Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» SOLVABILITATEA


SOLVABILITATEA


SOLVABILITATEA

Obiectivul situatiilor financiare il constituie si o prezentare fidela a informatiilor legate de pozitia financiara a performantelor si modificarii pozitiei financiare, utile procesului decizional al societatilor comerciale.

Pozitia financiara reflecta capacitatea agentului economic de adaptare la schimbarile de mediu prin intermediul resurselor controlate, a corelatiei dintre activul si structura concretizata in capitaluri proprii si datorii.

Fenomenele si procesele economice care afecteaza societatile comerciale au incidenta fie asupra rezultatului exercitiului prin intermediul veniturilor si a cheltuielilor reflectand capacitatea de generare de fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente si gradul de eficienta in utilizarea de noi resurse, fie asupra bilantului.

Bilantul ofera informatii despre capacitatea societatilor comerciale de a genera fluxuri viitoare de numerar si echivalente de numerar despre necesitatile de indatorare viitoare si capacitatea de onorare a cestora, despre raporturile viitoare fata de creditori si actionari, reflectate cu ajutorul unor indicatori economico-financiari ca lichiditate si solvabilitate.



Conceptele de lichiditate si solvabilitate in teoria si practica financiara apar cu sensuri si definiri diferite ce constituie de multe ori un impediment in realizarea unei analize pertinente a pozitiei financiare si performantelor.

Yves Bernard si Jean Claude Colli considera solvabilitatea "capacitatea unei persoane de a-si respecta angajamentele cu ansamblul resurselor care constituie patrimoniul sau activul sau"13 si lichiditatea "capacitatea de a onora rapid angajamentul financiar", respectiv "suma imediat disponibila care permite onorarea unui angajament financiar".

In literatura de specialitate si practica financiara romaneasca daca in privinta indicatorului de lichiditate in general exista identitate de opinii, indicatorul de solvabilitate este definit si tratat cu semnificatii diferite.

Intr-o prima acceptie Gheorghe Bistriceanu si Mihai Adochitei definesc solvabilitatea ca si "capacitatea unei firme de a-si achita toate obligatiile asumate fata de terte persoane fizice sau juridice atat cele cu scadente apropiate cat si cele cu scadente indepartate"15, o firma considerata solvabila cand suma activelor (corporale, necorporale, circulante) este mai mare sau cel putin egala cu totalul pasivelor exigibile. Sub acest aspect o firma poate fi solvabila chiar in lipsa la un moment dat a capacitatii de plata si a lichiditatii financiare, lipsa ce poate fi atenuata daca firma este rentabila si eficienta, iar pierderile patrimoniale datorate unei activitati ineficiente conduc la o stare de insolvabilitate. In acceptiunea autorilor accesul la sursele imprumutate este conditionat de indeplinirea cerintelor de bonitate ce cuprinde elemente ce redau capacitatea agentului economic de achitare a obligatiilor asumate prin semnarea contractului de creditare avand ca principale componente lichiditatea patrimoniala, solvabilitatea si rentabilitatea exprimata prin rata profitului net.

Bonitatea presupune rentabilitate, receptivitate, promptitudine si solicitudine in indeplinirea oricaror obligatii asumate fata de terti, nu numai a celor banesti. O intreprindere cu bonitate cunoscuta si recunoscuta poate constitui un partener de afaceri serios, in care poate avea incredere.

O opinie asemanatoare intalnim si la Richard Lloyd care considera solvabilitatea "ca o procedura de evaluare a riscului creditului", fiind considerat solvabil "persoana capabila sa isi respecte obligatiile financiare in intregime si la timp".16

In acceptiunea profesorului A. Gheorghiu lichiditatea reprezinta "o conditie sin qua non a solvabilitatii", "care masoara capacitatea firmei de a-si onora in termen obligatiile de plata pe seama surselor proprii".17

Vasile Ilie considera ca o intreprindere este solvabila "atunci cand poate face fata tuturor angajamentelor sale lichide dand ansamblul activelor, astfel spus in caz de incetare a activitatii si de vanzare a tuturor activelor"18. In lipsa angajamentelor fata de actionari capitalurile proprii constituie o marja de securitate ce permite suportarea pierderilor ce pot aparea in cazul lichidarii. Solvabilitatea astfel depinde de marimea capitalurilor proprii realizata intr-o optica lichidativa, de nivelul datoriilor si de natura riscurilor. Autorii sesizeaza definirea solvabilitatii in literatura de specialitate ca si o aptitudine a intreprinderii de a face fata angajamentelor in caz de lichidare, de incetare a activitatii, considerat ca un concept insuficient pentru intreprinderile in activitate si "ca o capacitate a unitatilor patrimoniale de a face fata obligatiilor pe termen lung rezultate din angajamente contractante anterior din operatiuni curente sau prelevari obligatorii" , acceptiune sustinuta si de profesorul Ion Stancu, considerand ca ratele de structura a capitalului sunt rate de solvabilitate ce exprima capacitatea intreprinderii de a face fata sau nu angajamentelor asumate de furnizorii de capitaluri.

Ratele de solvabilitate, de lichiditate si a fondului de rulment sunt considerate ca principale instrumente operationale in analiza statica patrimoniala a riscului de faliment.

Conform teoriei patrimoniale o intreprindere este considerata solvabila daca asigura echilibrul maselor bilantiere de aceeasi durata respectandu-se urmatoarele reguli financiare:

ACTIVE IMOBILIZATE (IMO) ≤ CAPITAL PERMANENT (CPR)

ACTIVE CICRCULANTE (ACR) ≥ DATORII EXPLOATARE (DEX)

Rezulta ca fondul de rulment reprezinta un indicator in aprecierea situatiei financiare, reprezentand partea din resursele financiare permanente care asigura finantarea activelor circulante reinoibile.

In acceptiunea profesorului Aurel Giurgiu, constructia indicatorilor de solvabilitate au in vedere "relevarea echilibrului pe termen scurt aferent modului de utilizare a capitalului circulant"20 echilibrul fiind apreciat pe doua paliere: solvabilitatea pe termen scurt (STS) si lichiditatea imediata (RLI).

STS =

Reflectand capacitatea firmei in onorarea obligatiilor pe seama activelor circulante, pentru definirea concluziilor impunandu-se o analiza in dinamica pentru depistarea tendintelor, fiind de dorit un raport supraunitar, ca o expresie a contributiei fondului de rulment la finantarea activelor circulante. In cazul unui raport supraunitar activele circulante permit sa se spere incasari banesti pe termen scurt care vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor exigibile, dar si sa se obtina lichiditati excedentare; insemnand ca firma are o marja de siguranta suficienta, chiar si atunci cand nu toate activele circulante pot fi transformate in numerar.

Avand in vedere ca nu intreg capitalul circulant este disponibil pentru onorarea datoriilor pe termen scurt scadente, in paralel se construieste indicatorul lichiditatii imediate:

RLI =

Definirea solvabilitatii ca o componenta a bonitatii corelat cu asigurarea capacitatii de plata si a lichiditatii a contribuit la definirea indicatorilor privind gradul de solvabilitate care indica:

a)     Solvabilitatea imediata (SID) sau capacitatea de plata de gradul I

SID =

Se considera optima pentru aceasta rata o valoare mai mare de 0,3. Capacitatea de rambursare la un moment dat, tinand seama de incasarile existente, asigura interfata elementelor lichide cu obligatiile exigibile ale pasivului. In cazul in care intreprinderea are rata de solvabilitate imediata la valori optime dar celelalte rate de solvabilitate nu indeplinesc criteriile optime, firma respectiva nu poate fi calificata ca aflandu-se in situatie de echilibru financiar.

b)     Solvabilitatea curenta (SCR) sau capacitatea de plata de gradul II

SCR =

Pentru a fi optima rata trebuie sa fie mai mare de 0,8. Rata ne da o imagine asupra modului in care pot fi imobilizate activele cele mai lichide ale firmei pentru a se putea achita obligatiile pe termen scurt.

c)     Solvabilitatea previzionala (SPR) sau capacitatea de plata de gradul III

SPR =

Este de mentionat ca constructia acestor indicatori este sinonima cu cea a indicatorilor de lichiditate ce reflecta capacitatea intreprinderilor de a plati datoriile curente, ce vor deveni scadente pe termen scurt, respectiv:

Rata curenta (RCRT) ce asigura comparabilitatea ansamblului lichiditatilor potentiale asociate activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente pe termen scurt.

RCRT =

raportul supraunitar (RCRT>1) semnificand existenta unui fond de rulment echivalent solvabilitatii patrimoniale definite la punctul c).

Rata rapida (RRD) exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.

RRD =

fiind considerata ca limita maxima impusa de banci RRD ≥ 0,8 echivalentul solvabilitatii curente definite la punctul b).

Rata imediata (rata cash) asigura interfata elementelor vele mai lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt

RID =

fiind echivalentul solvabilitatii mediate definita la punctul a). 21

Pornind de la definirea solvabilitatii ca reprezentand capacitatea unitatilor patrimoniale de a face fata obligatiilor pe termen lung este definita rata solvabilitatii pe termen lung (RSTL)

RSTL =

denumita si rata solvabilitatii globale, fiind considerata normala, un raport mai mare de 1 reflectand capacitatea intreprinderii de achitare a obligatiilor curente si indelungate fata de terti. Aceasta rata exprima in termeni relativi un indicator echivalent in valoare absoluta corespunzator activului neangajat in datorii: situatia neta.

O valoare mai mica de 1 evidentiaza riscul de insolvabilitate pe care si l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozitia intreprinderii. In cazul in care dificultatile financiare ale unei intreprinderi devin periodice acestea pot pune in pericol echilibrele fundamentale si pot afecta, atat imaginea firmei ce capata o reputatie de "rau platnic", cat si desfasurarea activitatii viitoare.22

Formularea cea mai des vehiculata in calculul solvabilitatii este cea reprezentand raportul

RSLV = * 100

Denumita rata autonomiei globale sau rata solvabilitatii patrimoniale(RSLV) fiind influentata de politica de finantare promovata de intreprindere cu variatii de la intreprindere la alta, in stabilirea unei valori optime, considerandu-se ca valoarea minima acceptata este de 30% iar o situatie normala este de peste 50%.

Solvabilitatea se apreciaza si printr-o rata complementara, denumita rata indatorarii globale (RIG), ce masoara ponderea datoriilor indiferent de durata in patrimoniu (pasiv), in care

RIG = * 100

Precum si rata levierului (RLEV) sau a autonomiei financiare

RLEV =

In contextul raspunderii materiale limitate a actionarilor prin capitalul propriu o solvabilitate foarte buna se apreciaza pentru o rata a indatorarii mai mare de 50% si un levier mai mic de 1.

O masura impusa a solvabilitatii se poate realiza prin rezerva de indatorare calculata ca diferenta dintre potentialul de indatorare 90% din activele fixe corporale si indatorarea efectiva.

Rezerva de Indatorare = Potential Indatorare - Total Credite Contractate

Marimea rezervei de indatorare evidentiaza libertatea de care dispune intreprinderea in apelarea la surse externe de capital.24

Tot in functie de nivelul la care se considera datoriile, mai pot fi construite si alte rate de solvabilitate precum:

a)     Rata solvabilitatii financiare (Rsol f) ce arata masura in care datoriile financiare totale pot fi acoperite de activul total.

Rsol f =

Se considera un nivel acceptabil al ratei o valoare mai mare de 2, sub acest nivel existand pericolul incapacitatii de plata.

b)     Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd) arata masura in care datoriile intreprinderii pot fi acoperite din resursele potentiale sau efective de autofinantare, nivelul considerat optim fiind de 1, iar nivelul minim de 0,33.

Crd =

c)     Rata de acoperire a serviciului datoriei (Rsd) arata masura in care intreprinderea acopera rata creditelor pe termen mediu si lung, inclusiv dobanda aferenta, din profitul net si amortizare, determinandu-se cu relatia:

Rsd =

Se considera ca nivelul normal al ratei este in jur de 3, marimea minima fiind considerata 2. 

d)     Rata de acoperire a dobanzilor (Rad) exprima proportia in care profitul acopera valoarea dobanzilor si dividendelor preferentiale.

Rad =

Valoarea acestui indicator trebuie sa fie mai mare de 2, avandu-se in vedere, in interpretarea indicatorului, si variabilitatea profitului curent in timp.25

Unele banci calculeaza indicatorii de solvabilitate a firmelor atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Astfel se mai calculeaza:

Rata de acoperire a datoriilor totale (Radt) ce trebuie sa fie mai mic sau cel putin egal cu 2 pentru ca firma sa poata beneficia de credite pe termen scurt.

Radt =

Rata datoriilor financiare (Rdf) ce trebuie sa fie mai mica de 50% pentru ca firma sa poata beneficia de credite pe termen lung.

Rdf = * 100



Yves Bernard, Jean Claude Colli, "Vocabular economic financiar", Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, pag. 357

Yves Bernard, Jean Claude Colli, "Vocabular economic financiar", Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, pag. 264

Gh. Bistriceanu, Mihai Adochitei, "Finantele agentilor economici", Editura Economica, Bucuresti, 2001, pag. 259

Richard Lloyd, "Analiza creditului", Editura Expert, Bucuresti. 1998

A. Gheorghiu, "Analiza economico-financiara la nivel microeconomic", Editura Economica, Bucuresti, 2004, pag.229 -230

Vasile Ilie, Mihaela Teodorescu, "Finantele Intreprinderii", Editura ASE Bucuresti, 2003, pag. 152

Ion Stancu, "Finante", Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 875

Georgeta Vintila, "Gestiunea financiara a intreprinderii", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

Aurel Giurgiu, "Finantele firmei", Editura Presa Universitara Cluj, 2000

Goergeta Vintila, "Gestiunea Financiara a Intreprinderii", Editura Didactica si Pedagogica, RA Bucuresti, 1997, pag. 214

Tribuna Economica nr.5, din 2 februarie 2005, pag, 60

Aurel Giurgiu, "Finantele firmei", Editura Presa Universitara Cluj, 2000

Dorina Lezeu, "Analiza situatiilor financiare ale intreprinderii", Editura Economica, Oradea, 2004, pag. 168-169

S18, Acordarea creditelor pe baza scorului, pag 007





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate