Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
SISTEMUL SERVICIILOR PUBLICE DIN ECONOMIA NATIONALA
1 . Sistem=un ansamblu de elemente correlate prin diverse forme de interactiune si interdependenta .
-este considerat ca atare daca va indeplini urm . conditii:
Un ansamblu de elemente interdependente
Daca este delimitat de un domeniu care-l diferentiaza de mediul exterior
Daca are o relatie de interdependenta cu mediul inconjurator-intrari dinspre mediu, iesiri catre mediu
Daca functioneaza conform unei misiuni
Satisface restrictii sau valori limita
-prin prisma conceptiei sistemice exista trei tipuri mari de sistem:
A . Sisteme tehnicesau neinsufletite
B . Sisteme vii:omul
C . Sisteme cvasi-vii
A . Sisteme tehnice:-sistem informatic(doar partea tehnica, nu si cea informatica)
-masina
Orice sistem are in componenta sa mai multe subsisteme .
Subsistem=acea parte a unui sistem care, considerate ca atare, intruneste conditiile definitiei sistemului .
Daca privim sistemul d . p . d . v . al misiunii exista:-sisteme economice
-sisteme sociale
Caracteristicile generale ale serviciilor publice
Caracteristica =o insusire comuna a tuturor subsistemelor parte ale sistemului, insusire ale carei valori difera de la un sistem la altul .
1 . Structura sistemului
-reflecta modul de organizare a acestuia, respective descrierea subsistemelor si a relatiilor ce se stabilesc intre ele .
2 . Eficacitatea sistemului
-reprezinta abaterea absoluta sau relativa de la valoarea dorita a unui indicator(economic sau social) .
3 . Eficienta sistemului
-reprezinta raportul matematic dintre realizarile (rezultatele) sistemului si consumul de resurse ocazionate de functia sistemului .
4 . Robustetea sistemului
-presupune functia normala a sistemului in conditiile prezentei unor perturbatii generate de emdiul exterior
5 . Ultrafiabilitatea sistemului
-presupune mentinerea eficacitatii sistemului in conditiile in care o parte din structura lui isi pierde functionalitatea .
-presupune cresterea complexitatii sistemului prin introducerea de subsisteme suplimentare/de rezerva care sa intre in functiune in cazul defectarii altor subsisteme .
6 . Adaptabilitatea
-proprietatea de a modifica automat functionalitatea sau structura sistemului in vederea mentinerii sau maximizarii eficacitatii sau eficientei sistemului in conditiile unui mediu variabil .
7 . Autoadaptarea sistemului
-proprietatea de a acumula experienta si de a o folosi pentru cresterea eficientei sau eficacitatii sale .
8 . Interdependentele sistemului
-se considera ca cel putin o iesire a unui sistem poate fi utilizata ca intrare a altui system(ex:fluxul de informatii) .
-presupune existenta unor canale de comunicatie intre interfetele(legatura dintre system si mediu) sistemelor interconectate .
9 . Interoperativitatea
-proprietatea ca mai multe sisteme interconectate sa functioneze ca un system unic
-subsistemul unui system sunt interoperabile .
10 . Sinergia sistemului
-reprezinta capacitatea subsistemelor unui ansamblu interconectat si interoperabil de a produce mai mult impreuna, decat separate .
-suma subsistemelor componente este mai mica decat starea sistemelor in ansamblu .
Notiunea de serviciu
In sens strict economic , serviciile reprezinta activitati utile destinate satisfacerii unor nevoi sociale .
D . p . d . v . al utilitatii, serviciile pot fi rezultatul muncii vii, al muncii materializate , al actiunii unor factori naturali .
Serviciile pt a putea fi efective este nevoie de interventia omului si ca atare se stabilesc relatiile sociale de productie .
-serviciile au character immaterial(bunurile au character material)
-serviciile sunt nestocabile (nu se pot depozita)
-nu exista fizic inainte de cumparare
-nu pot fi revandute, nu se transfera altui proprietar
-este o simultaneitate intre producere si consum
-serviciile se desfasoara in acelasi loc (nu pot fi transportate)
-serviciile nu se exporta , insa sistemul de servicii se exporta
-cumparatorul este, implicat in realizarea serviciilor respective
-sunt putini controlabile, pe cand bunurile sunt controlabile .
-au o complexitate relative redusa (bunurile -complexitate tehnica avansata)
-au o variabilitate mare
In practica este dificil a se face distinctia intre bunuri si servicii pt ca:
-achizitionarea unui bun include si un element de serviciu
-achizitionarea unui serviciu presupune prezenta unor bunuri tangibile
Serviciile reprezinta un system de utilitati in care beneficiarul cumpara sau foloseste o anumita utilitate care-i ofera anumite avantaje destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale .
Serviciile reprezinta o activitate umana cu un continut specializat avand ca rezultat efecte utile care sunt imateriale, intangibile, destinate satisfacerii unor nevoi sociale .
Sunt activitati de servicii statatoare, autonome si sunt organizate distinct intr-un sitem economic si anume sectorul tertiar .
Jean Fournastier-promotorul clasificarii sectoarelor:-primar
-secundar
-tertiar .
1 . Sectorul primar-cuprinde activitati legate de transformare in mediul natural (agricultura, pescuit, activitati forestiere, industria extractive)
2 . Sectorul secundar-cuprinde activitati industriale, prelucratoare .
3 . Sectorul tertiar-cuprinde:transporturi, telecomunicatii, comert, turism, finante, invatamant, administratia de stat, cultura, ocrotirea sanatatii, gospodarirea comunala, bancile, asigurarile .
Daca in plan teoretic acceptam identificarea dintre sfera serviciilor si sectorul tertiar, in practica exista activitati de natura serviciilor ce servesc productiei materiale si ii sunt integrate .
Sfera serviciilor este mai larga decat cea a sectorului tertiar, cuprinzand si activitati generatoare de efecte utile din alte domenii de activitate . (cercetare, marketing, consultare) .
4 . In literature de specialitate intalnim notiunea de sectorul cuaternal, utilizata datorita expansiunii, diversificarii si ritmurilor diferentiate de evolutia serviciilor .
Cuaternalul este cunsocut ca sistemul grijii fata de om (simbol al erei post industriale) . Acesta desemneaza zona moderna a activitatii economiei sectorului tertiar (cercetare, invatamant, informatica, sanatate, cultura, educatie) .
Serviciile publice
Sunt activitati de interes general, prestate de un organism, de o persoana juridical autorizata de adm . pub .
In literature de specialitate, intalnim 2 conceptii referitoare la definitia notiunii de sistem al serviciilor publice-definitia in sens material-tip de activitati de interes general pe care administratia intelege sa si-l assume .
Definitia in sens organic-este un organism prin intermediul caruia se realizeaza o activitate de interes general .
In timp s-au conturat trei definitii majore ale serviciilor publice, preluate de legislatia comunitara .
A)Definitia clasica a serviciilor publice-conturata la inceputul secolului XX .
Ch . Duguit=o activitate de interes general prestata numai de o persoana publica . Activitate pe care guvernantii sunt obligate sa o presteze in interesul celor guvernati o reprezinta serviciile publice .
B)Definitia interbelica a serviciilor publice-apare ca o necessitate impusa de dezvoltarea economica spectaculoasa care solicita servicii publice variate, flexibile si operative . Ca urmare, statul este nevoit sa incredinteze unele servicii publice catre persoane private . Prestarea unui serviciu public se poate face si prin intermediul unei firme private .
Laubordere-activitate de interes general, este prestata de o persoana private avand prerogativele puterii publice, sub controlul administrative .
Serviciile publice au ca prim obiectiv, interesul public general sin u obtinerea de profit
Prerogativele puterii publice sunt privilegii acordate persoanelor private, ce serveste interesul general si se bucura de autoritate in raport cu tertii
Raportul de activitate permite:-monopolul unor activitati
-emiterea de acte cu character unilateral
C)Definitia actuala-conturata la sf . anilor '80
-a aparut ca urmare a evolutiei democratiei si a descentralizarii
-aceasta definitie recunoaste ca unele servicii publice desfasurate de unele persoane private nu trebuie sa beneficieze neaparat de prerogativele puterii publice .
Identificarea unui serviciu public presupune luarea in considerare a trei elemente:
-elementul material-este o activitate de interes general , deci serviciul public nu mai este privit ca un organism public, ci ca o activitate ce corespunde unui obiectiv de interes general, activitate ce poate fi exercitata de o persoana private .
-elementul voluntarist-intuitia puterii publice de a-si asuma o activitate de interes general .
Fiecare serviciu depinde direct sau indirect de vointa unei persoane care decide creearea sa, modul de gestiune si regulile fundamentale de organizare .
-elementul formal presupune:-regulile aplicabile activitatii serviciilor publice tin de domeniul juridic , de dreptul administrative, cand activitatea este asigurata direct de o persoana privata(?)
-daca serviciul public este asigurat de o persoana private, referirea la domeniul juridic de drept administrative are doar valoare de identificare a serviciilor publice . In acest caz, trebuie sa existe un control din partea puterii publice , dar si o concesionare a prerogativelor puterii publice catre persoana private .
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate