Impozitele indirecte in Romania

Impozitele indirecte in Romania

1.Evolutia taxei pe valoarea adǎugatǎ in Romania

Taxa pe valoarea adǎugatǎ este un venit al Bugetului de Stat, din categoria impozitelor indirecte, care se aplicǎ asupra operatiunilor privind livrǎrile de bunuri mobile, transferul proprietǎtii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestǎrile de servicii, precum si operatiunile asimilate acestora.

Aceastǎ taxǎ pe consumatie(TVA-ul) reprezinta o impunere pe consum cu caracter general care se aplica o singura data produselor indiferent daca acestea reprezinta bunuri de consum sau mijloace de productie, precum si asupra serviciilor.

Introducerea taxei pe valoare adǎugata a fost precedata aproape in totalitate de subventiile pe care statul le platea pentru produsele alimentare, energie termica si elctrica destinate consumului populatiei.

Mentinerea acestor subventii afecta mecanismul financiar-contabil al taxei pe valoare adaugata, fapt care s-a constatat ulterior in cazul subventiilor de stat nealimentare, si pentru investitii efectuat cu fonduri de la bugetul statului, de regiile autonome sau chiar unii agentii economici.

Impozitul pe circulatia marfurilor, mostenit de la vechiul regim, a continuat sa se aplice, in Romania, cu unele modificari, impuse de demararea procesului de liberalizare a preturilor, pana in anul 1993.

Prin aceste modificari s-au facut progrese pe linia adaptarii impozitului la conditiile economiei de piata, legate, in primul rand, de trecerea, de la stabilirea impozitului sub forma diferentei de pret, la cote procentuale aplicate asupra pretului sau tarifului bunurilor si serviciilor.

In Romania, diminuarea impozitelor pe circulatia marfurilor a condus la introducerea T.V.A. Momentul ales dupa introducerea TVA a corespuns unui moment de recesiune economic si de crestere accelerata a preturilor in Romania, ceea ce a facut ca impactul acesteia sa fie unul minor in comparatie cu ceilalti factori determinanti ai inflatiei din 1993.[1]

Procesul de elaborare si aplicare a actelor normative care sa reglementeze mutatiile fiscale ce se inregistreaza in cadrul reformei economice generale, au avut in vedere, pe langa valorile traditionale de care dispune tara noastra, si aderarea la normele fiscale si financiar-contabile internationale, precum si insusirea experientei tarilor care le aplica de mai multǎ vreme.

Actele normative si o serie de Ordonante, Hotarari de Guvern, ordine sau norme metodologice ale Ministerului Finantelor contin precizari cu privire la definitia si sfera de aplicare a taxei pe valoarea adǎugata, reguli de impozitare, operatiuni impozabile, baza de impozitare etc.

Tendinta de crestere a indicelui pretului de consum, dupa introducerea TVA s-a mentinut apropiata de tendinta   de panǎ la introducerea acesteia, ca urmare a masurilor de eliminare a subventiilor.

S-a observat o crestere a preturilor dupa introducerea taxei pe valoare adaugata cu 13,2%, iar in perioada urmatoare, cresterile de preturi au fost cuprinse intre 10% si 16%, lunar.

Avantajele introducerii T.V.A. sunt:

eliminarea impozitarii in cascada (specifice functionarii impozitului pe circulatia marfurilor), respectiv T.V.A. se obtine prin aplicarea unei cote proportionale la o valoare fara impozit;

in cadrul circuitului economic, fiecare veriga care intervine, colecteaza asupra clientului taxa prevazuta de lege (respectiv calculata la livrari);

suma calculata nu este varsata la buget, ci numai diferenta intre taxa facturata si cea platita furnizorului in amonte;

din punct de vedere economic, T.V.A. conduce la incurajarea investitiilor si la reducerea costurilor acestora;

din punct de vedere fiscal, T.V.A. a adus realizarea unei uniuni vamale in sensul aplicarii la frontierǎ, in cazul importurilor, a unui sistem de impozitare.

Caracteristicile Taxei pe valoare adǎugatǎ comparative cu impozitul pe circulatia mǎrfurilor:

este un impozit unic cu doua-patru cote, din care: una normala (18-22%); alta redusa pentru produse alimentare si servicii sociale de baza, (cca. 11%) ; una majorata pentru produsele de lux (cca. 25%).

este un impozit neutru, care a eliminat inegalitatile fiscale intre circuitele de desfacere a produselor;

este un impozit modern, care permite reducerea de taxe pentru achizitia de echipamente industriale si pentru bunuri si servicii acumulate in cadrul cheltuielilor generale, stimuleaza modernizarea intreprinderilor;

este un impozit clasic, stimulativ pentru micii producatori prin scutiri de impozit pentru intreprinderile cele mai modeste sau in functie de cifra de afaceri, de numarul de salariati sau in functie de export.

Instituirea TVA-lui ca impozit indirect la 1 iulie 1993, in locul impozitului pe circulatia marfurilor a reprezentat un pas in directia adoptarii legislatiei fiscale din Romania la cea practicatǎ in tarile membre ale UE. Initial s-a aplicat cota unica de 18% pentru operatiunile impozabile obligatorii si o cota de 0 pentru operatiunile de export de bunuri si servicii efectuate de agentii economici.

La 1 februarie 1998 cota standard a fost majorata de la 18% la 22%, iar cea redusa de la 9% la 11%. Aceste cote s-au aplicat panǎ la 1 ianuarie 2000, cand cota standard a fost stabilita la 19%, iar cea redusa a fost eliminata.

La 1 iunie 2002 a intrat in vigoare legea 345/2002 privind taxa pe valoare adaugata prin care s-a introdus notiunea de persoana impozabila.

La 1 ianuarie 2004 a TVA- ul a intrat sub incidenta Codului fiscal.

In perioada 2004-2006 legislatia privind taxa pe valoare adaugata a fost supusa in continuare unor modificari in vederea armonizarii cu prevederile Directivei a VI-a a Consiliului Comunitatii Economice Europene conform calendarului anexat la Documentul de pozitie al Romaniei privind Capitolul 10 Impozitarea.

La 1 ianuarie 2007 au intrat in vigoare reglementarile cu privire la includerea in legislatia nationala a regimului tranzitoriu in TVA, care se aplicau numai in relatie cu statele membre ale UE.

Baza de impozitare este constituita din contravaloarea in lei a bunurilor livrate si serviciilor prestate asupra careia aplicandu-se cota de 19% se obtine suma reprezentand taxa pe valoare adaugata.

Cota de TVA aplicata in Romania se inscrie in tendintele care se mainifesta in toate celelalte tarii, in prezent existand o cota standard de 19% aplicata operatiunilor impozabile cu exceptia celor scutite de TVA si o cota redusa de 9%.

Tabel nr. 1

Evolutia cotelor TVA in perioada 1993 - 2009

Sursa: Legislatia fiscala a Romaniei in perioada 1993 - 2009

In tabelul de mai jos este calculat impactul bugetar determinat de masurile introduse in domeniul TVA-ului.

Tabel nr. 2

Impactul bugetar (mil lei)

Sursa Realizat de autor dupa Tatiana Mosteanu, Finante Publice, Note de curs si aplicatii pentru seminar, Editura Universitarǎ, Bucuresti, 2008

Un alt aspect important vizat de reforma fiscala este reprezentat de transformarea impozitelor si taxelor pe bunuri si servicii in principala sursa de venituri ale bugetului de stat.

Realizarea acestui obiectiv este sustinuta de ponderea sporita pe care au dobandit-o aceste impozite, indeosebi taxa pe valoarea adaugata, in formarea veniturilor bugetului de stat.

Evolutia veniturilor publice din TVA a fost, la nivelul perioadei 2008- 2010 urmatoarea:

Tabel nr. 3

Venituri incasate din TVA in perioada 2008- 2009

Sursa: www.ANAF.ro

Se observa ca in intervalul de timp analizat incasarile din TVA, desi au inregistrat valori au avut o tendinta de scadere, tendinta justificata de reducerea consumului datorita efectelor crizei financiare manifestate la nivelul anului 2009.

2. Evolutia accizelor in Romania

Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse din tara si din import, care intra in consumul unor anumite categorii ale populatiei.

In functie de contributia lor la formarea bugetului public, accizele ocupa locul al doilea, dupa T.V.A., fiind urmate de impozitul pe veniturile persoanelor fizice si impozitul pe profit.

Sunt supuse accizelor armonizate, in toate tarile membre ale UE, urmatoarele produse:

bauturile alcoolice: bere, vin;

bauturi fermentate care contin alcool, altele decat bere si vinuri;

produse intermediare care contin alcool, destinate industriei alimentare sau consumului;

alcoolul etilic (tuica si rachiuri de fructe, precum si orice alt produs care contine bauturi spirtoase potabile);

tutun si produse din tutun;

produse energetice, care sunt utilizate drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor:

benzina, motorina, pacura, uleiuri, petrol lampant;

gaz petrolier lichefiat si gazul metan;

benzen, toluen, xileni si alte amestecuri de hidrocarburi aromatice;

gazul natural;

carbune si cocs;

energia electrica.

Produsele pentru care se platesc accizele armonizate sunt supuse acestor taxe in momentul producerii lor in Romania sau la momentul importului in tara.

Acciza este exigibila in momentul eliberarii produsului pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Aria de aplicare a accizelor poate fi extinsa sau restransa in functie de politica economica adoptata si de necesitatile bugetare intr-o anumita perioada de timp. Platitorii de accize pentru produsele mentionate mai sus sunt persoanele juridice, asociatiile familiale si persoanele fizice care produc sau comercializeaza astfel de produse din tara sau din import.

Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, fie prin aplicarea sumelor fixe stabilite pe unitatea de masura, asupra cantitatilor livrate sau importate, fie prin cote procentuale, prevazute de lege, asupra bazei de impozitare, care reprezinta:

pentru produsele din productia interna - preturile de livrare, mai putin accizele, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv;

pentru produsele din import - valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz.

Accizele sunt incadrate pe pozitii si coduri tarifare, potrivit Nomenclatorului de produse din Tariful vamal de import al Romaniei.

Valoarea accizelor se stabileste in echivalent euro pe unitatea de masura, plata acestora fǎcandu-se in lei, la cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R.

3 Evolutia taxelor vamale in Romania

Taxele vamale reprezinta o forma a impozitelor indirecte si se percep de catre stat la operatiunile de import, export si tranzitul de marfuri.

Taxele vamale actioneaza, deci, ca taxe de consumatie, incluzandu-se in pretul marfurilor importate, masura prin care bunurile din exterior sunt fie aduse la nivelul preturilor bunurilor similare indigene, fie sunt scumpite peste nivelul preturilor autohtone, pentru a le face mai putin competitive.

Ca orice impozit, taxele vamale au si un puternic rol financiar in constituirea resurselor bugetului de stat. De exemplu, in anul 1999 ele reprezentau 7% din sursele bugetare, scazand in anul 2002 la 3,7% si in 2003 la 2,6%.

Tipuri de taxe vamale:

Taxele vamale fiscale, au ca singur obiectiv procurarea de venituri la bugetul public.

Taxele vamale protectioniste, (prohibitive) au ca principal scop crearea unei bariere pentru marfurile straine, prin intermediul lor urmarindu-se eliminarea concurentei straine pe piata tarii respective.

Taxele vamale de import, se platesc de importatori pentru produsele care intra in tara si sunt incluse in preturile de desfacere pe piata interna.

Taxele vamale de export, se percep asupra marfurilor indigene la exportul acestora.

Taxele vamale de transit, se percep asupra marfurilor straine aflate in trecere pe teritoriul vamal al statului. Se percep foarte rar si doar la anumite marfuri.

Taxele vamale autonome, sau generale sunt stabilite de stat in mod independent. Ele se percep asupra marfurilor care provin din tarile cu care statul importator nu are incheiate conventii comerciale si nu se aplica clauza natiunii celei mai favorizate.

Taxele vamale conventionale, sau contractuale sunt acele taxe ale caror nivel vamal a fost convenit de stat prin intelegere cu alte state prin acordurile comerciale incheiate. De obicei, nivelul lor este mai mic decat cel al taxelor autonome si se percep doar pe durata acordului incheiat.

Taxele vamale preferentiale, pot fi aplicate de un stat fata de un alt stat, care se bucura de un regim preferential mai favorabil decat cel aplicat tarilor care beneficiaza de clauza natiunii celei mai favorizate.

Taxele vamale de retorsiune, sau de raspuns sunt aplicate ca riposta la utilizarea de catre statele partenere de politici discriminatorii fata de produsele exportate pe pietele respective. Se includ in aceasta categorie taxele antidumping si taxele compensatorii.

Taxele antidumping, au rolul de a anihila dumpingul practicat de unele tari in scopul de a-si promova produsele proprii pe anumite piete externe.

Taxele compensatorii, se percep asupra produselor provenind din tarile care subventioneaza produsele respective.

Taxele vamale ad-valorem, se percep intr-un procent determinat asupra valorii marfii importate. Ele nu necesita un tarif vamal detaliat, fiind percepute intr-un mod foarte simplu, pe baza facturii prezentate de importator.

Taxele vamale specific, sunt percepute sub forma unitatilor de masura fizica. Ele presupun existenta unui tarif vamal care sa cuprinda o descriere detaliata a marfurilor.

Taxele vamale mixte, se percep in special ca adaos la celelalte doua categorii: ad-valorem si specifice.

Nivelul taxelor vamale depinde de politica vamala a tarii fata de tara de origine a bunurilor care se importa. Se pot aplica reduceri de taxe vamale pentru bunurile provenite din tari cu care tara noastra practica un regim preferential, pe baza unor intelegeri bilaterale.

Taxele vamale se calculeaza si se incaseaza de catre organele vamale, in momentul indeplinirii formalitatilor de vamuire, sub forma unor garantii vamale, urmand ca taxa definitiva sa se stabileasca la vama din interior (unde se face practic vamuirea), la domiciliul destinatarului marfii.

In acest sens, garantiile vamale depuse la vamile de frontiera sunt transmise (virate) la vamile de interior in vederea stabilirii definitive a cuantumului taxelor de vama care pot fi diferite de garantiile vamale incasate la intrarea in tara a marfii.

Principalele bunuri scutite de taxe vamale in Romania sunt:

a. bunuri provenite sau finantate direct din ajutoare, imprumuturi nerambursabile, din programe de cooperare stiintifica si tehnica, bunuri destinate unor activitati nonprofit, bunuri dobandite prin succesiuni testamentare, dovedite cu acte oficiale;

b.     ajutoarele si donatiile cu caracter social, cultural, umanitar, sportiv, didactic, primite de diferite institutii si organizatii in scopuri nepatrimoniale;

c. mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama si documentare;

d.     bunurile de origine romana sau care devin proprietatea statului roman si care se incadreaza in plafoanele de intrare-iesire stabilite prin tarifele vamale;

e.bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie;

f.  alte bunuri prevazute de legi speciale.

Romania aplica Tariful vamal comun al Uniunii Europene.