Sistemul serviciilor publice din economia nationala

SISTEMUL SERVICIILOR PUBLICE DIN ECONOMIA NATIONALA

1 . Sistem=un ansamblu de elemente correlate prin diverse forme de interactiune si interdependenta .

-este considerat ca atare daca va indeplini urm . conditii:

Un ansamblu de elemente interdependente

Daca este delimitat de un domeniu care-l diferentiaza de mediul exterior

Daca are o relatie de interdependenta cu mediul inconjurator-intrari dinspre mediu, iesiri catre mediu

Daca functioneaza conform unei misiuni

Satisface restrictii sau valori limita

-prin prisma conceptiei sistemice exista trei tipuri mari de sistem:

A . Sisteme tehnicesau neinsufletite

B . Sisteme vii:omul

C . Sisteme cvasi-vii

A . Sisteme tehnice:-sistem informatic(doar partea tehnica, nu si cea informatica)

-masina

Orice sistem are in componenta sa mai multe subsisteme .

Subsistem=acea parte a unui sistem care, considerate ca atare, intruneste conditiile definitiei sistemului .

Daca privim sistemul d . p . d . v . al misiunii exista:-sisteme economice

-sisteme sociale

Caracteristicile generale ale serviciilor publice

Caracteristica =o insusire comuna a tuturor subsistemelor parte ale sistemului, insusire ale carei valori difera de la un sistem la altul .

1 . Structura sistemului

-reflecta modul de organizare a acestuia, respective descrierea subsistemelor si a relatiilor ce se stabilesc intre ele .

2 . Eficacitatea sistemului

-reprezinta abaterea absoluta sau relativa de la valoarea dorita a unui indicator(economic sau social) .

3 . Eficienta sistemului

-reprezinta raportul matematic dintre realizarile (rezultatele) sistemului si consumul de resurse ocazionate de functia sistemului .

4 . Robustetea sistemului

-presupune functia normala a sistemului in conditiile prezentei unor perturbatii    generate de emdiul exterior

5 . Ultrafiabilitatea sistemului

-presupune mentinerea eficacitatii sistemului in conditiile in care o parte din structura lui isi pierde functionalitatea .

-presupune cresterea complexitatii sistemului prin introducerea de subsisteme suplimentare/de rezerva care sa intre in functiune in cazul defectarii altor subsisteme .

6 . Adaptabilitatea

-proprietatea de a modifica automat functionalitatea sau structura sistemului in vederea mentinerii sau maximizarii eficacitatii sau eficientei sistemului in conditiile unui mediu variabil .

7 . Autoadaptarea sistemului

-proprietatea de a acumula experienta si de a o folosi pentru cresterea eficientei sau eficacitatii sale .

8 . Interdependentele sistemului

-se considera ca cel putin o iesire a unui sistem poate fi utilizata ca intrare a altui system(ex:fluxul de informatii) .

-presupune existenta unor canale de comunicatie intre interfetele(legatura dintre system si mediu) sistemelor interconectate .

9 . Interoperativitatea

-proprietatea ca mai multe sisteme interconectate sa functioneze ca un system unic

-subsistemul unui system sunt interoperabile .

10 . Sinergia sistemului

-reprezinta capacitatea subsistemelor unui ansamblu interconectat si interoperabil de a produce mai mult impreuna, decat separate .

-suma subsistemelor componente este mai mica decat starea sistemelor in ansamblu .

Notiunea de serviciu

In sens strict economic , serviciile reprezinta activitati utile destinate satisfacerii unor nevoi sociale .

D . p . d . v . al utilitatii, serviciile pot fi rezultatul muncii vii, al muncii materializate , al actiunii unor factori naturali .

Serviciile pt a putea fi efective este nevoie de interventia omului si ca atare se stabilesc relatiile sociale de productie .

-serviciile au character immaterial(bunurile au character material)

-serviciile sunt nestocabile (nu se pot depozita)

-nu exista fizic inainte de cumparare

-nu pot fi revandute, nu se transfera altui proprietar

-este o simultaneitate intre producere si consum

-serviciile se desfasoara in acelasi loc (nu pot fi transportate)

-serviciile nu se exporta , insa sistemul de servicii se exporta

-cumparatorul este, implicat in realizarea serviciilor respective

-sunt putini controlabile, pe cand bunurile sunt controlabile .

-au o complexitate relative redusa (bunurile -complexitate tehnica avansata)

-au o variabilitate mare

In practica este dificil a se face distinctia intre bunuri si servicii pt ca:

-achizitionarea unui bun include si un element de serviciu

-achizitionarea unui serviciu presupune prezenta unor bunuri tangibile

Serviciile reprezinta un system de utilitati in care beneficiarul cumpara sau foloseste o anumita utilitate care-i ofera anumite avantaje destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale .

Serviciile reprezinta o activitate umana cu un continut specializat avand ca rezultat efecte utile care sunt imateriale, intangibile, destinate satisfacerii unor nevoi sociale .

Sunt activitati de servicii statatoare, autonome si sunt organizate distinct intr-un sitem economic si anume sectorul tertiar .

Jean Fournastier-promotorul clasificarii sectoarelor:-primar

-secundar

-tertiar .

1 . Sectorul primar-cuprinde activitati legate de transformare in mediul natural (agricultura, pescuit, activitati forestiere, industria extractive)

2 . Sectorul secundar-cuprinde activitati industriale, prelucratoare .

3 . Sectorul tertiar-cuprinde:transporturi, telecomunicatii, comert, turism, finante, invatamant, administratia de stat, cultura, ocrotirea sanatatii, gospodarirea comunala, bancile, asigurarile .

Daca in plan teoretic acceptam identificarea dintre sfera serviciilor si sectorul tertiar, in practica exista activitati de natura serviciilor ce servesc productiei materiale si ii sunt integrate .

Sfera serviciilor este mai larga decat cea a sectorului tertiar, cuprinzand si activitati generatoare de efecte utile din alte domenii de activitate . (cercetare, marketing, consultare) .

4 . In literature de specialitate intalnim notiunea de sectorul cuaternal, utilizata datorita expansiunii, diversificarii si ritmurilor diferentiate de evolutia serviciilor .

Cuaternalul este cunsocut ca sistemul grijii fata de om (simbol al erei post industriale) . Acesta desemneaza zona moderna a activitatii economiei sectorului tertiar (cercetare, invatamant, informatica, sanatate, cultura, educatie) .

Serviciile publice

Sunt activitati de interes general, prestate de un organism, de o persoana juridical autorizata de adm . pub .

In literature de specialitate, intalnim 2 conceptii referitoare la definitia notiunii de sistem al serviciilor publice-definitia in sens material-tip de activitati de interes general pe care administratia intelege sa si-l assume .

Definitia in sens organic-este un organism prin intermediul caruia se realizeaza o activitate de interes general .

In timp s-au conturat trei definitii majore ale serviciilor publice, preluate de legislatia comunitara .

A)Definitia clasica a serviciilor publice-conturata la inceputul secolului XX .

Ch . Duguit=o activitate de interes general prestata numai de o persoana publica . Activitate pe care guvernantii sunt obligate sa o presteze in interesul celor guvernati o reprezinta serviciile publice .

B)Definitia interbelica a serviciilor publice-apare ca o necessitate impusa de dezvoltarea economica spectaculoasa care solicita servicii publice variate, flexibile si operative . Ca urmare, statul este nevoit sa incredinteze unele servicii publice catre persoane private . Prestarea unui serviciu public se poate face si prin intermediul unei firme private .

Laubordere-activitate de interes general, este prestata de o persoana private avand prerogativele puterii publice, sub controlul administrative .

Serviciile publice au ca prim obiectiv, interesul public general sin u obtinerea de profit

Prerogativele puterii publice sunt privilegii acordate persoanelor private, ce serveste interesul general si se bucura de autoritate in raport cu tertii   

Raportul de activitate permite:-monopolul unor activitati

-emiterea de acte cu character unilateral

• Controlul administrative asupra prestarii de servicii presupune ca o persoana private poate presta un serviciu public doar printr-o delegare data de o persoana publica (prin contract sau un act administrativ unilateral) .

C)Definitia actuala-conturata la sf . anilor '80

-a aparut ca urmare a evolutiei democratiei si a descentralizarii

-aceasta definitie recunoaste ca unele servicii publice desfasurate de unele persoane private nu trebuie sa beneficieze neaparat de prerogativele puterii publice .

Identificarea unui serviciu public presupune luarea in considerare a trei elemente:

-elementul material-este o activitate de interes general , deci serviciul public nu mai este privit ca un organism public, ci ca o activitate ce corespunde unui obiectiv de interes general, activitate ce poate fi exercitata de o persoana private .

-elementul voluntarist-intuitia puterii publice de a-si asuma o activitate de interes general .

Fiecare serviciu depinde direct sau indirect de vointa unei persoane care decide creearea sa, modul de gestiune si regulile fundamentale de organizare .

-elementul formal presupune:-regulile aplicabile activitatii serviciilor publice tin de domeniul juridic , de dreptul administrative, cand activitatea este asigurata direct de o persoana privata(?)

-daca serviciul public este asigurat de o persoana private, referirea la domeniul juridic de drept administrative are doar valoare de identificare a serviciilor publice . In acest caz, trebuie sa existe un control din partea puterii publice , dar si o concesionare a prerogativelor puterii publice catre persoana private .