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se transfera la rezerve, la capitalul social sau alte destinatii stabilite potrivit reglementarilor in vigoare.

Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: legale, statutare si alte rezerve.

Rezervele legale se constituie anual din profitul unitatii, in cotele si limitele prevazute de lege si din alte surse prevazute de lege.

Rezervele statutare se constituie anual din profitul net al unitatii, conform prevederilor statului acesteia.

Alte rezerve, neprevazute de lege sau de statut, pot fi constituite facultativ pe seama profitului net, pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor, cu respectarea prevederilor legale.

Modificarile ulterioare ale capitalului social al societatii"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A.", cuprinse in rulajul contului 101, au fost:

Valoarea nominala a actiunilor s-a marit la data de 10.10.2000 de la 5000 lei la 25000 lei. Modificarile capitalului social au fost inregistrate la Camera de Comert si Industrie Neamt pe baza cererilor de inscriere mentiuni. 

La 02.01.2000 au fost transmise actionarilor, FPS si FPP, 70%, respectiv 30% din actiunile societatii, iar ulterior acestei date au fost transmise toate modificarile capitalului social.

Din cele prezentate, rezulta ca atat constituirea capitalurilor, cat si operatiile cu capital, ridica probleme complexe in functionarea mecanismului de gestiune economico - financiara a intreprinderii, in modul de organizare si realizare a contabilitatii proceselor din acest domeniu important al functiei financiare a firmei.

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI-INSTRUMENT DE ASIGURARE A ECHILIBRULUI FINANCIAR

Prin bugetul de venituri si cheltuieli elaborat se previzioneaza toate fluxurile banesti si financiare din perioada la care se refera, atat in lei cat si in valuta, in vederea sustinerii programului de activitate aprobat de consiliul de administratie al societatii, precum si a realizarii capacitatii de plata si al lichiditatii financiare in functie de gradul de exigibilitate si de plata a datoriilor intreprinderii.

Bugetul de venituri si cheltuieli cuprinde in mod sintetic dar si detaliat toate resursele de care dispune agentul economic de stat sau privat pentru acoperirea necesitatilor de productie, prestari de servicii sau executari de lucrari, pentru dezvoltare (investitii), a actiunilor social - culturale si de achitare a obligatiilor financiare fata de bugetul de stat. Deasemenea sunt evaluate obligatiile salariale in functie de indexarile salariilor si a prevederilor din contractul colectiv de munca.

Rolul financiar al bugetului de venituri si cheltuieli rezulta nu numai din determinarea in cuantum optim a veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare ci si din modul cum fiecare intreprindere urmeaza sa-si asigure propriile resurse pentru finantarea activitatii economice, inclusiv de investitii, precum si fondurile banesti pentru nevoi social-culturale, de risc comercial si de asigurare, re rezerva, de premiere a salariatilor, a salariilor in stransa corelare cu activitatea desfasurata, plata dividendelor etc.

De asemenea, prin bugetul de venituri si cheltuieli se previzioneaza relatiile cu banca unde isi are cont curent, pe linia creditelor solicitate, a relatiilor cu agentii economici, furnizori si clienti, cu bugetul public national vizand varsamintele de impozite si taxe, ca si varsarea contributiilor la formarea bugetului de asigurari sociale si protectie sociala.

Ca instrument al echilibrului financiar si al gestiunii, bugetul de venituri si cheltuieli dimensioneaza veniturile si cheltuielile, resursele si destinatia lor numai in functie de productia, prestarile de servicii sau executarile de lucrari contractate la intern si la export, pe intregul an calendaristic, cat si pe perioade mai scurte (trimestru, luna). Bugetul trebuie astfel intocmit si urmarit in executie, incat sa existe permanent un echilibru intre fluxurile banesti de intrare si de iesire, intre necesitatile de resurse si posibilitatea acoperirii acestora.

Macheta bugetului de venituri si cheltuieli nu contine date privind programul de activitate al societatii comerciale, dar reflecta toate resursele de finantare a acestui program care se elaboreaza in mod distinct de buget.

La intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli trebuie sa se tina seama de urmatoarele cerinte ale gestiunii economice si autonomiei financiare:

asigurarea tuturor resurselor de care dispune societatea comerciala, pentru finantarea activitatii proiectata, a nevoilor de dezvoltare, a actiunilor social-culturale si a altor actiuni economice;

proiectarea tuturor fluxurilor banesti in lei si devize, ocazionate de activitatea previzionata pentru asigurarea capacitatii de plata a societatii;

reflectarea in buget a modificarilor in structura sau in evolutia patrimoniului si a capitalului propriu;

evaluarea si dimensionarea relatiilor banesti cu salariatii proprii, cu bancile, cu furnizorii si clientii intreprinderii, precum si cu alte persoane fizice sau juridice in calitate de debitori sau creditori;

proiectarea ratei tentabilitatii economice prin raportarea profitului brut previzibil de realizat la capitalul permanent si a ratei rentabilitatii financiare.

Bugetul de venituri si cheltuieli anual cu defalcare pe trimestre cuprinde urmatoarele formulare:

Bugetul activitatii generale

Bugetul activitatii de productie

Bugetul activitatii de trezorierie

Bugetul activitatii de incasari si plati in valute

Bugetul activitatii de investitii

Imprumuturi garantate de stat

Rezerve

Repartizarea profitului

Principalii indicatori financiari

Desi bugetul de venituri si cheltuieli se definitiveaza si se aproba la sfarsitul anului curent pentru anul urmator, preocuparea consiliilor administrative, a managerilor si a compartimentelor functionale din unitate trebuie sa inceapa din prima zi a anului curent.

Intreaga constructie a bugetului destinat anului urmator trebuie intemeiata pe comenzi, contracte, conventii, acte juridice, sa ofere conditii pentru angajarea de cheltuieli privind aprovizionarea materiala, forta de munca,etc.

Bugetul de venituri si cheltuieli al "ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."pe anul 2008 a fost aprobat de adunarea generala a actionarilor si are urmatoarea structura:

A) VENITURI TOTALE 6.000.000 MII LEI

din care:

venituri din exploatare 4.950.000 mii lei

venituri financiare 50.000 mii lei

venituri exceptionale 1.000.000 mii lei

B) CHELTUIELI TOTALE 4.750.000 MII LEI

cheltuieli de exploatare    3.600.000 mii lei

cheltuieli financiare 180.000 mii lei

cheltuieli exceptionale 800.000 mii lei

C) PROFITUL BRUT 1.250.000 MII LEI

DETERMINAREA SI REPARTIZAREA REZULTATELOR

FINANCIARE (PROFITUL)

Contul de rezultate sau "Profit si pierdere" are in componenta sa veniturile, cheltuielile si diferenta dintre acestea doua: profitul sau pierderea.

VENITURILE

In anul 2000 veniturile totale au avut o tendinta continuu crescatoare, crescand de 3.8 ori fata de anul precedent. Saltul cel mai important s-a produs in trim.II cand veniturile totale au crescut de 1.2 ori fata de trim.I 2000.

Pe anul 2000 structura veniturilor din exploatare se prezinta astfel:

Din structura prezentata se observa ca veniturile din productia vanduta sunt preponderente, dar diminuarea acestora s-a produs datorita cresterii veniturilor din productia stocata care au ajuns la 6.7 % din total venituri de exploatare. Aceasta dimensiune a veniturilor din productia stocata este considerata ca fiind foarte mare.

Veniturile din vanzarea marfurilor au o pondere rezonabila in total venituri din exploatare, iar tendinta este de crestere.

2. CHELTUIELILE

Structura cheltuielilor aferente veniturilor din exploatare pe anul 2010 se prezinta astfel:

Cheltuielile cu materiile prime si materiale consumabile detin ponderea cea mai mare, evolutia acestora fiind oscilanta, dar in limite foarte stranse, justificata fiind de profilul de activitate al societatii.

Cheltuielile cu personalul, ca pondere, au avut o tendinta continuu descrescatoare de-a lungul anilor, deci productivitatea muncii a crescut.

Ponderea cheltuielilor cu amortizarile a crescut datorita adoptarii noii legi a amortizarii imobilizarilor corporale si necorporale, dar si aceasta pondere este distorsionata datorita faptului ca amortizarea este introdusa in costuri proportional cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe, diferenta fiind inregistrata extracontabil.

3. REZULTATELE

mil.lei

Profitul net are urmatoarea repartizare:

pentru constituirea fondului de dezvoltare si cercetare stiintifica;

pentru constituirea fondului de rezerva si de risc economic si rambursarea creditelor bancare;

pentru constituirea fondului de premiere lunara si anuala a angajatilor;

pentru plata dividendelor cuvenite actionarilor, persoane fizice sau juridice;

pentru constituirea altor fonduri

pentru marirea capitalului social.

Oricand intr-o economie de piata poate interveni o inflatie persistenta (cresterea nivelului general al preturilor pe mai multi ani). Altfel spus, puterea de cumparare sau valoarea banilor scade. O asemenea situatie influienteaza atat mentinerea capitalurilor, cat si marimea reazultatului. Fara a comensura efectul inflatiei, intreprinderea poate astfel inregistra un rezultat impozabil, in timp ce rezultatul real este o pierdere.

Determinarea cat mai apropiata de realitate a rezultatelor este de natura sa asigure mentinerea intacta a substantei patrimoniului. Se evita astfel distribuiri ireale de dividende si impunerea intreprinderii la beneficii (profituri) inexistente care transforma impozitul pe profit in impozit pe capital.

Desigur pentru a controla fenomenul inflationist se pot folosi diferite paleative, mai ales fiscale. Acestea sunt adesea numite impropriu contabilitate de inflatie. Se poate vorbi de aceasta numai atunci cand conturile sunt in mod legal ajustate pentru a tine seama de inflatie.

In acest sens se recurge la revederea costului istoric ca baza de evaluare a avutiei la un moment dat, in conditiile mentinerii capitalului financiar in termeni monetari. Baza de evaluare retinuta in acest sens se poate misca pe urmatoarea grila a preturilor: costul inlocuirii, valoarea de realizare, valoarea actualizata a incasarilor nete viitoare.

Elementele monetare la sfarsitul perioadei, prin natura lor, sunt exprimate in puterea de cumparare actuala. In retratarea elementelor monetare pot interveni unele cazuri particulare. Astfel, pentru retratarea datoriei privind impozitul pe profit se pot utiliza doua solutii:

indicele la sfarsitul exercitiului, solutie bazata pe principiul ca impozitul nu e determinabil decat la sfarsitul exercitiului

indicele mediu de exercitiu, solutie intemeiata pe principiul ca impozitul se "naste" din activitatea dezvoltata pe durata exercitiului

Oricare ar fi solutia adoptata, important e sa se mentina constanta de la un an la altul si sa indice, in rezumat, conventiile contabile anexate la conturi.

Previziuni de marketing, evaluarea potentialului de vanzari

Previziunile de marketing si evaluarea potentialului de vanzari se realizeaza in urma studiilor de piata intreprinse.

In special se fac previziuni pe termen scurt si pe termen mediu. Ultimul studiu de piata efectuat indica faptul ca in perioada urmatoare (2005 - 2008) cererea de tevi va creste ca urmare a descoperirii de noi bazine petroliere. Firma a previzionat o crestere a cantitatii de material tubular vandute, deci un potential de vanzari ridicat.

Din punct de vedere al potentialului viitor al pietei, odata cu scumpirea titeiului se va produce o crestere a cantitatii de titei extras, ceea ce va presupune aparitia unor noi licitatii internationale pe piata mondiala, in special pentru produsele petroliere. Se va produce o diversificare a directiilor de licitatie si o imbunatatire semnificativa a potentialului pietei mondiale. Ramane de la sine inteles ca in aceasta "lupta" functia de capabilitate si costurile de productie ale fiecarei firme si"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."sa-si rezerve o cantitate suficienta de sortotipo-dimensiuni cu care sa fie prezenta in acest proces.

Capitolul II

1.Managementul organizatiei:

Structura organizatorica

SCHEMA PRINCIPALA

SCHEMA 1.

SCHEMA 1.1.

SCHEMA 1.2.

SCHEMA 1.3.

SCHEMA 1.4.

SCHEMA 1.5.

SCHEMA 2

SCHEMA 3

SCHEMA 4

Societatea comerciala"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A." dispune de o structura organizatorica functionala.

Autoritatea functionala este incredintata directorilor executivi care au putere de reglementare si de control asupra ansamblului activitatilor exercitate in cadrul societatii si care decurg din functiunea respectiva.

A. Functiunea de planificare si functiunea de productie

B. Functiunea comerciala

C. Functiunea de asigurarea calitatii

D. Functiunea tehnica

E. Functiunea mecano - energetica

F. Functiunea financiar - contabila

G. Functiunea de personal - cuprinde activitatile prin care se asigura resursele umane necesare realizarii obiectivelor societatii comerciale, utilizarea rationala a acestora, dezvoltarea competentei profesionale, solutionarea problemelor salariale si sociale precum si activitati administrative si de protocol. Aceste activitati sunt coordonate de Directorul de resurse umane si sunt cuprinse in cadrul Serviciului Organizare-Salarizare, Serviciului Personal-Invatamant, Serviciului Administrativ si Laboratorul psihologic.

Functiunile enumerate sunt subordonate managerului societatii.

"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."are urmatoarea structura de conducere :

A.G.A. (organizatie de conducere ce decide asupra activitatii societatii si asigura politica economica si comerciala);

Managerul societatii - care detine deplina putere in conducerea, organizarea si gestionarea activitatii societatii comerciale;

Comitetul de directie - format din directorii care asigura indeplinirea functiilor organizatorice de mai sus.

Managerii firmei

Managerii firmei sunt repartizati pe cele trei niveluri : superiori, mijlocii si de prima linie si indeplinesc functiunile enumarate mai sus, astfel :

SIMION PETRU:- director general 

GHEORGHE STANOI- director executiv -

3. Rendler Cristian- director tehnic

4. Voinea Puiu- director resurse umane;

5. Bulai Iulian Gino- director dep.calitate;

6. Iftimie Constantin- director adjunct achizitii;

7. Dumitru Ioan- director productie laminoare;

8. Dumitras Victor- director vanzari

9.Grosu Petru- director productie finisare

10.Pradhan Sachin- director logistica;

11.Stirbu Dan Sebastian- birou audit

12.Voicu Claudiu- director mecano-energetic

2.Personalul organizatiei

Functia Resurse Umane sau functia de personal urmareste sa asigure societatea comerciala cu forta de munca calificata necesara realizarii sarcinilor de plan. Aceasta functie se refera la : recrutarea, selectionarea, incadrarea, promovarea, retribuirea, pregatirea profesionala si specializarea salariatilor din cadrul intreprinderii.

Efectivul"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."are media de varsta de 35 de ani si o buna pregatire profesionala. Aproximativ 47% din personal este calificat prin scoala profesionala si 40,3% sunt absolventi de liceu.

"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."procedeaza la analiza, evaluarea si clasificarea posturilor functie de anumite criterii fundamentate tehnic si economic, astfel incat in interiorul sistemului de salarizare sa existe o relatie motivanta intre castigul financiar si performanta reala in munca.

Politica salariala a societatii consta intr-o remunerare competitiva direct corespondenta cu productivitatea fizica realizata. Exista preocuparea de a asigura o corelatie intre numarul de salariati si volumul productiei, pentru a asigura eficienta fortei de munca.

Primirea ofertelor privind ocuparea posturilor vacante are in vedere pregatirea profesionala (teoretica si practica), precum si experienta capatata in alte locuri de munca (vechime in specialitate). La angajare, fiecare salariat este testat medical si psihologic privind aptitudinile pe care le are in raport cu cerintele postului. Dupa promovarea acestor teste, fiecare solicitant este verificat din punct de vedere profesional. Structura comisiei de incadrare si promovare este stabilita prin Contractul Colectiv de Munca la nivel de societate si are ca presedinte pe directorul executiv de resort, iar ca membri 2-3 specialisti in domeniu, precum si un reprezentant al sindicatelor.

Fiecare potential angajat este supus unei perioade-proba de 6 luni, timp in care salariatul trebuie sa faca dovada cunostintelor, in special practice, pe care le poseda. In cazul in care salariatul nu face aceasta dovada, contractul de munca se reziliaza.

Fiecare salariat participa anual la cursuri de pregatire pe probleme de specialitate organizate in cadrul societatii (5-6 teme pe an). La nivelul serviciului Personal Invatamant sunt centralizate ofertele de perfectionare profesionala trimise de centrele de specialitate din tara.

Fiecare compartiment al intreprinderii se confrunta cu probleme datorita numarului mare de angajati si marimii societatii.

Stabilirea salariului se face prin negociere in functie de complexitatea operatiilor tehnologice pe care le executa salariatul, precum si de cunostintele pe care trebuie sa le posede acesta. In cazul in care rezultatele nu sunt pe masura asteptarilor, salariatul este sanctionat, inclusiv prin schimbarea din post/functie.

Fluctuatia de personal este foarte redusa, lichidarile se creeaza doar prin pensionari definitive sau temporare, iar angajarile sunt foarte limitative, constand in preluarea unor specialisti pentru activitati nou-infiintate sau extinderea unor compartimente de specialitate. Diminuarea personalului are la baza cauze obiective, cum ar fi : restructurarea, pierderi naturale.

La sfarsitul fiecarui an se organizeaza testarea tuturor salariatilor privind cunostintele acumulate in cadrul cursurilor. Motivarea personalului este avuta in vedere de firma, dar nu reprezinta o politica.

Organizarea interna dispune de un personal adecvat si nu exista compartimente deficitare.

La nivelul societatii exista un compartiment a carui sarcina este stabilirea organigramei si a locurilor de munca din cadrul fiecarui compartiment, existand o concordanta intre organigrama si realitatea din teren. Deciziile adoptate de manager trebuie sa ajunga la executant in timpul cel mai scurt, in caz contrar existand pericolul dereglarii procesului tehnologic. Deciziile sunt adoptate in mod prompt.

Stilul managerilor superiori este adecvat situatiilor si nevoilor firmei. Managerii sunt obligati sa se adapteze conditiilor. Spre deosebire de muncitori, ei sunt mai receptivi la schimbari. Este evidenta abilitatea managerilor de a adapta structura organizatorica in functie de prioritatile strategice. Orice decizie gresita determina pierderi materiale mari.

Conditii de viata : in general, salariatii societatii au conditii de viata acceptabila si anume :

-au beneficiat de case (apartamente) in municipiul Roman, iar in prezent s-au construit, din fondurile societatii, blocuri de locuinte pentru a fi vandute salariatilor ;

-media salariului pe societate este superioara mediei pe tara ;

-societatea detine in incinta o cantina - restaurant, unde salariatii mananca la pranz, in conditii civilizate si la un pret acceptabil ;

-salariatii au asigurate in incinta dispensar medical;

-sunt asigurate conditii de microclimat corespunzator in sectiile de productie, acolo unde au loc degajari de noxe se asigura ventilatie si neutralizare corespunzatoare ;

-iluminatul din interiorul sectiilor este corespunzator normelor pentru fiecare loc de munca ;

-sectiile sunt prevazute cu spatii civilizate pentru vestiare si dusuri cu apa calda ;

-spatiile pentru birouri sunt incalzite corespunzator (20 C), iar in sectiile de productie se asigura o temperatura de cca. 10 C, cu locuri de concentratie mare de oameni, unde se asigura 18 C.

Personalul din cadrul firmei "ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."cuprinde muncitori :

- productivi (direct productivi sau de baza si indirect productivi sau auxiliari ;

-de deservire generala.

-personal tehnic productiv (maistri) ;

-personal tehnic, economic, de alta specialitate si administrativ (TESA).

Personalul TESA cuprinde :

-personalul de conducere a societatii si sefii compartimentelor functionale (servicii, birouri).

-personalul de conducere directa a productiei (sefii de sectie, ateliere, laboratoare) si personalul de specialitate din sectiile de productie (ingineri, economisti, subingineri, cadre medii tehnice si economice) ;

-personal de executie si de specialitate din compartimentele functionale ;

-personal de executie administrativ (functionari, dactilograf, arhivar).

Functiunea Resurse Umane este condusa de Directorul de Resurse Umane, care are urmatorul rol :

• rol strategic - participa la definirea strategiei intreprinderii;
• rol de consilier - el sfatuieste directorul general care sunt cele mai bune masuri pentru punerea in aplicare a strategiei intreprinderii;
• rol de mediator - este mediator intre conducere si angajati, intre conducere si sindicate, conducand la ameliorarea climatului social;
• rol de constiinta sociala - este tinta principala pentru nemultumirile datorate disponibilizarilor ;
• rol de promotor al schimbarilor - schimbarile de organizare, structura, tehnologie au consecinte foarte clare asupra Resurselor Umane.

Postul de Director al Departamentului de Resurse Umane a fost infiintat in anul 1991, iar pana in prezent a fost ocupat de 3 persoane. In prezent compartimentul este condus de Dl. Inginer Voinea Puiu care a anterior a ocupat urmatoarele functii :

• sef Serviciu Mecano - Eergetic
• director RU din 2005

3.Piata organizatiei

Piata intreprinderii

Unitatea mentine ca parteneri departamentele Petrol-Gaze-Geologie din cadrul industriei petroliere, a caror cerere a fost de 42,6% din productia destinata pietei interne.

Segmentele de piata vizate reprezinta un volum de productie cuprins intre 268.000 - 318.000 tone pe an.

"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."detine monopolul pietei interne a tevilor de mari dimensiuni (diametru peste 168 mm). Piata interna absoarbe 55% din volumul productiei realizate si se caracterizeaza prin lipsa de lichiditati. Piata externa in actuala conjunctura economica poate prelua 45% din productia fabricata, dar in conditii de competitivitate si parteneriat traditional. Piata externa a fost favorabila unitatii prin cursul de revenire real pe perioada 1994-1997.

Piata interna va fi amplificata din punct de vedere cantitativ ca o consecinta a dezvoltarii activitatii in ramura extractiva. Prin finalizarea lucrarilor de modernizare, nivelul exporturilor va creste cu 15-20 %. Pe piata interna, societatea comerciala "Petrotub" este singurul producator de tevi din otel fara sudura in gama 6-508 mm. Petrotub este unic producator intern de tevi petroliere cu diametrul peste 168 mm.

Principalii 10 clienti ai firmei sunt :

-S.N. Petrom S.A. : 38,44% din cifra de afaceri;

-S.C. Petroconst S.A. Constanta : 4,30%;

-S.C. Energrom S.R.L. Bucuresti : 2,82%;

-S.C. Aprov S.A. Medias : 2,56%;

-S.C. Conpet S.A. Ploiesti : 1,97%;

-S.C. Romgaz S.A. Medias : 1,82%;

-S.C. Arpechim S.A. Pitesti : 1,38%;

-S.C. Daewo S.A. Mangalia : 1,24%;

-S.C. ICMRS Galati : 1,06%;

-S.C. DistriGaz S.A. : 0,91%.

Alti clienti 43,5%.

Principalii beneficiari externi si valoarea cantitatilor exportate :

-Iran - 77.156 milioane lei;

-Kuwait - 71.106 milioane lei;

-Italia - 34.389 milioane lei;

-Canada - 21.147 milioane lei;

-Coreea de Sud -14.433 milioane lei;

-Grecia -14.333 milioane lei;

-Rusia -13.408 milioane lei;

-Siria -11.547 milioane lei.

Trebuie mentionat faptul ca piata externa este structurata pe zone geografice : zone in care se consuma mult teava petroliera (Orientul Mijlociu, S.U.A., Orientul Indepartat, Rusia, state din C. S. I.) si zone in care se consuma teava pentru constructii (Comunitatea Europeana).

"ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."controleaza autoritar segmentul de piata interna prin urmatoarele niveluri de productie :

-90-94% din productia nationala de burlane de tubaj;

-50-52% din productia nationala de tevi - conducte;

-20-24% din productia nationala de tevi extractie;

-24% din productia nationala de tevi constructie.

valoarea patrimoniala consta in calculul valorii titlurilor pornind de la situatia patrimoniala evidentiata in bilant

VC = activul net contabil / nr.actiuni

Capitalul social initial a fost fixat la suma de 1.998.63 mil.lei impartit in 399.726 actiuni nominative in valoare de 5000 lei fiecare.

Domeniul de activitate al "ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."este considerat domeniu strategic, data fiind importanta sa si implicatiile cu celelalte domenii de activitate.

Pozitia concurentiala a firmei trebuie observata distinct pe piata interna si pe cea externa. Astfel, pe piata interna "ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A."are concurenti pentru jumatate din gama dimensionala si monopol pentru restul. Pe piata externa, firma se gaseste intr-un mediu concurential puternic. Exista concurenti pentru fiecare produs al societatii, indiferent de domeniul de utilizare.

Principalii concurenti interni si externi ai firmei :

Concurenti interni :

-Republica Bucuresti;

-Silcotub Zalau;

-Artrom Slatina.

-De mentionat ca un singur competitor - Silcotub Zalau - poate obtine o gama larga de -produse folosind un singur sortiment de materie prima (nu este cazul Petrotub-ului).

Concurenti externi :

-Siderca Argentina;

-Tamsa Mexic;

-Dalmine Italia;

-Mannesmann Demag Germania;

-Mitsu Japonia;

-Vallouree Franta;

-Volski Ucraina.

Indiscutabil, competitorii internationali au calitatea (si la unele sortimente chiar si pretul) superioare produselor "ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A.".

In cazul competitorilor straini mentionam ca acestia detin propriile capacitati de obtinere a materiei prime. Concurentii externi sunt dotati cu laminoare moderne de tip continuu.

Societatea, ulterior procesului de modernizare, va detine 10% din piata concurentilor sus-mentionati, echivaland cu un export de aproximativ 165-180 mii tone/an. Dintre concurentii noi se afirma Japonia, care acopera in mod constant in ultimii 3 ani circa 15% din piata mondiala de tevi.

Capitolul III

Contabilitatea interna de gestiune

Grupa 90 Decontari interne - conturile ce urmaresc gestiunea cheltuielilor si a productiei decontate, avand drept obiectiv calculatia abaterii costurilor efective fata de un etalon prestabilit ( pret de inregistrare ) - cost normat.

901 'Decontari interne privind cheltuielile' - cot bifunctional de calcul economic prin care se realizeaza controlul cheltuielilor

902 'Decontari interne privind productia obtinuta' - cont bifunctional serveste la controlul costurilor corectitudinea transformarii cheltuielilor in urma procesului de calculatie.

903 'Decontari interne privind diferentele de pret' - cont de activ, cont de echilibru sau de autocontrol al abaterilor

In urma acestei inregistrari el trebuie sa se inchida intrucat (A₂) = (A₁) ca urmare a faptului ca intrega abatere dintre costul normat si suma cheltuielilor efective se trece asupra productiei finite (productia in curs se trece in luna urmatoare de gestiune la costul efectiv)

Grupa 92 Conturi de calculatie - 921, 922, 923, 924, 925 conturi de activ

Contabilizarea cheltuielilor efective ce se colecteaza in aceste conturi se face simultan si pe baza acelorasi documente cu centralizarea cheltuielilor de exploatare din clasa 6 - 'Conturi de cheltuieli' a planului contabil general.

contabilizarea cheltuielilor clasa 6 reprezinta I circuit

contabilizarea colectarii cheltuielilor in grupa 92 reprezinta al II-lea circuit

Grupa 93 Costul productiei

Sinteza corelatiilor contabile dintre conturi

933

Calculatia costurilor de productie in cadrul sectiei laminor 16"

Operatiuni economice:

A. Colectarea cheltuielilor

1. Consumurile de materii prime conform centralizatorului bonurilor de consum in suma de 144.245.000 lei din care:

Sectia 01: produs A = 37.125.000

produs B = 41.580.000

Sectia 02: produs A = 29.000.000

produs B = 36.540.000

2. Consumurile de materiale consumabile in valoare totala de 1.711.450 lei din care:

a) materiale auxiliare = 495.380 lei

consumate astfel:

- sectia 01 = 10.000

- sectia 02 = 238.000

- pentru nevoi generale ale intreprinderii = 79.000

- pentru atelierul mecanic = 165.000

- pentru centrala termica = 3.380

b) combustibili = 589.070 lei din care:

- sectia 01 = 60.000

- sectia 02 = 80.000

- pentru nevoi generale ale intreprinderii = 200.000

- pentru atelierul mecanic = 79.070

- pentru centrala termica = 170.000

c) materiale pentru ambalat (sectorul desfacere) = 250.000 lei

d) alte materiale consumabile = 377.000 lei din care:

- sectia 01 = 12.000

- sectia 02 = 14.000

- pentru nevoi generale ale intreprinderii = 320.000

- sector desfacere = 15.000

- pentru atelierul mecanic = 6.000

- pentru centrala termica = 10.000

3. Consumul de energie electrica si apa conform facturilor furnizorilor este de 7.584.000 lei din care TVA (18%) = 1.365.120.

4. Uzura liniara a obiectelor de inventar conform situatiei de calcul astfel:

Sec]ia 01 = 1.400.000 lei

Sec]ia 02 = 1.570.000 lei

Nevoi generale = 230.000 lei

Desfacere = 25.000 lei

Atelier mecanic = 702.000 lei

Centrala termic` = 390.000 lei

5. Cheltuieli cu serviciile si lucrarile executate de terti conform facturilor 3.110.000 lei, din care:

Reparatii curente cladiri = 1.990.000

Hidroizolatii: Sectia 01 = 1.650.000

Sectia 02 = 340.000

Servicii postale si taxe telefon = 200.500

Servicii bancare = 350.000

Taxe popularitate, metrologie = 569.500

care vor fi consumate astfel:

- sectia 01 = 146.000

- sectia 02 = 151.000

- pentru nevoi generale ale intrepr. = 230.000

- sector desfacere = 25.000

- pentru atelierul mecanic = 6.500

- pentru centrala termic` = 1.000

TVA (18%) din 569.500 = 102.510

TVA (18%) din 3.110.000 = 559.800

6. Impozitul pe cladiri datorat bugetului statului = 3.900.000 lei

7. Amortizarea imobilizarilor corporale = 10.120.000 lei, astfel:

- sectia 01 = 2.900.000

- sectia 02 = 4.600.000

- pentru nevoi generale ale intreprinderii = 650.000

- desfacere = 300.000

- pentru atelierul mecanic = 650.000

- pentru centrala termica = 1.020.000

8. Salarii cuvenite personalului conform statului de plata si a situatiei centralizatoarelor a statelor de plata = 54.686.000 lei astfel:

Sectia 01: produs A = 12.500.000

produs B = 5.280.000

TESA 01 = 2.210.000

Sectia 02: produs A = 5.350.000

produs B = 5.290.000

TESA 02 = 2.620.000

Nevoi generale = 7.980.000

Desfacere = 1.410.000

Atelier mecanic = 606.000

Centrala termica = 440.000

9. Contributia salariatilor la ajut. de somaj (2%) = 1.093.720 lei

si asigurari sociale (25%) = 13.671.500 lei

10. Contributia unitatii la fondul de somaj (5%) = 2.734.300 lei

B. Obtinerea si livrarea produselor si inregistrarea veniturilor

1. Se inregistreaza produse finite obtinute in cursul lunii in sectiile de productie; pretul de inregistrare = costul de productie prestabilit

- produs A: 5000 buc. x 21059,869 lei/buc = 105.299.345 lei

- produs B: 4100 buc. x 28572,522 lei/buc = 117.147.340 lei

TOTAL 222.446.685 lei

2. Livrarea unei parti din produsele finite vandute la pretul cu ridicata:

- produs A: 4950 buc. x 25800 lei/buc = 127.710.000 lei

- produs B: 3900 buc. x 34800 lei/buc = 135.720.000 lei

TOTAL = 263.430.000 lei

TVA (18%) = 310.847.460 lei

C. Calculatia si decontarea costurilor

1. Decontarea costului productiei auxiliare asupra locului beneficiar a acestuia conform situatiilor anexate (1si 2).

2. Separarea costului subactivitatii conform situatiei anexate (3)

3. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie comune, ale sectiei asupra purtatorilor de costuri conform anexei (4).

4.I|nregistrarea costului efectiv al productiei neterminate la sfarsitul perioadei de gestiune conform anexei (4).

5. Transferarea costului efectiv al productiei obtinute ce a fost livrata in cursul perioadei la analiticele corespunzatoare productiei livrate (Anexa 5).

6. Decontarea costului efectiv al productiei finite (Anexa 6).

7.Inregistrarea diferentei de pret aferenta productiei finite pe baza soldului contului 902 - "Costul activitatii" cu analiticele corespunzatoare.

8. Decontarea costului efectiv al productiei in curs de executie la inceputul perioadei.

9. Repartizarea cheltuielilor neincluse in costul productiei, ci numai in costul complet (Anexa 7).

10. Inchiderea contului 9212 cu sumele inregistrate la operatiunile anterioare.

11. Inchiderea contului 901 cu solduri.

D. Operatiuni privind determinarea rezultatelor de exploatare

1. Descarcarea gestiunii cu contravaloarea produselor finite livrate si a contului de diferente de pret cu diferenta aferenta.

2. Transferarea veniturilor asupra conturilor de rezultate.

ANEXA 1

Calculul si decontarea costurilor pe intretinere si reparatii

1. Cheltuieli totale = 2.606.370 lei

2. Activitati desfasurate = 410 om - ore din care:

- sectia prel. mec.: 105 ore x 6537 lei/ora = 667.485 lei

- sectia montaj : 225 x 6537 = 1.430.325

- centrala termica : 80 x 6537 = 508.560

TOTAL = 2.606.370 lei

ANEXA 2

Calculul si decontarea costurilor pentru centrala termica

1. Cheltuieli totale = 5.828.940 lei

2. Productia totala (Gcal) = 234, din care

- sectia prelucr`ri mecanice = 103

- sectia montaj = 108

- administratie = 28

3. Costul unitar (lei/Gcal): 5.828.940/234 = 24.910 lei

4. Repartizarea cheltuielilor in functie de destinatia productiei:

- sectia prelucr`ri mecanice = 103x24910 = 2.565.730 lei

- sectia montaj = 108x24910 = 2.690.280 lei

- administratie = 28x24910 = 572.930 lei

TOTAL = 5.828.940 lei

ANEXA 3

Situatia calculului costului subactivitatii

1. Nivelul normal al activitatii:

- produs A = 5.550 buc.

- produs B = 4.555 buc.

TOTAL = 10.105 buc.

2. Nivelul real al activitatii

- produs A = 5.000 buc.

- produs B = 4.100 buc.

TOTAL = 9.100 buc.

Cheltuieli conventionale constante

4. Cheltuieli fixe = 15.250.000 x 0,1

Costul subactivitatii pe locuri:

Sectia prel. mecanice: 4.300.000 x 0,1 = 430.000

Sectia montaj : 6.170.000 x 0,1 = 617.000

TOTAL = 1.047.000

Administratie generala: 4.780.000 x 0,1 = 478.000

TOTAL GENERAL = 1.525.000

ANEXA 4

Situatia de calcul a valorii productiei neterminate

Cantitatea de produse = 200 buc.

2. Materii prime

- pe unitate = 18.597 lei

- pe total = 3.719.400 lei

3. Salarii

- pe unitate = 3.600 lei

- pe total = 720.000 lei

4. CAS + fond somaj

- pe unitate = 1.080 lei

- pe total = 216.000 lei

5. Costul productiei neterminate

- pe unitate = 23.277 lei

- pe total = 4.655.400 lei

ANEXA 5

Determinarea costului de productie efectiv

Costul efectiv al productiei livrate

1. Produsul A, din care: 4.950 buc x 20.972,927 lei/buc = 103.815.988 lei

- sectia 01 = 60.682.689

- sectia 02 = 43.133.308

2. Produsul B, din care: 3.900 buc x 28.104,338 lei/buc = 109.606.918 lei

- sectia 01 = 65.574.770

- sectia 02 = 44.032.148

ANEXA 6

Calculul diferentelor de pret aferente produselor finite:

1. Valoarea la pret de inregistrare a produselor finite:

- produs A: 4.950 bucx21.059,869 lei/buc =104.246.351,5

- produs B: 3.900 bucx28.572,522 lei/buc = 111.432.835,8

TOTAL = 215.679.187,3

2. Coeficient de diferenta

3. Diferenta aferenta vanzarilor:

RC 345 x k = 215.699.188 x 0,009684 = 2.088.831,din care:

- produs A: 0,009684 x 104.246.352 = 1.009.522

- produs B: 0,009684 x 111.432.836 = 1.079.115

TOTAL = 2.088.831

ANEXA 7

Repartizarea cheltuielilor generale de administratie

Calculul bazei de repartizare

Produsul A Produsul B

1. Cost de productie total, 104.864.634 lei 115.227.786 lei

din care materii prime 66.125.000 74.400.600

2. Cost de productie fara mat. prime 38.739.634 lei 40.827.186 lei

- total 38.739.634 40.827.186

- unitar 7.747,927 9.957,850

3. Cantitatea vanduta 4.950 buc 3.900 buc

4. Baza de repartizare pentru

cheltuieli generale 38.532.239 lei 38.835.615 lei

Repartizarea cheltuielilor de desfacere

La "ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A." contabilitatea de gestiune este organizata pe structura organizatorica a societatii, sectiile, atelierele fiind centre de costuri , grupate astfel:

I - activitati de baza

II - activitati auxiliare

III - activitati cu caracter administrativ - gospodaresc

IV - activitati de desfacere

V - alte activitati

I - Activitatile de baza

Sunt cele care au loc in sectiile principale de productie, si anume:

- organizarea activitatii de receptie, depozitare si pregatire a materiei prime;

- lansarea in fabricatie;

- programarea pe utilaje;

- urmarirea fabricatiei;

- analiza fluxului tehnologic;

- controlul tevilor;

- activitatea de intretinere si reparatii.

Sectiile principale de productie sunt:

I. UZINA TEVI PETROLIERE

1. Laminor 16": cod sectie 10, atelier cod 101

2. Laminor 6" : cod sectie 40, cu cele doua ateliere - ajustaj 6" cod 406

- filetaj 6'cod 405

3. Sectia F.M.T:cod sectie 20, atelier cod 202

II. UZINA TEVI TRASE

1. Tragatorie 1 : cod sectie 70, atelier T1 cod 706

decapare cod 711

2. Reductor : cod sectie 70, atelier cod 707

3. Tragatorie 2 : cod sectie 70, atelier cod 709

III. UZINA DE TEVI PRELUCRATE

1. laminor 20' : cod sectie 11 atelier cod 111

2. Prajini - cazane III: cod sectie 12 atelier cod 103

Metoda de calculatie folosita la S.C.PETROTUB S.A. ROMAN pentru activitatea de baza - producerea de tevi - este metoda pe faze de executie, o faza de calculatie corespunzand unei linii tehnologice de laminare, fazele tehnologice fiind stabilite pe structuri organizatorice si tehnologice distincte, costul produsului finit rezultand din insumarea fazelor parcurse in procesul de productie.

Concret:

Sectia Laminor 16' - este specializata in fabricarea tevilor : conducte, constructii, cazane II OC - OA, cu diametrul exterior 178 - 356 mm pentru care se face predarea la magazia de produse finite a sectiei, dar produce semifabricat burlane pentru sectiile F.M.T., prajini KIII, tragatorie 2, laminor 20', laminor 6".

In F.M.T. se va prelua costul semifabricatului din laminor 16" la care se vor adauga cheltuielile de prelucrare proprii conform fluxului tehnologic : tratament termic, filetare cu mufe, marcare, ambalare.

Laminor 6" produce tevi cu diametrul 73 - 168 mm destinate livrarii, dar si semifabricat pentru atelierul propriu : filetaj 6" ( burlane si extractii ), semifabricat burlane 5.^1/2 pentru F.M.T., ebos pentru Reductor si Tragatorii .

In Tragatorii se va prelua costul semifabricatului ( ebos ) din 6", la acre se vor adauga cheltuielile proprii, conform fluxului tehnologic de fabricare a tevilor prin deformare la rece ( o etapa intermediara evidentiata in postcalcul este si decaparea unde se face tratamentul chimic al tevilor ).   

Calculatia costurilor se face pe sectii si in cadrul sectiei, pe produse, cheltuielile grupate pe articole de calculatie, gruparea fiind facuta in functie de modul cum cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiara se atribuie diferitilor purtatori de costuri , prin colectare sau repartizare, si anume :

1. Materii prime

2. Materiale auxiliare

3. Combustibil energie

4. Materiale recuperabile ( se scad )

5. Rebuturi materiale definitive ( se scad )

6. Salarii directe

7. CAS si fond somaj aferente salariilor directe

8. Total costuri directe ale sectiei

9. Cheltuieli indirecte ale sectiei

10. Cost sectie ( 8 + 9 )

11. Cheltuieli administrativ gospodaresti

12. Cost uzina ( 10 + 11 )

13. Cheltuieli desfacere

14. Cost complet ( 12 + 13 )

Costurile directe sunt evidentiate in contabilitatea de gestiune cu ajutorului contului 921.10 - ' Cheltuielile activitatii de baza' dezvoltat in analitic pe sectii, iar costurile indirecte ale sectiei in contul 923.20 - ' Cheltuieli indirecte ale activitatii de baza'.

Pentru intocmirea calculatiilor sunt necesare mai multe situatii :

situatia miscarii productiei intocmita de catre contabilul de sectie si avizata de seful sectiei . Aceasta contine date in legatura cu miscarea metalului si anume :

- intrarile de tagla conform fiselor limita de consum sau semifabricate conform "Jurnalelor de productie".

- stocul de productie neterminata de la inceputul si sfarsitul lunii.

- productia marfa fabricata si livrarile de semifabricate conform centralizatorului

notelor de predare a productiei ( marfa si semifabricate ) intocmite de catre Oficiul de calcul cu sortimentele de productie fabricate pe diametre si grosimi de perete. ( cantitativ : kg, m.l., pret / ml, valoare, pret de catalog )

- cantitatile de deseuri rezultate ca urmare a desfasurarii procesului tehnologic : capete , span.

- cantitatile de rebut material si tehnologice rezultate.

situatiile consumurilor de agenti energetici ( pe sectii ) - gaz metan, energie electrica, aer, abur tehnologici si apa calda, apa industriala si apa potabila.

situatia rebuturilor - calculul rebuturilor definitive

centralizatorul cheltuielilor din contabilitatea financiara unde cheltuielile sunt evidentiate dupa natura lor, conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli", iar in contabilitatea de gestiune sunt evidentiate dupa destinatia lor pe sectii si ateliere, conform Jurnalelor materiale, salarii , prestatii, casa, banca si a situatiilor intocmite de catre Oficiul de calcul .

La articolul de calculatie materie prima se va inregistra contravaloarea taglei rotunde, patrata sau poligonala evaluata la pret efectiv de aprovizionare ( pret factura + c/v transport CFR + intern ) sau contravaloarea semifabricatului pentru sectiile care lucreaza cu semifabricat influientate cu cresterea sau descresterea materiei prime de pe stoc.

Repartizarea materiei prime pe sortimentul de tevi fabricate se face avand la baza datele de miscarea productiei unde, corespunzator cantitatilor de tevi fabricate avem cantitatea de tagla consumata pe diametre si tipuri de oteluri.

Fisele limita cu cantitatile de tagla consumata sunt prelucrate la Oficiul de calcul si inregistrate in contabilitate financiara in contul 600, iar in contabilitatea de gestiune pe sectii consumatoare.

Materialele auxiliare cuprind consumurile cu scule de laminare, cilindri de laminare, carbid, oxigen, lac, whitespirt si alte materiale consumabile, care se pot localiza pe produs. In contabilitatea financiara, aceste cheltuieli apar in debitul contului 601 'Cheltuieli cu materiale consumabile', 602 ' Cheltuieli privind obiectele de inventar'.

Repartizarea materialelor auxiliare pe produse se face folosind criteriul de repartizare manopera directa ( salariile directe + cheltuielile sociale aferente ) plecand de la considerentul ca acest criteriu reflecta cel mai bine chltuielile de prelucrare pe produs.

Combustibilul ( gaz metan ) este evidentiat in contabilitatea financiara in contul 604 'Cheltuieli privind materialele nestocate', iar in contabilitatea de gestiune este repartizat pe sectii prin ponderea cantitatii din situatia cu consumurile pe sectii intocmita de serviciul Mecano - Energetic cu pretul de facturare. Repartizarea gazului metan pe sortimente se face fie dupa cantitatea de teava fabricata, fie dupa tagla consumata pe sortimente ( mai justa ar fi rapartizarea dupa cantitatea echivalenta ).

Incepand din luna octombrie 1996, din regia sectiei se defalca cheltuiala cu contravaloarea energiei consumate in scopuri motrice, localizata pe sectie cantitativ conform situatiei de repartizare intocmita de Serviciul Mecano - Energetic si pe produse dupa cantitatea de produs in m.l. fizici.

Materiale recuperabile - reprezinta contravaloarea cantitatilor de deseu rezultate din procesul de productie si valorificate, repartizate pe sortimente, avand ca baza cantitatile de capete, span repartizate pe sortimente in miscarea productiei.

Rebuturile se localizeaza pe sectii si produse conform notelor de rebut calculate valoric ( la cost sectie antecalculat ).

Salariile directe in contabilitarea financiara sunt evidentiate in contul 641 'Cheltuieli cu remuneratiile personalului' , iar in contabilitatea de gestiune sunt localizate pe sectii conform Brute 1, pe formatii de lucru, repartizarea facandu-se de catre sectie dupa cantitatea fabricata in m.l. echivalenti.

CAS + SOMAJ - contributia unitatii la asigurarile sociale determinata prin aplicarea procentului de 35% asupra veniturilor brute si contributia unitatii la fondul de somaj, respectiv 5% la venituri brute.

Cheltuielile indirecte ale activitatii de baza sunt urmarite cu ajutorul contului 923.20 - 'Cheltuieli indirecte ale activitatii de baza'. Acesta cuprinde:

costul materialelor, pieselor de schimb din afara si din productia proprie necesare pentru intretinerea curenta a utilajelor si pentru reparatii curente si capitale efectuate de terti si decontate conform facturilor emise de catre acestia si situatiile de lucrari acceptate de sectia beneficiara si Serviciul Mecano - Energetic.

contravaloarea salariilor si a cheltuielilor sociale aferente, a muncitorilor din echipele de intretinere si reparatii ale sectiei si a maistrilor, personalului TESA de la nivelul sectiei

impozitul pe cladiri

amortizarea mijloacelor fixe ale sectiei inclusa in costuri conform gradului de utilitate a capacitatilor de productie.

contravaloarea utilitatilor energie, aer, abur, apa industriala si potabila decontate la nivelul costului efectiv repartizate pe sectii conform situatiilor cantitative intocmite de Serviciul Mecano - Energetic

contravaloarea reparatiilor executate de Sectia Mecano - Energetic, decontate la costul efectiv

contravaloarea serviciilor prestate de atelierul Metrologie decontate la costul efectiv

contravaloarea serviciilor prestate de catre CTC laboratoare

Repartizarea pe produse se face in raport cu manopera directa ( salarii directe si cheltuieli sociale aferente ), pornind de la premisa ca aceste cheltuieli reflecta cel mai bine gradul de prelucrare al produselor.

Cheltuielile de regie ale sectiei ar trebui sa ramana constante pentru anumite niveluri de activitate in cadrul unui interval de timp determinat, iat costul unitar al acestui articol ar trebui sa descreasca odata cu sporirea volumului de productie realizata, dar acestea se modifica si in functie de complexitatea productiei realizate.

Insumarea materiilor prime, materiale auxiliare, combustibil, energie, salarii directe cheltuieli sociale aferente acestora, diminuate cu contravaloarea deseurilor si rebuturilor materiale definitive si a regiei de sectie, formeaza costul la nivel de sectii. Daca la aceasta se adauga cheltuielile generale de administratie si cele de desfacere se obtine costul complet al produselor.

Activitatile auxiliare

Conform structurii organizatorice a societatii , in cadrul PETROTUB S.A. Roman sunt organizate si sectii auxiliare destinate sa deserveasca in principal sectiile de baza, dar care executa si lucrari, servicii pentru terti. Acestea se factureaza si se constituie productie marfa. Avem sectii auxiliare cu productia omogena sectia 50 Mecano - Energetic cu atelierele :

501 Oxigen

503 Energie

504 Aer

506 Abur

507 Apa

care fabrica un singur produs - energie, oxigen, aer, abur, apa, transporturi.

Colectarea cheltuielilor se face in contul 922 - 'Cheltuielile activitatilor auxiliare', iar la sfarsit de luna, cunoscand volumul total al productiei pe fiecare destinatie in parte si volumul total al cheltuielilor, se face costul unitar al produsului cu care se va pondera cantitatea aferenta fiecarei destinatii in parte, conform situatiilor cu consumurile de utilitati pe sectiile beneficiare intocmite de catre serviciul Mecano - Energetic.

Parcul de locomotive transport CFU cont 922.00, sectia 60, atelier 611 efectueaza transportul taglei de la depozit la sectie, transportul personalului la si de la locul de munca si transportul tevilor in interiorul societatii, criteriul de repartizare fiind tona de tagla - tevi transportate.

Cheltuielile parcului auto sectia 60, atelier 611 sunt colectate in 922.00 si repartizate pe sectii beneficiare conform borderoului intocmit de contabilul sectiei dupa Km echivalenti.

Avem si sectii auxiliare cu productie eterogena :

sectia 50 atelier Mecano - Energetic

sectia 50 atelier 519

sectia 50 atelier 529

805 turnatorie

808 strungarie

811 service - auto

815 forja

818 sculerie

825 modelarie

828 mecanica grea

838 confectii metalice

sectia 90 atelier 906 CTC laboratoare

Metoda de calculatie folosita de sectiile auxiliare cu productie eterogena este metoda pe comenzi. Aceste sectii vor intocmi fisele tehnologice pentru reparatii, respectiv fise de executie a produsului cu calculul analitic al cheltuielilor ( materiale, manopera, regie ) care vor merge pentru acceptare la sectiile beneficiare si numai dupa ce vor avea acordul , se va trece la fabricarea propriu-zisa.

Decontarea intre sectii se va face la costul antecalculat al comenzilor pentru piese schimb, SDV-uri si alte materiale, iar pentru energie, aer, abur, apa reparatii Mecano - Energetic, metrologie, se va face la costul efectiv al acestor utilitati.

O calculatie mai speciala se face la sectia Turnatorie care are un procesctehnologic complex si o gama diversificata de produse cum ar fi : scule de laminare din otel si fonta, piese mecanice de schimb din fonta si otel, atat pentru consum intern, cat si pentru terti.

In cadrul sculelor de laminare, lansarea se face in fabricatie pe baza specificatiilor intocmite de catre laminor 16" si laminor 6" cu necesarul de scule de laminare pe tipuri (dop duo, dop perforator, dop netezitor, linial perforator, linial netezitor ) pe calibrul tevii care urmeaza a se lamina, cat si pe diametre. Avand in vedere cantitatea de scule de laminare existenta in productia neterminata, se intocmeste programare formare - turnare.

Cuantificarea cheltuielilor materiale se face pe baza normelor de consum aprobate de catre Directia Tehnica, iar repartizarea salariilor pe comenzi se face pe baza normelor de timp aprobate.

III - Activitati administrativ gospodaresti

cheltuielile serviciilor functionale ale intreprinderii urmarite in contabilitatea de gestiune cu ajutorul contului 924.10 -'Cheltuieli generale de administratie', codificate ca sectie cu 90 si ateliere:

900 Administrativ

910 Serviciile functionale : proiectare, financiar, contabilitate, serviciul investitii, Desfacere intern si Export

921 Oficiul de calcul

924 Aprovizionare

cheltuieli cu furniturile de birou

cheltuieli cu salariile personalului TESA si cheltuielile sociale aferente

cheltuieli cu echipamentul de protectie

cheltuieli ambalaje

cheltuieli cu reparatiile efectuate de terti la cladirile si mijloacele fixe de interes general

cheltuieli cu studii de fezabilitate, protocol, reclama, publicitate

cheltuieli cu transportul materialelor efectuate de terti

cheltuieli cu deplasarile, detasarile

cheltuieli cu spezele bancare si comisioanele, contravaloarea imprimatelor bancare

contravaloarea impozitului pe cladiri si amortizarea mijloacelor fixe de interes general

Colectarea acestor cheltuieli se face pe intreprindere si se repartizeaza pe produse in functie de valoarea de pret de catalog a fiecarui produs fabricat. Intrucat regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii prevede obligativitatea determinarii costului de productie format din chelt. directe + chelt. indirecte de productie repartizate rational asupra produselor fabricate in cadrul cheltuielilor generale s-au delimitat cheltuielile activitatilor cu caracter social - cultural (cheltuielile de intretinere camin, cresa, cantina, contravaloare reducere 50% bilete de odihna, dispensar, sindicat, club, hotel ) colectate in contul 924.20 - ' Cheltuieli cu actiuni social culturale' si o serie de cheltuieli cum ar fi contul 924.30 - 'Cheltuieli nerepartizabile ( taxa terenuri, taxa mijloace de transport, comisioane vamale, contravaloare cursuri de perfectionare, cheltuieli cu marfurile, ambalajele - care potrivit art. 97 din Regulament nu se cuprind in costul produselor ) se recupereaza prin vanzarea marfurilor.

Deasemenea nu se cuprind in costul produselor fabricate sumele evidentiate in

contabilitatea financiara conturile:

663 'Pierderi din creante legate de participatii'

664 'Cheltuieli cu titlurile de plasament cedate'

665 'Cheltuielile din diferente de curs valutar'

667 'Cheltuieli privind sconturile acordate'

668 'Alte cheltuieli financiare'

671 'Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune'

672 'Cheltuieli privind operatiile de capital'

691 'Cheltuieli cu impozitul pe profit'

contabilitatea de gestiune conturile :

929 'Alte cheltuieli nerepartizabile'

IV - Activitati de desfacere

Sunt evidentiate in contul 925 'Cheltuieli de desfacere' si cuprind cheltuielile legate de transportul tevilor destinate exportului de la S.C.PETROTUB S.A. Roman in port, cheltuielile de incarcare, transport, manipulare a tevilor in port, cheltuieli cu materialele necesare ambalarii tevilor, in special a celor destinate exportului ( cherestea, sarma, etichete ).

In cadrul cheltuielilor de desfacere avem in analitic contul 920 'Depozitul Brasov' in care se evidentiaza :

cheltuielile cu transportul tevilor la Brasov si chiria masinilor

salariile si cheltuielile sociale aferente personalului

cheltuielile cu telefonul

6. Securitatea informatiilor din fisele de post ale angajatilor