Laborator Financiar Bancar - Fluxuri financiar-monetare la nivel microeconomic

Laborator Financiar Bancar

Tema: Fluxuri financiar-monetare la nivel microeconomic

(pe. ex. :S.C. VIOCONSTRUCT SRL.)

CUPRINS

CAPITOLUL 1 - CADRUL ORGANIZATORIC AL SISTEMULUI FINANCIAR ALINTREPRINDERII.....................3

1.1.  Prezentarea firmei.........................3

1.2.  Piata si competitia.........................4

1.3.  Situatia potentialului intern al intreprinderii...............5

1.4.  Evaluarea situatiei interne a intreprinderii................11

CAPITOLUL 2 - FLUXURILE FINANCIAR-MONETARE ALE INTREPRINDERII..19

2.1. Analiza fluxurilor financiar-monetare pe baza bilantului si a contului de rezultate............................19

2.2. Analiza fluxurilor financiar-monetare prin indicatori...........31

2.3. Analiza fluxurilor de lichiditati..................37

CAPITOLUL 3 - PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE..38

3.1. Metode de proiectare a fluxurilor..................38

3.2. Proiectarea fluxurilor de incasari, de plati si a fluxului de numerar.......39

CAPITOLUL 4 - CONCLUZII: ANALIZA CRITICA A SISTEMULUI FINANCIAR AL INTREPRINDERII SI POSIBILITATI DE PERFECTIONARE........45

Bibliografie...............................47

CAPITOLUL 1

CADRUL ORGANIZATORIC AL SISTEMULUI FINNANCIAR

AL INTREPRINDERII

1.1.          Prezentarea firmei

a)     Elemente de identificare

Denumire: S.C. VIOCONSTRUCT SRL

Sediul social: Com. Urdesti, Jud. VASLUI

Forma juridica: societate cu raspundere limitata (S.R.L.)

Numar de inregistrare in Registru Comertului: J37/20/2005

b)     Scurt istoric: infiintata in anul 2005 si avand un numar mic de angajati S.C. VIOCONSTRUCT S.R.L. intra pe piata barladeana ca un outsider, unde copetitia nu lasa loc noi-venitilor. Treptat societatea si-a castigat un nume iar daca in 2005 aveau in derulare 2-3 mici proiecte, in 2008 au primit mai multe contracte de la anumite Institutii publice si private care i-au permis o dezvoltare durabila.

c)      Domeniu de activitate: Constructii de cladiri si lucrari de genul civil. SC VIOCONSTRUCT SRL executa urmatoarele lucrari: montaj pardoseli PVC, tapet PVC, mocheta, gama TARKETT, spitale, cabinete, scoli, restaurante.

d)     Principalii indicatori economico-financiari

e)     evolutia capitalului social

2006- 200.000 RON

2007     - 200.000 RON

1.2.          Piata si competitia

Concurenta e factorul determinant, esential in succesul sau esecul firmelor. Concurenta determina oportunitatea acelor activitati ale unei firme care pot contribui la performanta acesteia, cum ar fi inovatiile, o cultura unitara sau implementare judicioasa.
Concurenta reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viata economica, dar si pentru viata sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat si existenta oamenilor.

In functie de bunurile produse, vandute sau de serviciile prestate, de asemenea in functie de cerere si de oferta, concurenta se poate clasifica in doua categorii:

◘ directa - se manifesta intre intreprinderile care produc bunuri identice sau cu mici diferentieri destinate satisfacerii acelorasi game de nevoi;

◘ indirecta - se manifesta intre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau nevoi diferite, prin oferta unei game variate de bunuri.

Pentru a permite manifestarea acestui tip de comportament, respectiv concurenta, statul are o foarte mare implicatie si anume:

Libertatea de infiintare a oricarui tip de intreprindere;

Reglementari economico-financiare egale pentru toti agentii economici;

Reglementari clare pentru sanctionare, prin instanta judecatoreasca, a intreprinderilor nerentabile;

Formarea libera a preturilor;

Masuri pentru favorizarea participarii pe piata externa, etc.

Piata reprezinta locul, unde orice tip de agent economic isi desfasoara activitatea, fiecarea urmarind acelasi scop esentia, acela de a obtine profit.

S.C. VIOCONSTRUCT S.R.L. isi desfasoara activitatea pe o piata competitiva, in care concurenta este acerba. Asigurarea continuitatii si pe o scara din ce in ce mai larga, reprezinta scopul primordial al societatii. Pentru a face fata concurentei, S.C. VIOCONSTRUCT S.R.L. aduce elemente inovatoare si servicii relativ noi care i-au permis mentinerea si dezvoltarea pozitiei pe piata.

Cei mai importanti concurenti din momentul actual, in orasul Barlad, sunt:SC AQUASERV S.R.L., SC CONSINT S.A., SC DAN DORU IMPEX S.R.L., SC CONBIRLAD S.R.L., care au acelasi domeniu de activitate.

1.3.          Situatia potentialului intern al intreprinderii

1.3.1.     Potentialul intern al intreprinderii reprezinta resursele acesteia umane, materiale si financiare. De marimea lor, respectiv modul cum sunt alocate in consum depind rezultatele unei afaceri.Forta de munca reprezinta unul dintre factorii de productie esentiali, alaturi de capital si teren.

Pentru a stabili situatia potentialului intern al unei intreprinderi trebuie analizat atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ dar si incadrarea acestuia, respectiv a potentialului uman in competentele realizarii obiectivelor intreprinderii.

Pentru a face o apreciere cantitativa a potentialului uman se utilizeaza indicatorii:

Numarul de salariati (Ns) -  reprezinta efectivul de salariati avand contracte individuale de munca, pe durata determinata sau nedeterminata, existenti la un moment dat (inceputul sau sfarsitul anului)

Numarul de personal (Np) - cuprinde si persoanele cu contract de prestari servicii, colaborare, conventie

Numarul mediu de salariati () - media aritmetica simpla a efectivului zilnic de salariati

Numarul maxim admisibil de personal (Na) - limita superioara a numarului de personal stabilita in functie de volumul de activitate si de productivitatea medie a muncii luata ca baza de comparatie

Tabelul nr.1 - Numarul de salariati ai intreprinderii S.C. VIOCONSTRUCT S.R.L. BARLAD

Analiza dinamicii asigurarii potentialului uman se realizeaza atat pe total personal cat si pe cele doua mari categorii:

Personal operativ;

Personal de conducere.

Analiza structurii potentialului uman are rolul de a verifica echilibrul structural la nivelul firmei. Pentru aceasta se utilizeaza marimile relative de structura si se determina:

Structura pe categorii de personal;

Structura in functie de natura contractului de munca;

Structura pe nivelul de pregatire profesionala;

Structura pe functii;

Structura pe grupe de varsta;

Structura dupa vechimea in munca;

Structura pe sexe.

Analiza calitativa a potentialului uman presupune determinarea gradului de calificare a personalului.

Analiza comportamentului potentialului uman reflecta vointa si intensitatea cu care personalul isi pune in serviciul firmei competentele acumulate si priveste urmatoarele aspecte:

Analiza mobilitatii personalului;

Analiza timpului de munca disponibil;

Analiza gradului de conflictualitate in relatiile de munca.

Analiza eficientei utilizarii potentialului uman urmareste performanta factorului munca din intreprinderi cu ajutorul indicatorilor de randament si de productivitate. Diferenta dintre cei doi indicatori este aceea ca randamentul exprima relatia dintre productie si factorii folositi in expresie nonmonetara, pe cand productivitatea exprima aceeasi relatie in expresie monetara.

Randamentele se determina ca raport intre productia exprimata in unitati fizice si numarul salariatilor, iar productivitatea muncii ca raport intre productia exprimata valoric si numarul salariatilor.

Tabelul nr.2 - Analiza productivitatii muncii

In cazul societatii S.C. PARDCONTRUCT S.R.L, productivitatea muncii in anul 2006 a fost de 22829.8 lei/salariat, iar in 2007 a fost de 35455.6 lei/salariat, ceea ce reprezinta o crestere cu 12625.8 lei/salariat.

1.3.2.     Analiza potentialului material al intreprinderii

Potentialul material al unei intreprinderii are doua componente:

Imobilizari corporale;

Stocurile de materii prime si materiale.

Analiza imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale sunt active care pot genera beneficii economice viitoare si al caror cost poate fi masurat in mod credibil.

Obiectivele analizei imobilizarilor corporale sunt:

1.     Analiza dinamicii imobilizarilor corporale;

2.     Analiza starii si a structurii imobilizarilor corporale;

3.     Analiza eficientei utilizarii imobilizarilor corporale.

Analiza dinamicii imobilizarilor corporale constituie o problema interna a fiecarei intreprinderi, care urmareste sa evidentieze, pe de o parte, materializarea programului investitional, iar pe de alta parte, dinamica si masa efectelor produse.

In analiza dinamicii mijloacelor fixe se recomanda a se utiliza valoarea de intrare a

acestora, precum si valoarea medie anuala, deoarece efectele produse sunt supuse fluctuatiilor preturilor. Ratiunea utilizarii acestora este justificata prin aceea ca valoarea de intrare caracterizeaza dimensiunea mijloacelor fixe la un moment dat, in timp ce valoarea medie anuala ia in calcul si timpul de functionare.

Modificarea in dinamica a mijloacelor fixe este rezultatul modificarilor intervenite intre intrarile si iesirile acestora in cursul perioadei ponderate cu timpul de utilizare si respectiv de neutilizare al acestora. Valoarea ramasa a mijloacelor fixe nu este concludenta deoarece nu reflecta proportionalitatea cu randamentul acestora, ea fiind totodata influentata si de sistemul de amortizare.

Categoria de imobilizari corporale urmarite sunt:

Terenuri;

Constructii;

Instalatii tehnice si masini;

Alte instlatii, utilaje si mobilier;

Avansuri si imobilizari corporale in curs.

Tabelul nr.3 - Analiza dinamicii imobilizarilor corporale

Conform datelor prezentate in tabelul de mai sus, imobilizarile corporale au suferit diferite modificari in sens pozitiv (instalatii si masini), insa au avut loc si stagnari in ceea ce priveste valoarea lor baneasca (constructii).

Analiza starii si a structurii imobilizarilor corporale

Pentru a analiza starea imobilizarilor corpoale se utilizeaza indicatorii:

Gradul de reinnoire a imobilizarilor corporale - exprima raportul dintre valoarea mijloacelor fixe intrate ca urmare a realizarii programului de investitii (Iv) si valoarea mijloacelor fixe existente la sfarsitul exercitiului financiar ( Mf );

Gradul de uzura a imobilizarilor corporale (se determina ca raport intre amortizarea cumulata (A) si valoarea de intrare in patrimoniu a mijloacelor fixe ( Mf ).

Analiza structurii imobilizarilor corporale se realizeaza cu ajutorul marimilor relative de structura care exprima ponderea detinuta de fiecare categorie de imobilizari corporale in valoarea lor totala.

Structura acestor imobilizari este in stransa legatura cu specificul intreprinderii, astfel:

La intreprinderile industriale, ponderea este detinuta de instalatiile tehnice si masini;

La societatile comerciale din agricultura si silvicultura predomina terenurile, animalele ai plantatiile;

La firmele de distributie si turism predomina constructiile, mobilierul si mijloacele de transport.

Tabelul nr.4 - Analiza structurii imobilizarilor corporale

Potrivit datelor din tabel, in structura imobilizarilor corporale ponderea cea mai mare atat in 2006 cat si in 2007 o au instalatiile si masinile. In anul 2007 ponderea imobilizarilor corporale a crescut considerabil fata de anul precedent.

Analiza folosirii resurselor materiale are ca obiective analiza randamentului resurselor materiale si analiza stocurilor de materii prime si materiale.

Analiza stocurilor de materii prime si materiale se refera atat la studierea dinamicii stocurilor, a modificarilor lor structurale cat si a eficientei gestiunii stocurilor.

Analiza modificarii structurale ale stocurilor tine seama de ponderea cantitativa sau valorica a diferitelor elemente de stocuri in totalul lor.

Tabelul nr.5 - Analiza structurii stocurilor

Dupa cum se observa, ponderea de 100% in total stocuri o detineau Stocurile de materii prime in timp ce in anul 2007 ponderea in total stocuri revine Stocurilor de marfuri cat si in mica masura Stocurile de materiale de natura ob. de inventar.

1.4.          Evaluarea situatiei interne a intreprinderii

Necesitatea si rolul evaluarii situatiei interne a intreprinderii

Pentru definirea pozitiei concurentiale pe piata, conducatorii intreprinderii considera evaluarea situatiei interne a firmei ca si o necesitate.

Pentru stabilirea diagnosticului financiar in cadrul analizei interne, principalul astpect il reprezinta stabilirea punctelor tari si a punctelor slabe. Evaluarea acestui aspect se face prin compararea nivelului existent cu standardele stabilite in fiecare domeniu de activitate, si anume: marketing, productie, personal, cercetare/dezvoltare, organizarea productiei, tehnic, finante.

In domeniul marketing-ului, standardele vor stabili modul si nivelul de segmentare al pietei, canalele de distributie, flexibilitatea preturilor si activitatea profesionala.

In domeniul financiar, standardele urmaresc relatiile dintre actionari si institutiile financiare, armonizarea surselor de fonduri, activitatea de control financiar si tehnicilor de alocare a resurselor financiare.

Factorii de influenta asupra activitatii si performantei intreprinderii

Atat activitatea cat si performanta firmei este influentata de un ansamblu de factori endogeni si factori contextuali.

Printre factorii endogeni (interni) amintim:

Proprietarul firmei - care poate fi o persoana sau un grup de persoane si care are un rol esential in stabilirea optiunilor strategice in adoptarea si punerea in aplicare a unei strategii adecvate;

Managementul - are o implicatie directa in obtinerea de performante superioare si in asigurarea continuitatii activitatii;

Dimensiunea intreprinderii si complexitatea acesteia;

Potentialul uman;

Starea economica a firmei.

Impreuna cu acesti factori interni, si factorii externi (contextuali) care fac parte din mediul inconjurator au o influenta asupra activitatii firmei si anume: factori de natura economica, politica, socio-culturala, ecologica si manageriala.

Analiza cheltuielilor firmei priveste analiza structurii cheltuielilor si analiza principalelor elemente de cheltuieli.

A.     Analiza structurii cheltuielilor

Analiza prin costuri reprezinta un domeniu deosebit de important in activitatea

intreprinderii, deoarece in aceasta zona se produc o serie de fenomene economice legate de consumul si utilizarea factorilor de productie. De modul cum se consuma si cum se utilizeaza factorii de productie depinde in mare masura competitivitatea produselor si eficienta activitatii desfasurate.

Reducerea costurilor de productie constituie, acolo unde este posibil, un obiectiv

prioritar al oricarei intreprinderi. In acest sens, este necesara analiza detaliata a

principalelor categorii de cheltuieli care concura la formarea costurilor.

Problemele prioritare ale diagnosticarii cheltuielilor vizeaza, pe de o parte, cheltuielile aferente veniturilor intreprinderii, in special cheltuielile de exploatare, iar, pe de alta parte, eficienta diferitelor categorii de cheltuieli (variabile si fixe, directe si indirecte, materiale si salariale etc.).

In procesul de diagnosticare si evaluare a performantelor intreprinderii, cheltuielile reprezinta un instrument important. Evidentiarea consumului de resurse se face pe baza unui sistem de indicatori, bazat pe conceptele de cheltuieli si cost.

Cheltuielile sunt sume de bani platite pentru:

Consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de terti;

Remunerarea personalului;

Constituirea amortizarii si provizioanelor;

Consumuri exceptionale.

Desfasurarea oricarei activitati reclama un consum de resurse, indiferent de natura acestora (materiale, umane si financiare), pe temeiul carora se cladeste productia valorilor materiale.

Cheltuielile, potrivit prevederilor art. 95 din Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilitatii nr. 82/1991, reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de terti, remunerarea personalului, executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre unitatea patrimoniala, constituirea amortizarilor si provizioanelor, consumuri exceptionale.

Intr-o anumita forma si in ultima instanta, cea mai mare parte din aceste consumuri,

localizate in timp si spatiu, imbraca forma costului produselor.

Costurile reprezinta o categorie economica care se manifesta nemijlocit in productia materiala, respectiv in activitatea de creare a bunurilor materiale. Prin costuri se intelege totalitatea consumurilor exprimate in forma baneasca pe care le efectueaza intreprinderea in vederea realizarii unei anumite productii sau a unui singur produs.

In contabilitatea financiara, cheltuielile intreprinderii sunt structurate dupa natura lor, pe categorii de cheltuieli, dupa cum urmeaza:

• cheltuieli de exploatare, reprezentand consumurile efectuate in scopul realizarii obiectului de activitate:

- materii prime si materiale consumabile;

- energie electrica si apa;

- lucrari si servicii executate de terti (reparatii, intretinere, chirii etc.);

- impozite, taxe, varsaminte asimilate;

- salarii si cheltuieli asimilate acestora;

- amortizari si provizioane.

• cheltuieli financiare, care cuprind:

- pierderi din creante imobilizate legate de participatii;

- pierderea neta din vanzarea titlurilor de plasament;

- diferente nefavorabile de curs valutar;

- dobanzi platite aferente creditelor contractate.

• cheltuieli exceptionale, reprezentand acele cheltuieli care nu sunt legate de

activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale. Ele cuprind:

- cheltuieli legate de operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, pierderi din calamitati, pierderi din debitori diversi etc.);

- cheltuieli legate de operatii de capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate si

alte cheltuieli exceptionale).

Concentrarea atentiei in directia unei analize sistematice a volumului, structurii si tendintelor pe care le inregistreaza diferitele categorii de cheltuieli, ofera posibilitatea identificarii masurilor care trebuie intreprinse in directia reducerii costurilor.

O analiza distincta o reprezinta analiza structurii chetuielilor pe baza contului de profit si pierdere; pe baza acestei situatii financiare se determina ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in totalul cheltuielilor intreprinderii.

Pentru calcularea indicatorilor de cheltuieli se face astfel:

, lafel si pentru ceilalti indicatori din grupa cheltuielilor de exploatare.

, lafel si pentru ceilalti indicatori din grupa.

Tabelul nr.6 - Analiza structurii cheltuielilor in functie de natura lor

Dupa cum reiese din tabelul de mai sus, in cadrul cheltuielilor societatii analizate, ponderea cea mai mare pentru anul 2006 o au cheltuielile de exploatare cu 96.39%, urmate de cheltuielile financiare cu o ponedere de 3.61%, iar pentru anul 2007, cheltuielile de exploatare detin 92.40% (o scadere cu 3.99% fata de 2006), urmate de cheltuielile financiare cu 7.60% (o crestere de 3.99% fata de anul 2006).

B.     Analiza principalelor elemente de cheltuieli

Analiza cheltuielilor firmei in contextul diagnosticului financiar cuprinde:

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii, urmareste evolutia acestor cheltuieli si factorii care o determina in vederea identificarii posibilitatilor de diminuare pentru a asigura cresterea rentabilitatii;

Pentru aceasta analiza se utilizeaza indicatorul cheltuieli la 1000 u.m. venituri, obtinut ca un raport intre cheltuielile totale si veniturile totale.

Tabelul nr.7 - Analiza indicatorului cheltuieli la 1000 u.m. venituri

In urma calculelor, se constata ca in anul 2006, cheltuielile totale la 1000 u.m. venituri totale au inregistrat valoarea de 1026.58 Ron la 1000 Ron venituri totale, iar in anul 2007, valoarea de 775.07 Ron la 1000 Ron venituri totale (o scadere cu 251.51 Ron la 1000 Ron venituri totale).

Analiza cheltuielilor de exploatare sunt in stransa legatura cu obiectul de activitate al intreprinderii; ele detin ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor si cuprind:

cheltuieli cu materii prime, materiale, energia si apa;

cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti;

cheltuieli cu impozitele si taxele suportate de firma;

cheltuieli cu personalul;

alte cheltuieli de exploatare.

Pentru analiza se utilizeaza indicatorul cheltuieli de exploatare la 1000 u.m. venituri din exploatare.

Tabelul nr.8 - Analiza indicatorului cheltuieli de exploatare la 1000 u.m. venituri din   exploatare

Dupa cum se observa, indicatorul cheltuieli de exploatare la 1000 u.m.venituri din exploatare inregistreaza o valoare de 718.19 Ron in anul 2007, ceea ce reprezinta o scadere cu 288.73 Ron fata de anul 2006, unde s-a inregistrat o valoare de 1006.92 Ron.

Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

Cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, prestarea de servicii, precum si din alte venituri din exploatare.

Analiza se realizeaza cu ajutorul indicatorului cheltuieli de exploatare la 1000 u.m. cifra de afaceri.

Tabelul nr.9 - Analiza indicatorului cheltuieli de exploatare la 1000 u.m. C.A.

Conform tabelului, cheltuielile de exploatare au o valoarea scazuta in anul 2007 fata de anul precedent, modificarea inregistrandu-se la valoarea 718.19 la 1000 Ron C.A.

Analiza cheltuielilor variabile

In cadul cheltuielilor de exploatare,partea variabila respectiv cea care depinde de volumul de activitate este predominanta.

Ca indicator de analiza se utilizeaza: cheltuieli variabile la 1000 u.m. venituri din exploatare, si cheltuieli variabila la 1000 u.m. cifra de afaceri.

Analiza cheltuielilor fixe

Cheltuielile fixe sunt cele care nu depind de volumul productiei ci raman relativ fixe pe intreaga perioada. Aici se includ amortizarea, cheltuielile generale de administratie si conducere.

Ca indicator de analiza se determina cheltuieli fixe la 1000 u.m. cifra de afaceri.

Tabelul nr.10 - Analiza cheltuielilor variabile si a cheltuielilor fixe

In urma efectuarii calculelor se constata urmatoarele:

indicatorul Chv la 1000 u.m. Vexp a inregistrat in anul 2006 valoarea de 749.79 Ron la 1000 Ron Vexp, iar in anul 2007 valoarea de 395.01 Ron la 1000 Ron Vexp (o scadere de 354.78 Ron), reprezentand o scadere semnificativa;

indicatorul Chv la 1000 u.m. C.A. a inregistrat in anul 2006 valoarea de 749.79 Ron la 1000 Ron C.A., iar in anul 2007 valoarea a scazut la 395.01 Ron la 1000 u.m. C.A.;

indicatorul Chf la 1000 u.m. C.A. a inregistrat in anul 2006 valoarea de 257.12 Ron la 1000 Ron C.A., iar in anul 2007 valoarea a crescut  la 323.17 Ron la 1000 Ron C.A.

Analiza costului de productie

Costul poate fi abordat ca marime totala, medie si marginala; costul total este expresia monetara a consumurilor de resurse necesare realizarii unui volum de productie; costul mediu sau costul unitar exprima cheltuielile necesare realizarii unei unitati de produs; costul marginal este plusul de cheltuieli generat de cresterea cu o unitate a volumului productiei fizice.

Analiza costului de productie urmareste structura acestuia pr principalele categorii de cheltuieli: cheltuieli cu materii prime si materiale; cheltuieli cu salariile; cheltuieli generale de fabricatie.

CAPITOLUL 2

FLUXURILE FINANCIAR-MONETARE ALE FIRMEI

2.1.     Analiza fluxurilor financiar-monetare pe baza bilantului si contul de rezultate.

2.1.1.     Analiza fluxurilor financiar-monetare pe baza bilantului.

Analiza financiara pe baza de bilant are ca obiectiv formularea unei judecati de valoare privind echilibrul, sanatatea financiara a intreprinderii. O serie de aspecte privind volumul si structura Activelor si Pasivelor, asigurarea surselor de finantare a activitatii pot fi investigate pe baza Bilantului contabil.

Bilantul contabil este folosit in analiza financiara pentru: evaluarea prealabila a unei intreprinderi in vederea lichidarii sau vanzarii, aprecierea solvabilitatii, analiza structurii financiare.

Incepand cu anul 2001, in vederea armonizarii reglementarilor cu standardele internationale de contabilitate, fiecare intreprindere a avut obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale care cuprind:

Bilantul;

Contul de profit si pierdere;

Situatia modificarilor capitalului propriu;

Situatia fluxurilor de trezorerie;

Politici contabile si note explicative.

Intocmirea situatiilor financiare anuale este obligatorie pentru persoanele juridice care depasesc limitele a doua din urmatoarele criterii:

Total active (3.650.000 EURO incepand cu 1ianuarie 2006);

Cifra de afaceri neta (7.300.000 EURO);

Numarul de salariati (50 persoane).

Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua din criteriile mentionate, intocmesc situatii financiare simplificate care cuprind:

Bilantul prescurtat;

Contul de profit si pierdere;

Note explicative la situatiile anuale simplificate.

Situatiile financiare in strcutura prezentata trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, a performantei, a modificarii capitalului propriu si a fluxurilor de trezorerie ale firmei, pe respectivul exercitiu financiar.

Bilantul este un document contabil care prezinta situatia patrimoniala a unei intreprinderi, care sintetizeaza la un moment dat ansamblul drepturilor si angajamentelor ce caracterizeaza atat situatia juridica, cat si situatia financiara a acesteia.

Elaborarea bilantului patrimonial are drept criteriu:

Pentru Activ - gradul de lichiditate al diferitelor elemente al aptitudinii lor de a se transforma in numerar;

Pentru Pasiv - gradul de exigibilitate, timpul cat sursa ramane la dispozitia intreprinderii.

Pe baza bilantului se procedeaza la analiza structurii financiare a firmei din cel putin doua pucte de vedere:

Din punct de vedere al resurselor de finantare reflectate in acitvul bilantier;

Din punct de vedere al utilizarii si materializarii acestora, reflectate in activul bilantului.

Analiza structurii patrimoniului se realizeaza cu ajutorul ratelor de structura.

Metoda ratelor constituie un instrument operational si eficient al analizei financiare. Ratele de structura financiara se stabilesc ca raport intre un post (sau o grupa de posturi) din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferite componente de activ, respectiv de pasiv.

I.         ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI

Presupune analiza structurii resurselor pe termene si pe surse de provenienta.

A.     Analiza stucturii resurselor pe termene include

a)     analiza stabilitatii financiare

Se realizeaza cu ajutorul indicatorului, rata rentabilitatii financiare Rsf; acest indicator reflecta masura in care firma dispune de resurse cu caracter permanent fata de totalul resurselor.

, unde:

capitalul permanent (CPR) = capital propriu + datorii pe termen lung (>1an);

b)     analiza gradului de finantare curenta

Se realizeaza cu ajutorul indicatorului, gradul de finantare curenta Gfc; acest indicator reflecta masura in care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea activitatii.

, unde:

DTS = datorii pe termen scurt (<1an);

c)      analiza structurii finantarii

Se realizeaza cu ajutorul indicatorului finantarii pe termene Isft; acest indicator reflecta raportul dintre resursele curente si cele permanente.

, unde:

Rc = resurse curente (datorii pe termen scurt);

Rp = resurse permanente (capital permanent).

B.     Analiza stucturii resurselor pe surse de provenienta, include:

a)     analiza autonomiei financiare

Se realizeaza cu ajutorul indicatorilor:

rata autonomiei financiare globale Rafg - arata cat din patrimonial firmei este finantat pe baza resurselor proprii.

, valoarea minima admisibila este de 33%, desi se considera ca sursele proprii ar trebui sa contribuie la finantare intr-o proportie de cel putin 50%.

rata autonomiei financiare la termen Raft - reflecta proportia in care capitalurile proprii participa la formarea capitalurilor permanente;

, valoarea minima admisibila a indicatorilor este de 50%; sub acest nivel firma se afla intr-o situatie nefavorabila in ceea ce priveste riscul de insolvabilitate.

b)       analiza indatorarii

Se realizeaza cu ajutorul indicatorilor:

rata indatorarii globale Rig - masoara ponderea datoriilor totale in patrimoniul firmei.

, valoarea maxima admisibila este de 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura.

rata indatorarii la termen Rit - reflecta masura in care datoriile pe termen mediu si lung participa la formarea resurselor permanente.

, valoarea maxima admisa este de 50%, peste acest nivel firma se afla in pericol de insolvabilitate.

Tabelul nr.11 - Analiza structurii pasivului bilantului

Potrivit calculelor efectuate, am obtinut urmatoarele rezultate:

rata stabilitatii financiare Rsf - a inregistrat in 2006 valoarea de 85.70% iar in anul 2007 o valoare de 47.84%. Rezultatul optim este de 66%, in 2006 valoarea obtinuta a fost peste nivelul optim, iar in 2007 valoarea obtinuta este sub nivelul optim ceea ce inseamna ca societatea are o rata a stabilitatii financiare in scadere.

Gradul de finantare curenta Gfc - in anul 2006, s-a inregistrat o valoare de 14.29%, iar in anul 2007, 52.15%, reprezentand o crestere. In cazul nostru, valoarea inregistrata in 2006 se incadreaza in valorile minime/maxime admisibile (33% - 50%) totusi in 2007 aceasta depaseste putin nivelul maxim admis.

Indicatorul structurii finantarii pe termene Isft - s-a inregistrat in anul 2006 o valoare de 16.68%, iar in anul 2007 a inregistrat o crestere semnificativa de pana la 109.01%

Rata autonomiei financiare globale Rafg - a obtinut in anul 2006 valoarea de 88.44%, iar in anul 2007 valoarea de 33.88%; valoarea minima admisa este de 33%, in cazul nostru rata autonomiei financiare globale a societatii este in scadere considerabila fata de 2006 fiind aproape de limita minima in 2007.

Rata autonomiei financiare la termen Raft - valoarea minima admisibila a acestui indicator este de 50%; in cazul societatii noastre, in anul 2006 s-a obtinut o valoare de 21.51%, ceea ce rezulta o rata a autonomiei financiare la termen sub nivelul minim, iar in anul 2007 s-a inregistrat o crestere de pana la 70.82% .

Rata indatorarii globale Rig - avand in vedere ca valoarea maxima admisibila este de 66%, societatea VIOCONSTRUCT SRL are o rata a indatorarii globale la limita, deoarece in anul 2006 s-a inregistrat o valoare de 81.55%, iar in anul 2007, o tendinta de scadere pana la valoarea de 66.11%.

Rata indatorarii la termen Rit - in anul 2006 s-a obtinut o valoare de 78.48%, iar in 2007 o valoare de 27.17%, ceea ce reprezinta o rata a indatorarii la termen buna, avand in vedere ca valoarea maxima este de 50%.

II.       ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI

Implica analiza structurii activelor permanente si analiza structurii activelor curente.

A.     Analiza structurii activelor permanente

Se realizeaza cu ajutorul indicatorilor:

a)     rata activelor imobilizate Rai - reprezinta ponderea elementelor patrimoniului utilizate permanent.

, valoarea optima este de 60%.

b)     rata imobilizarilor necorporale Rin - arata ponderea valorii activelor intangibile in totalul imobilizarilor.

c)      rata imobilizarilor corporale Ric - arata ponderea valorii activelor corporale in totalul imobilizari.

d)     rata imobilizarilor financiare Rif - exprima ponderea activelor financiare in totalul imobilizarilor.

B.     Analiza structurii activelor curente

Se face cu ajutorul indicatorilor:

a)      rata activelor circulante Rac - arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter cyclic in total patrimoniu.

, valoarea optima cel putin 40%.

b)      rata stocurilor Rst - exprima ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in total active circulante.

; situatia este normala cand stocurile nu depasesc 50% din total active circulante;

c)       rata creantelor Rcr - reflecta ponderea pe care o au creantele in totalul activelor circulante.

d)     

e)      rata disponibilitatilor Rdb - reflecta ponderea activelor cele mai lichide in total active circulante, inclusiv gradul de lichiditate imediata a activelor curente.

, nivelul minim acceptabil 5% si maxim 25%.

Tabelul nr.12 - Analiza structurii activului bilantului

In urma calculelor s-au obtinut urmatoarele rezultate:

rata activelor imobilizate Rai - in anul 2006 avem o valoare de 52.65%, iar in anul 2007 o valoare de 29.62%. Valoarea obtinuta in 2006 este aproape de valoarea optima, aceasta fiind de 60%,totusi in 2007 aceasta are o scadere considerabila deci putem spune ca societatea are rata activelor imobilizate slaba.

rata imobilizarilor necorporale Rin - in anul 2006 avem 0.067 %, iar in 2007 avem o valoare de 0%.

rata imobilizarilor corporale Ric - imobilizarile corporale au ponderea cea mai mare din totalul activelor; in 2006 avem o valoare de 99.93%, iar in 2007 o crestere de pana la 100%.

rata imobilizarilor financiare Rif - in anul 2006 s-a inregistrat o valoare de 0%, iar in anul 2007 nu s-a inregistrat nici o modiicare, valoarea fiind tot de 0%.

rata activelor circulante Rac - avand in vedere faptul ca valoarea optima a acestui indicator este de cel putin 40%, calculele ne arata ca rata activelor circulante este buna valorile inregistrate fiind de 47.34% in anul 2006 si de 70.37% in anul 2007.

Rata stocurilor Rst - conform calculelor, rata stocurilor societatii in cauza este buna, luand in considerare ca valoarea normala nu trebuie sa depaseasca 50%, iar valorile obtinute sunt de 40.29% in 2006, respectiv 24.68% in 2007.

Rata creantelor Rcr - ponderea creantelor in totalul activelor circulante este mica dupa cum se observa, valorile inregistrate sunt: in 2006 22.06%, iar in 2007 valoarea de 18.53%

Rata disponibilitatilor Rdb - luand in considerare nivelul minim si pe cel maxim (5% si 25%), valorile inregistrate la societatea noastra depasesc nivelul maxim in ambii ani de studiu, in 2006 valoarea este de 37.63%, iar in 2007 este de 56.78%.

2.1.2.     Analiza fluxurilor financiar-monetare pe baza contului de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere furnizeaza informatii necesare unitatii pentru genera profit si asupra previziunilor privind capacitatea firmei de e genera fluxuri de trezorerie viitoare.

Contul de profit si pierdere grupeaza veniturile, cheltuielile si rezultatele aferente unui exercitiu financiar pe tipuri de activitati:

De exploatare;

Financiare;

Cu caracter exceptional.

Contul de profit si pierdere cuprinde urmatoarele elemente structurale care prezinta informatii referitoare la performantele firmei:

Venituri, grupate dupa natura lor;

Cheltuieli, grupate dupa natura lor;

Rezultatul exercitiului (profit sau pierdere).

Intocmirea acestei situatii financiare are ca scop masurarea performantelor activitatii firmei. Pentru masurarea performantelor firmei pe baza contului de profit si pierdere se utilizeaza indicatorii:

marja comerciala;

cifra de afaceri;

productia exercitiului;

valoarea adaugata.

A.          Marja comerciala - MC - reprezinta castigul realizat sub forma de adaos rezultat din activitatea de comercializare a marfurilor. Se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzarea al marfurilor si costul de cumparare.

Tabelul nr.13 - Analiza marjei comerciale

Nu putem calcula cei trei indici de crestere deoarece nu avem inregistrate valori pentru anul 2006.

B.          Cifra ce afaceri - CA - reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse, intr-o perioada de timp determinate. In cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare si venturile excptionale.

Cifra de afaceri reprezinta un indicator essential pentru precizarea locului societatii comerciale in sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe piata, a capacitatii de a lansa si dezvolta activitati profitabile.

CA = Vvmf + Productia vanduta (Pv)

Daca nivelul CA acopera cheltuielile de exploatare si permit obtinerea de profit este o situatie favorabila. Daca nivelul acestui indicator reprezinta 85% din veniturile din exploatare si 75% din veniturile totale, se considera o activitate normala a firmei.

Tabelul nr.14 - Analiza cifrei de afaceri

In urma calculelor avem:

Indicele de crestere a CA - pentru anul 2007 avem 252.76%, o crestere de 152.76 procente fata de anul 2006;

Indicele de crestere a Pv - pentu anul 2007 avem 186.36%, ceea ce reprezinta o crestere cu 86.36 procente fata de anul 2006.

Ponderea CA in Vexp - in anul 2006 avem 100%, iar in 2007 avem aceasi valoare de  100%, din acesta rezulta ca CA detine 100% venituri din exploatare (2006 si 2007)

Ponderea CA in Vt - in anul 2006 avem 98.27%, iar in anul 2007 avem 99.72%; de aici rezulta ca CA detine aproape 100% din Vt in toti anii de analiza.

C.       Productia exercitiului - Pe - este specifica intreprinderilor cu activitate de fabricatie si prestatoare de servicii, reprezinta productia vanduta, productia stocata si cea imobilizata.

Caracterizeaza mai bine activitatea intreprinderii din cursul unui exercitiu, decat productia vanduta sau cifra de afaceri, mai ales daca productia imobilizata detine o pondere importanta.

Tabelul nr.15 - Analiza productiei exercitiului

In urma calculelor avem urmatoarele rezultate:

• Indicele de crestere a Pv - se inregistreaza o crestere cu 86.36 procente in anul 2007 fata de anul precedent;
• Indicele de crestere a Pe - in anul 2007 se inregistreaza o crestere cu 86.36%  fata de anul 2006.

Productia exercitiului are aceasi valoare cu Productia vanduta; Productia stocata si Productia imobilizata neavand nici o influenta asupra modificarii valorii Productiei exercitiului.

D.       Valoarea adaugata - VA - este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii intreprinderii. Exprima cresterea de valoare obtinuta din utilizarea factorilor de productie. Exprimand aportul intreprinderii in cadrul productiei de bunuri si servicii, valoarea adaugata permite aprecierea structurii si metodelor de productie ale societatii, prin intermediul gradului de integrare, precum si dezvoltarea sau regresul activitatii firmei.

Se determina pornind de la Pe majorata cu MC si diminuata cu consumurile de la terti (consumuri intermediare).

Consumurile intermediare se determina insumand urmatoarele elemente:

• Cheltuieli cu materii prime si consumabile;
• Alte cheltuieli materiale;
• Alte cheltuieli din afara (energia si apa);
• Cheltuieli privind prestatiile externe.

Tabelul nr.16 - Analiza valorii adaugate

In urma calculelor s-au inregistrat urmtoarele rezulatate:

• VA a inregistrat o crestere cu 115934 Ron
• Indicele de crestere a VA - in anul 2007 se inregistreaza o crestere semnificativa de 498.34%.

Pe baza contului de profit si pierdere analiza poate continua asupra altor elemente:

▲ rezultatul exploatarii - RE - este un indicator care exprima performantele industriale si comerciale ale unei intreprinderi, independent de politica financiara, fiscala si de distribuire a dividendelor, tinandu-se seama de deprecierea capitalului. Se obtine ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare.

RE = Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare

▲rezultatul brut al exercitiului - Rex - este un sold intermediar care reflecta sintetic eficienta intregii activitati desfasurata in timp de o intreprindere. Se obtine ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale.

Rex = Venituri totale - cheltuieli totale

▲ rezultatul net al exercitiului - Rnet - imbraca forma profitului sau a pierderii nete si reprezinta suma intre rezultatul activitatii curente (RC) si rezultatul extraordinar (Rext), diminuata cu impozitul pe profit (Ip).

2.2.       Analiza fluxurilor financiar-monetare pe baza de indicatori

Evaluarea financiara a intreprinderii este rezultatul unui proces de diagnostic si evaluare de ansamblu a acesteia. Un bun diagnostic financiar presupune analiza a trei categorii de indicatori:

1. Indicatorii lichiditatii

Lichiditatea mai poarta denumirea si de solvabilitate pe termen scurt si arata ca intreprinderea dispune de resurse financiare pentru a face fata datoriilor sale exigibile si se determina pe baza datelor din bilant si contul de profit si pierdere.

Indicatorii lichiditatii sunt:

lichiditatea generala - Lg - denumita si lichiditate curenta, compara totalitatea lichiditatilor potentiale, repectiv activele circulante cu ansamblul datoriilor cu scadenta sub un an, astfel:

; rezultat favorabil, Lg > 1.

lichiditate redusa - Lr - denumita si rapida, exprima capacitatea firmei de a-si achita datoriile pe termen scurt din creante si lichiditati.

; rezultat optim Lr >1.

lichiditate imediata - Li - ia in considerare posibilitatea transferarii imediate in bani a disponibilitatilor banesti existente in conturi bancare, in casa si eventual in titluri de credit cotate la bursa.

; valoarea minima accesibila este de 0.35 si maxim de 0.65.

Gradul in care firma face fata datoriilor totale este dat si de indicatorii de solvabilitate (Is) calculate ca raport intre activ total si datorii totale.

Tabelul nr.17 - Analiza indicelui lichiditatii

In urma calculelor am obtinut urmatoarele rezultate:

Lichiditate generala - Lg - in anul 2006 s-a inregistrat o lichiditate generala de 3.31, ceea ce inseamna un rezultat favorabil, iar in anul 2007 s-a obtinut o scadere de pana la 1.34.

Lichiditate redusa - Lr - in anul 2006 s-a obtinut o valoare de 1.97, iar in anul 2007 o valoare de 1.01, rezultatele fiind ambele favorabile, observam totusi o scadere pana aproape de limita in 2007.

Lichiditate imediata - Li - rezultatele sunt nefavorabile in ambii ani analizati, deoarece valorile maxim sunt depasite dupa cum arata calculele facute.

Indicatorul de solvabilitate - Is - in anul 2006 s-a inregistrat o valoare de 1.22 aproape de valoare normala, iar in 2007este de 1.51.

2. Indicatorii de rentabilitate

Rentabilitatea este definita sintetic ca fiind capacitatea intreprinderii de a realize profit, necesar atat dezvoltarii, cat si remunerarii capitalurilor.

Analiza rentabilitatii se realizeaza pe baza contului de profit si pierdere, care arata modul in care s-a ajuns la o anumita stare patrimoniala finala, care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli.

Rentabilitatea se realizeaza cu ajutorul indicatorilor:

rata rentabilitatii economice - Rre - reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite, atat proprii cat si imprumutate.

; rata indicatorului trebuie sa se aproprie de rata minima de randament in economie, considerata a fi rata dobanzii.

rata rentabilitatii economice brute - Rreb - arata cat din excedentul brut de exploatare revine unei unitati de capital investit.

; valoarea optima este de 25%

EBE - este primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie in termeni de rentabilitate si reflecta contributia exploatarii la formarea rezultatelor, pe de o parte, si cheltuielile de personal la care se adauga cheltuielile fiscale pe de alta parte. Se determina in 2 modalitati:

Ca diferenta intre valoarea adaugata, majorata cu subventiile de exploatare, si cheltuielile de personal, impozitele, taxele si varsaminte asimilate;

Ca diferenta intre veniturile din exploatare incasabile si cheltuielile de exploatare platibile.

rata rentabilitatii economice nete - Rren - exprima cat profit brut din exploatare revine la o unitate de capital investit.

; rezultatul optim este cel putin la nivelul ratei dobanzii.

• rentabilitatea financiara - Rf - masoara capacitatea intreprinderilor de a obtine profit net pe seama capitalurilor proprii.

Tabelul nr.18 - Analiza indicatorilor de rentabilitate

Conform calculelor efectuate s-au obtinut urmatoarele rezultate:

• rata rentabilitatii economice - Rre - in anul 2006 a obtinut o valoare de -2.71%,iar in 2007 o valoare de 22.55%. Rezultatul optim trebuie sa se apropie de rata minima de randament in economie, considerate ca fiind rata dobanzii (9.5% in aprilie 2008).

• Rata rentabilitatii economice brute - Rreb - in anul 2006 s-a inregistrat o valoare de 5.31%, iar in anul 2007 o valoare de 32.01%; luand in considerare valoarea optima de 25%, de aici reiese faptul ca in 2006 un procent mic revine capitalului investit din EBE , iar in 2007 depaseste limita optima.

• Rata rentabilitatii economice nete - Rren - in 2006 valoarea obtinuta este sub nivelul rate dobanzii iar in 2007 valoarea ajunge pana la 127.84%.

• Rata rentabilitatii financiare - Rrf - rezultatele obtinute sunt de -48.84% in anul 2006, iar in 2007 valoarea este de 81.50%.

3. Indicatorii indatorarii

Cuantifica masura in care sunt utilizate capitalurile proprii incomparatie cu cele imprumutate.

Indicatorii indatorarii sunt:

v    coeficientul de indatorare globala - CIG - este raportul dintre datoriile totale si total pasiv sau numai capitalurile proprii. Se calculeaza in doua varinate:

; valoarea optima ≤ 0.66.

; varianta optima < 2.

v    coeficinetul de indatorare la termen - CIT - este raportul dintre datoriile la termen si capitalurile proprii sau capitalul permanent.

; rezultat optim ≤1.

Tabelul nr.19 - Determinarea indicatorilor de indatorare

In urma calculelor am obtinut urmatoarele rezultate:

• CIG calculat pe baza Pasivului total - avand in vedere rezultatul optim care este 0.66, in cazul nostru am depasit aceasta valoare in 2006 (0.82), iar in 2007 valoarea de 0.66 este la limita optimului;
• CIG calculat pe baza Capitalului propriu - valoarea obtinuta in 2006 este peste limita de 2; iar in anul 2007 avem valoarea de 1.95 ce se incadreaza in limita.
• CIT calculat pe baza Capitalului propriu - nu am depasit limita rezultatului optim (1), in 2006 avem 0.67, iar in 2007, 0.14.
• CIT calculat pe baza Capitalului permanent - valoarea obtinuta in 2006 depaseste limita  de 0.5, reprezentand valoarea optima, iar in anul 2007 valoarea de 0.29 se incadreaza sub 0.5

2.3.       Analiza fluxurilor de lichiditati

Pentru analiza dinamica a datelor se utilizeaza tabloul fluxurilor de trezorerie. Acesta este un document care prezinta intrarile si iesirile de lichiditati generate de activitatea desfasurata de intreprindere.

Situatie fluxurilor de trezorerie consemneaza totalitatea intrarilor si iesirilor de lichiditati si echivalente de lichiditati grupate pe activitati distincte: de exploatare, de investitii si de finantare.

Pentru intocmirea situatiei fluxurilor de incasari, plati si de numerar se folosesc balantele de verificare pentru fiecare luna.

Tabelul nr.20 - Situatia fluxurilor de trezorerie la SC  VIOCONSTRUCT SRL pentru anul 2007

Mii Ron

CAPITOLUL 3

PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE

1.1.          Metode de proiectare a fluxurilor

Gestiunea financiara a intreprinderii si mentinerea echilibrului financiar al acesteia au la baza anticiparea fluxurilor de numerar. Previziunea financiara are rolul de a preciza evolutia viitoare a politici economice si financiare a firmei.

Dintre metodele cele mai uzuale se remarca metoda extrapolarii, care se bazeaza pe stabilirea tendintelor de evolutie a unor indicatori intr-o perioada trecuta si transpunerea lor pe o perioada viitoare.

In practica, metoda extrapolarii se bazeaza pe:

Metoda sporului mediu;

Metoda ritmului mediu;

Metoda celor mai mici patrate.

In cazul societatii VIOCONSTRUCT SRL se aplica metoda celor mai mici patrate pentru o dreapta pentru fluxurile de incasari si plati deoarece evolutia acestora este liniara, iar in cazul fluxurilor de numerar se aplica aceasi metoda dar pentru hiperbola.

1.2.     Proiectarea fluxurilor financiar-monetare la nivelul firmei

Pentru proiectarea atat a fluxurilor de incasari, cat si a celor de plati se utilizeaza metoda celor mai mici patrate in cazul unei drepte.

a. proiectarea fluxurilor de incasari:

Tabelul nr.21 - Calculul proiectiilor fluxurilor de incasari (mii Ron)

;

Figura 1. - fluxuri de incasari

b.     proiectarea fluxurilor de plati

Tabelul nr.22 - Calculul proiectiilor de plati

mii Ron

               ;

Figura 2. - fluxuri de plati

c. proiectarea fluxurilor de numerar:

Tabelul nr.23 - Calculul proiectiilor fluxurilor de numerar

mii Ron

 

                           

 

                         

Figura 3. - fluxuri de numerar

CAPITOLUL 4

ANALIZA CRITICA A SISTEMULUI FINANCIAR AL INTREPRINDERII SI POSIBILITATI DE PERFECTIONARE

Una din metodele utilizate pentru determinarea diagnosticului unei intreprinderi consta in a aprecia modalitatile de manifestare a functiilor acesteia si a depista:

concluziile favorabile - puncte forte ale intreprinderii si mai ales potentialul promitator de dezvoltare a acesteia;

concluziile nefavorabile - riscurile sau pericolele datorate mediului inconjurator - punctele slabe ale intreprinderii.

In ceea ce priveste societatea analizata, VIOCONSTRUCT SRL mentionam urmatoarele:

Punctele forte ale intreprinderii:

cifra de afaceri a inregistrat o crestere semnificativa de la 114149 Ron in 2006  pana la 288533 in 2007;

veniturile totale au inregistrat o crestere de peste 100% fata de anul 2006;

valoarea adaugata a inregistrat o crestere cu 115934 Ron, inclusiv indicele de crestere a VA in anul 2007 inregistreaza o crestere semnificativa de 498.34%;

rata rentabilitatii economice - Rre - in anul 2006 a obtinut o valoare de -2.71%,iar in 2007 o valoare de 22.55%. Rezultatul optim trebuie sa se apropie de rata minima de randament in economie, considerate ca fiind rata dobanzii (9.5% in aprilie 2008).

productivitatea muncii in anul 2006 a fost de 22829.8 lei/salariat, iar in 2007 a fost de 35455.6 lei/salariat, ceea ce reprezinta o crestere cu 12625.8 lei/salariat.

Marja comerciala a crescut de la 0 in 2006 la valoarea de 26274 in 2007;

Rata rentabilitatii financiare - Rrf - rezultatele obtinute sunt de -48.84% in anul 2006, iar in 2007 valoarea este de 81.50%.

Punctele slabe ale intreprinderii:

cheltuielile  totale au crescut de la 119235 in anul 2006 la aproape dublul valorii (224247) in 2007;

rata stabilitatii financiare Rsf - a inregistrat in 2006 valoarea de 85.70% iar in anul 2007 o valoare de 47.84%. Rezultatul optim este de 66%, in 2006 valoarea obtinuta a fost peste nivelul optim, iar in 2007 valoarea obtinuta este sub nivelul optim ceea ce inseamna ca societatea are o rata a stabilitatii financiare in scadere;

Rata autonomiei financiare globale Rafg - a obtinut in anul 2006 valoarea de 88.44%, iar in anul 2007 valoarea de 33.88%; valoarea minima admisa este de 33%, in cazul nostru  rata autonomiei financiare globale a societatii este in scadere considerabila fata de 2006 fiind aproape de limita minima in 2007;

datoriile totale au crescut semniicativ, aproape de 3 ori valoarea din anul 2006, 59513 respectiv 141957 in 2007;

Lichiditate generala - Lg - in anul 2006 s-a inregistrat o lichiditate generala de 3.31, ceea ce inseamna un rezultat favorabil, iar in anul 2007 s-a obtinut o scadere de pana la 1.34.

Lichiditate redusa - Lr - in anul 2006 s-a obtinut o valoare de 1.97, iar in anul 2007 o valoare de 1.01, rezultatele fiind ambele favorabile, observam totusi o scadere pana aproape de limita in 2007.

Lichiditate imediata - Li - rezultatele sunt nefavorabile in ambii ani analizati, deoarece valorile maxim sunt depasite dupa cum arata calculele facute.

Societatea  VIOCONSTRUCT SRL., in urma analizei financiar-monetare, prezinta atat aspecte favorabile cat si nefavorabile, insa tendinta este de proges in anumite situatii, cum ar fi cresterea productiei,cresterea cifrei de afaceri.

Societatea trebuie sa caute masuri de redresare a aspectelor nefavorabile pentru a-si asigura un rezultat financiar cat mai ridicat, o rentabilitate cat mai buna, si mai ales eficienta exploatarii factorului de productie luat in calcul.

BIBLIOGRAFIE

1.       Vintila Georgeta, Gestiunea finnaciara a intreprinderii. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998

2.       Niculescu Maria, Diagnostic global strategic, Ed Economica, Bucuresti, 1997

3.       Ilie Vasile, Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Didactica si Pedagigica, Bucuresti, 2002

4.       Olaru Silvia, Managementului intreprinderii, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti 2002

5.       Stancu Ion, Finante. Analiza si gstiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996