 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
MCDONALDIZAREA SOCIETATII SI STEREOTIPURI ALE SUCCESULUI - BARONII LOCALI IN ROMANIA CONTEMPORANA
Baronii locali si Mcdonaldizarea reprezinta doua fenomene care au marcat profund societatea romaneasca, scotand in evidenta intensitatea impactului modelului occidental. Obiectivul proiectului de fata este de a observa formarea acestor fenomene, dar mai ales analiza impactului acestora asupra societatii noastre.
Pentru a realiza acest lucru vom folosi ca tehnici de cercetare metoda calitativa - analiza articolelor de presa de pe Internet, a articolelor cuprinse in revistele de specialitate si metoda cantitativa - chestionare, care ne vor ajuta foarte mult sa observam si parerile oamenilor despre aceste 'fenomene', daca le putem numi asa, in special despre cel al baronilor locali. Scopul cercetarii este acela de a combina cele doua metode pentru a ajunge la rezultate relevante. Astfel vom studia articole, cu subiecte ce ating sfera noastra de interes: aparitia, formarea si consecintele fenomenului de 'mcdonaldizare' a societatii, dar mai ales obiectivul principal al proiectului il va reprezenta definirea sintagmei de 'baron local' in contextul societal romanesc.
In ceea ce priveste cercetarea prin metoda calitativa, vom folosi ca instrument chestionarul. Tema acestuia este sintagma de 'baron local'. Vom incerca sa aflam ce inteleg oamenii prin acest termen si sa-i surprindem caracteristicile definitorii, sa schitam « portretul robot » al baronului local. Astfel, vom reusi sa aflam care sunt trasaturile care fac dintr-o persoana publica un baron.
Daniel Daianu in 'Frontiere etice ale capitalismului' identifica procesul de formare a baronilor ca fiind o etapa din evolutia capitalismului, numind aceasta etapa 'Baronii jafului si cautarea mantuirii', incercand sa defineasca notiunea de baron in spatiul occidental.
In ceea ce priveste 'mcdonaldizarea', George Ritzer analizeaza profund acest fenomen, inca de la formare, prin exemple foate sugestive, indicand chiar si consecintele pe care 'mcdonaldizarea' le are asupra societatii occidentale, si nu numai, intrucat el sugereaza ca acest fenomen s-a extins la scara larga, avand o influenta deosebita chiar si asupra societatilor din afara spatiului occidental.
Pentru a putea observa daca societatea romaneasca a fost influentata de procesul de mcdonaldizare, trebuie sa vedem cum s-a format acest fenomen, unde, si cum a reusit sa capete o asemenea amploare incat sa aiba impact asupra unei "dimensiuni mondiale". In acest sens vom prezenta pe scurt procesul de mcdonaldizare din perspectiva lui George Ritzer. Apoi vom incerca sa realizam un paralelism in ceea ce priveste impactul pe care l-a avut mcdonaldizarea in societatea americana si in societatea romaneasca, pentru a putea observa posibilele asemanari si deosebiri, dar mai ales pentru a putea vedea daca societatea romaneasca este mcdonaldizata.
'Exista restaurante McDonald's peste tot. Se afla unul chiar langa tine si altul in constructie si mai aproape. Daca restaurantul McDonald's continua sa se extinda in ritmul actual, in curand s-ar putea sa te trezesti cu unul chiar in casa. S-ar putea sa gasesti sub pat cizmele lui Ronald McDonald si poate chiar si peruca lui rosie." Acest fragment poate fi considerat cel mai reprezentativ pentru intregul proces de mcdonaldizare, pentru ca este sugestiv in ceea ce priveste raspandirea la scara larga a fenomenului. Dupa cum spune autorul restaurantele McDonald's sunt peste tot, si in curand ne putem trezi cu unul chiar si in casa.
Ritzer defineste mcdonaldizarea ca fiind "procesul prin care principiile restaurantului fast-food incep sa domine din ce in ce mai multe sectoare in societatea americana, precum si in restul lumii". Astfel putem observa ca mcdonaldizarea nu afecteaza numai restaurantele, ci si invatamantul, munca serviciile de sanatate, calatoriile, timpul liber, regimul alimentar, politica, familia adica toate aspectele societatii. "Mcdonaldizarae se dovedeste a fi un proces inexorabil care afecteaza institutii si zone ale lumii ce pareau intangibile". Procesul a fost etichetat ca "mcdonaldizare pentru ca restaurantul McDonald's a fost si este cea mai importanta forma de manifestare a acestui proces" . In plus, suna si mai bine decat alternative cum ar fi Burger-King-izare, Seven-Eleven-izare, Fuddrucker-izare, Kinder-Care-izare .
McDonald's a avut un succes rasunator pe scena internationala. Aproape jumatate din restaurantele McDonald's se afla in afara Statelor Unite ale Americii. Peste jumatate din profiturile firmei McDonald s provin din operatiunile din strainatate. La momentul scrierii lucrarii, Ritzer a sustinut ca existau restaurante McDonald's in 115 tari din lume, in momentul de fata cu siguranta numarul acestora s-a marit.
Un prim exemplu in ceea ce priveste influenta mcdonaldizarii la nivel planetar il reprezinta faptul ca restaurantele fast-food au devenit adevarate simboluri in programele de televiziune si in filme. Astfel in filmul "Coming to America" Eddy Murphy interpreteaza rolul unui print african, care vine sa cunoasca America, iar prima sa slujba este la restaurantul McDowell's, o aluzie transparenta la restaurantul McDonald's. In "Moscow on the Hudson" , Robbie Williams, proaspat sosit din Rusia, obtine o slujba la restaurantul McDonald's.
Ritzer merge mai departe si sustine ca, cel putin in unele privinte, restaurantul McDonald's a devenit "mai important chiar decat Statele Unite" , luand ca exemplu povestea despre un fost ambasador al Statelor Unite in Israel, care, in momentul prezentarii discursului de inaugurare cu ocazia deschiderii primului restaurant McDonald's din Ierusalim, avea pe cap o sapca de baseball cu M-ul auriu al restaurantului McDonald's:
"Un adolescent vine la el cu propria sa sapca McDonald's, pe care i-o da ambasadorului impreuna cu un pix si-i spune: "Dumneavoastra sunteti ambasadorul?", usor nedumerit ambasadorul ii spune ca da si ca nu i s-a mai cerut niciodata sa dea autografe. In timp ce ambasadorul se pregateste sa semneze, adolescentul israelian continua: "Ei cum este sa fii ambasadorul McDonald's, sa te plimbi prin lume si sa deschizi restaurante peste tot?" Atunci ambasadorul il priveste pe adolescent si-i spune: "Eu sunt ambasadorul Statelor Unite, si nu al restaurantului McDonald's !" apoi descrie ce a urmat: "Si il intreb: «Nu mai vrei autograful? » Iar pustiul raspunde: «Nu, nu mai vreau autograful dumneavoastra! » dupa care si-a luat sapca si a plecat".
Acest exemplu este foarte important in ceea ce priveste influenta mcdonaldizarii asupra copiilor, si autorul reuseste sa surprinda destul de bine printr-un episod obisnuit care se poate intampla oriunde, cat de puternic este impactul restaurantelor McDonald's asupra societatii in general, in mijlocul caruia se afla copii, a caror educatie este vitala pentru viitor.
Un alt exemplu semnificativ pentru importanta planetara a restaurantului McDonald's este ideea avansata de Thomas J. Friedman: "Doua tari in care exista restaurante McDonald's nu s-au aflat niciodata in razboi din momentul in care acestea au deschis un astfel de restaurant" . Friedman numeste aceasta teza "Teoria arcurilor aurite de prevenire a conflictelor" . Ritzer sustine ca aceasta este o teorie pe jumatate serioasa, aceasta sugerand ca drumul spre pacea mondiala presupune expansiunea continua, globala, a restaurantelor McDonald's. Din nefericire ea s-a dovedit a fi incorecta atunci cand, in 1999, NATO a bombardat Iugoslavia, care inca din 1997 deschisese un restaurant McDonald's, iar la momentul bombardamentului avea 11 astfel de reprezentante .
Pentru multi oameni din intreaga lume, restaurantul McDonald's a devenit o "institutie sacra" . La deschiderea restaurantului McDonald's din Moscova, un muncitor l-a prezentat ca fiind "asemenea Catedralei din Chartes, un loc unde traiesti bucuria celesta" . Kowinski sustine ca centrele comerciale, care aproape intotdeauna au si un restaurant fast-food sunt "catedrale moderne ale consumului" in care oamenii vin pentru a practica "religia consumatorului".
McDonald's si-a castigat aceasta pozitie pentru ca practic toti americanii, si nu numai ei, este cazul si europenilor, au trecut in numeroase ocazii pe sub arcadele lui aurite. In afara de aceasta cei mai multi dintre noi suntem bombardati de reclame care preamaresc virtutile restaurantului McDonald's, adaptate pentru un public divers, intrucat sunt introduse mereu noi feluri de mancare, concursuri sau produse cu surprize, care atrag in mod special copiii in cazul Romaniei. Aceste reclame omniprezente, combinate cu faptul ca la tot pasul oamenii dau peste un restaurant McDonald's, au facut ca imaginea acestuia sa se imprime in constiinta maselor. Un sondaj printre copii de varsta scolara a aratat ca 96% dintre ei l-ar putea recunoaste pe Ronald McDonald, el situandu-se astfel pe locul 2, dupa Mos Craciun .
4. "Bratul lung al McDonaldizarii"
McDonald's se straduieste permanent sa-si infiga radacinile tot mai adanc in societatea americana, si nu numai, chiar si in celelalte societati, cum ar fi cea romaneasca, pentru ca aproape in fiecare zi vedem cum se mai construieste un restaurant. Asa cum a spus presedintele companiei "scopul nostru este sa dominam totul, la nivelul international, industria restaurantelor cu servire rapida. [ . ] Doresc ca restaurantul McDonald's sa fie mai mult decat un lider, vreau sa domine!"[15].
Restaurantele fast-food nu se mai multumesc doar cu suprematia asupra zonelor din jurul universitatilor, ci s-au mutat chiar in campusuri, este cazul societatii americane. Primul restaurant de acest fel s-a deschis la Universitatea din Cincinnati in 1973. Astazi bufetele din incinta scolilor, a liceelor, a universitatilor, arata adesea ca niste conglomerate de magazine alimentare, totusi in Romania mai exista asa-numitele cantine, unde se gateste in mod traditional, dar nu stim cat vor mai exista.
Gasim din ce in ce mai des meniuri fast-food in hoteluri, gari, aeroporturi, sau chiar pe cursele aeriene interne, astfel incat nu putem sa nu fim afectati de acest fenomen. Incercarea de a-i atrage pe copiii de varsta scolara la fast-food a atins apogeul in Illions, unde restaurantul McDonald's a avut un program numit "Un cheeseburger pentru calificativul A". Astfel elevii care au obtinut calificativul A, au primit gratuit un cheeseburger, corelandu-se astfel succesul scolar cu rasplata de la McDonald's .
In Romania, poti intalni, cel mai frecvent, restaurante McDonald's in interiorul sau langa mall-uri, strategia dand rezultate foarte bune, intrucat oamenii merg la cumparaturi si vor sa manance ceva rapid pentru ca nu au timp, si cel mai probabil, parintii se ocupa de cumparaturi in timp ce copiii pot manca si se pot distra in restaurantele, care le ofera cele mai multe surprize. Pozitionarea acestor restaurante este intotdeauna strategica, le intalnesti la iesirea sau intrarea intr-un oras, unde nu exista nici o alta sursa de a-ti procura mancare, langa statiile de alimentare cu benzina, pentru cei care fac drumuri foarte lungi, langa scoli, gradinite, licee, facultati pentru a atrage nu doar copiii, ci si adolescentii, in cadrul aeroporturilor, a garilor, le intalnesti practic peste tot.
5. Avantajele si dezavantajele McDonaldizarii
Desi cunoastem cu totii dezavantajele mcdonaldizarii, credem ca este mai interesant sa incepem cu avantajele acestui proces, pe care Ritzer le considera ca fiind destul de importante si prin intermediul carora incearca sa arate obiectivitatea cu care priveste mcdonaldizarea. Restaurantul McDonald's ofera multe programe laudabile: Casele Ronald McDonald ,care, in cazul unor probleme medicale serioase le permit copiilor sa stea cu parintii in timpul tratamentului, programele de calificare pentru adolescenti, programele de pregatire pentru proprii angajati, programele McMasters care-si propun angajarea persoanelor in varsta, angajarea persoanelor din randul minoritatilor, toate acestea fiind domenii in care detin un record de invidiat, ceea ce nu poate fi si cazul Romaniei, unde aceste programe nu sunt foarte dezvoltate.
Putem spune ca procesul mcdonaldizarii a evoluat extraordinar pentru ca a condus la schimbari pozitive, ca de exemplu: o gama variata de bunuri si servicii care se afla la dispozitia unui numar mare de oameni, oamenii pot obtine ce doresc sau ce au nevoie aproape instantaneu si mult mai comod, bunurile si serviciile sunt mult mai uniforme calitativ, alternative mult mai economice la bunuri si servicii la comanda, bunuri si servicii rapide si eficiente sunt accesibile unei populatii care munceste mai mult si are mai putin timp de irosit, produsele unei culturi sunt mult mai usor difuzate catre alte culturi.
Pe de alta parte, desi mcdonaldizarea ofera avantaje serioase ea are si aspecte negative. Vom incerca sa le prezentam pe cele mai importante. De exemplu mcdonaldizarea a produs un numar mare de efecte negative asupra mediului. Unul dintre ele fiind chiar efectul secundar al nevoii de a cultiva cartofi uniformi, pentru a produce cartofi prajiti intr-un mod previzibil. Altul ar fi taierea padurilor pentru a produce hartie pentru ambalaj, efectele nocive ale polistirenului sau a altor materiale folosite la impachetat, si multe altele.
Ritzer vorbeste si despre un efect irational al restaurantului fast-food, si anume dezumanizarea mediului in care se serveste masa sau se munceste. Atat clientii care asteapta la coada, in picioare sau in masina, cat si angajatii care pregatesc mancarea, au adesea sentimentul ca fac parte dintr-o linie de asamblare .
Sporirea populatiei planetei, accelerarea schimbarilor tehnologice si a ritmului vietii- toate acestea fac imposibila intoarcerea la lumea meselor pregatite acasa, a cinelor traditionale la restaurant. Acest fenomen este valabil mai ales pentru societatea americana, noi putem spune ca ne mai putem, inca, bucura de mancarurile traditionale, cu toate ca mai putin decat inainte, pentru ca fenomenul mcdonaldizarii acapareaza din ce in ce mai mult teren in societatea romaneasca.
In concluzie, putem spune ca trebuie sa privim mcdonaldizarea ca pe un fenomen in acelasi timp "stimulator" si "constrangator". Sistemele mcdonaldizate ne permit sa facem multe lucruri pe care in trecut, nu le puteam realiza. In acest sens, Ritzer numeste mcdonaldizarae "un fenomen cu doua fete" .
6. In Romania Mall-urile contribuie la Mcdonaldizarea societatii
In urma articolelor de presa cercetate pe Internet am observat ca fenomenul mcdonaldizarii este puternic mediatizat in Romania, si cel mai important este ca acest fenomen este pus, cel mai adesea, in legatura cu existenta mall-urilor.
In Romania, fascinatia pentru mall-uri a inceput inainte ca un astfel de loc sa existe, odata cu aparitia sitcomurilor cu si despre adolescenti: "Salvati de clopotel", "Familia Bundy" etc. Aparitia primului mall era deci un hit garantat pe piata adolescentilor romani. Astazi gasim trei mall-uri in Bucuresti: "Bucuresti Mall", in Vitan, "Plaza Romania", in Militari, "City Mall" in Berceni, si multe altele in toata tara.
Este interesant de analizat un articol pe care l-am considerat a fi reprezentativ pentru fenomenul mall-urilor, care se pare ca face parte din procesul de mcdonaldizare: "Mai funny decat in parc la gargarite"[19]:
"In "City Mall" i-am intalnit pe Alexandru, Maria si Monica, toti trei elevi in clasa a X-a la Liceul Sincai, situat in apropiere. "Mereu venim aici cand plecam de la scoala sau cand chiulim", imi spun ei, cu un zambet vag conspirativ. Nu e greu sa-ti imaginezi de ce: "e cel mai aproape si e mai funny decat sa mergi in parc, in Tineretului, sa te dai in gargarite." Pentru Alexandru, cel putin, "sa mergi in parc e o chestie de ultimul loser - in mall mai vezi alti oameni, stai la o cafea, bagi un biliard, e mai misto oricum." Asteapta toti cu nerabdare sa se deschida si multiplexul, ca sa poata merge la film. Alin, un prieten mai in varsta, imi spune ca ii place sa mearga in mall mai ales pentru produsele de la Mc Donald's, mai bune decat in alte parti. "Atat ca prezenta adolescentilor galagiosi e putin iritanta. (Sursa: Prezent, 22 Septembrie 2006, autor: Ionut Chiva )
Astfel putem observa ca mall-ul nu este neaparat un loc unde sa-ti faci cumparaturile. Inca de la inceput, aceste centre au fost concepute ca un "oras in oras"[21], un loc in care oamenii sa interactioneze. Lucru pe care adolescentii l-au "inteles" din plin, transformand mall-ul intr-un loc in care iti petreci timpul, nu in care faci shopping.
Sociologul, Alfred Bulai, ne spune ca: "Tinerii au nevoie de niste spatii de socializare, or in Romania aceste spatii nu sunt foarte variate: discoteci, stadioane etc. E firesc ca mall-urile sa-i atraga". "In primul rand, e vorba de prestigiu. Orice zona de consum in care se vehiculeaza preturi mai mari decat media capata o valoare simbolica. Adolescentii, si nu numai ei, sunt foarte receptivi la aceasta valoare - chiar daca nu cumpara nimic, macar vad ce mai apare."[22]
Primul Mall a fost construit in 1956, in Minneapolis, cam in acelasi timp cu primul Mc Donald's. Sociologul american George Ritzer remarca ca cele doua medii "aseptice si previzibile" se dezvolta impreuna, sprijinindu-se reciproc. Tot aici, sociologul arata ca, "mall-urile au devenit un fel de centru comunitar( . ). Adolescentii se inghesuie aici dupa orele de scoala si la sfarsit de saptamana in cautarea contactelor sociale, a distractiilor de masa si a ultimei mode."[23]
Dar, desi adolescentii sunt o clasa speciala printre consumatorii din mall-uri, ei nu sunt singurii care le populeaza: "Deoarece unii parinti isi duc copiii la mall «sa se joace», acestea pun la dispozitie spatii de joaca ( . ), jocuri video si filme gratuite. Ca si alte fenomene care contribuie la mcdonaldizarea societatii, mall-urile se straduiesc sa-si acapareze clientii din momentul in care acestia se nasc si vor sa-i pastreze pana cand mor"[24], concluzioneaza apocaliptic George Ritzer.
7. Concluzie
In final, putem spune ca societatea romaneasca este mcdonaldizata. In urma cercetarii am putut observa ca ceea ce contribuie cel mai mult in Romania, la fenomenul mcdonaldizarii sunt mall-urile, care detin o influenta majora in special asupra tinerilor.
"Cultura traditionala a societatilor dispare sau se preface in spectacol si marfa (McDonaldizarea), cultura umanista e eliminata tot mai mult de tehno-stiinta invadatoare si transformata intr-o pseudo-stiinta. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, risca sa devina omul atomizat care traieste numai pentru productie si consum, golit de cultura, sens, constiinta si orice transcendenta. Probabil acesta este ultimul stadiu in evolutia umanitatii sau "ultimul om"."
Pe scurt, putem spune ca modelul mcdonaldizarii a reusit pentru ca ofera consumatorilor, angajatilor si managerilor eficienta, calculabilitate, previzibilitate si control, ceea ce reprezinta principiile care stau la baza mcdonalizarii.
1. Introducere
In aceasta parte a lucrarii vom incerca sa tratam tema baronilor locali din Romania, asa cum aceasta este reflectata in presa, avand la baza ca literatura de specialitate lucrarea lui Daniel Daianu si Radu Vranceanu numita "Frontiere etice ale capitalismului". Autorii incearca in aceasta lucrarea sa defineasca sintagma de "baron" in spatul occidental, astfel incat vom putea vedea daca, din nou, este vorba de influenta spatiului occidental asupra societatii romanesti, ca in cazul mcdonaldizarii. Pe de alta, parte vom incerca sa vedem daca putem vorbi despre o "baronizare" a societatii romanesti, la fel cum vorbim si despre mcdonaldizare.
Obiectivul acestei parti, este de a vedea cum sunt perceputi baronii locali din perspectiva presei, si care sunt caracteristicile definitorii atribuite de presa, si nu in ultimul rand, daca se poate vorbi despre un fenomen in societatea romaneasca, in care personajele principale sunt baronii locali.
2. "Baronii jafului si cautarea mantuirii"
Daniel Daianu defineste "baronii jafului" ca "angajandu-se intr-o lupta primitiva pentru supravietuire" . Mai mult, "ei justificau goana perpetua dupa bogatie si putere ca fiind parte a unui plan progresiv comun- in care supravietuirea dadea masura superioritatii, iar superioritatea era cuantificata luandu-se ca etalon factorul supravietuire" . Astfel incat, universul social era o scena primitiva a evolutiei unde lupta nestanjenita ducea la progres si la binele colectiv.
Autorii relationeaza "baronii jafului" cu capitalismul, si sustin ca in viata privata multi dintre "baronii jafului" proveneau din familii protestante, fiind de fapt, prin descendenta destul de receptivi la dimensiunile etice si spirituale ale capitalismului. Pe de alta parte, in relatiile de afaceri, ei negau sau respingeau dimensiunea spirituala si constrangerile de natura etica ce stateau la baza comportamentului economic al inaintasilor.
Caracteristica principala a acestora, valabila si in societatea romaneasca, era ca acestia "nu jucau decat dupa regula maximizarii interesului propriu"[30]. Profesorul, Daianu sustine in continuare ca iubirea aproapelui era ignorata cu desavarsire, nu numai in conduita economica, ci, adesea, chiar si in viata cotidiana. Deci, putem spune ca "baronii jafului" sunt caracterizati de egoism, iar daca mergem si mai departe, putem vorbi despre "starea hobbsiana" in care toti se afla in acea lupta pentru supravietuire, avand la baza egoismul. Analizand biografiile multora dintre "baronii jafului", autorii sustin ca acestea dovedesc o "lipsa crunta a iubirii" aproapelui, iar in unele cazuri, chiar o violenta nemiloasa, manifestata in relatie cu persoanele cele mai apropiate. Toate aceste caracteristici fiind prezente doar in cea mai indelungata perioada a vietii lor-" perioada in care erau activi" .
Catre sfarsitul vietii autorii identifica o noua etapa in care intrau baronii, si anume etapa "spiritului filantropic". Este o situatie ce caracterizeaza o intreaga generatie, in perioada 1910-1930, atunci cand au aparut majoritatea marilor fundatii particulare americane. Multi dintre "baronii jafului" si-au petrecut ultimii ani ai vietii angajati activ in redistribuirea unei parti din bogatia acumulata in scopuri caritabile. Cheltuiau in domenii ca educatia sau sanatatea, finantand si anumite proiecte culturale si sociale. In ceea ce priveste motivele pentru care acestia adoptau un astfel de comportament, autorii vorbesc despre cautarea legitimitatii sociale, intr-o perioada in care ziarele de scandal denuntau - in Statele Unite- caile prin care multi dintre "baronii jafului" au facut avere. In aceasta parte autorii fac trimitere la Weber, care punea la baza succesului profesional, religia protestanta. Astfel, ei sustin ca nevoia de a fi dintre cei alesi si deci mantuit, devenea tot mai stringenta, iar "Dumnezeu protestant pretinde o viata plina de fapte bune", ceea ce explica atitudinea baronilor in cea de-a doua perioada a vietii lor.
In final, autorii sustin ca generatia "baronilor jafului" "a accelerat in mod brutal procesul de transformare a capitalismului intr-un sistem a-etic"[32], fiind pur si simplu preocupata de acumularea de bogatie ca scop in sine. Totusi "baronii jafului" au fost o generatie de tranzitie, ramasa in mostenirea spirituala ce a marcat capitalismul modern timpuriu. Pe scurt, "baronii jafului" pot fi caracterizati prin: "goana perpetua dupa bogatie si putere", egoism, "nu jucau decat dupa regula maximizarii interesului propriu", "acumularea de bogatie ca scop in sine" .
3. Fenomenul baronilor locali din Romania contemporana - reflectat in presa
Pentru analiza fenomenului baronilor locali din Romania contemporana am utilizat ca surse mai multe articole de presa de pe internet, pe perioada 2002-2007. Analiza articolelor consta in identificarea "portretului-robot" al baronului local din Romania, a caracteristicilor definitorii, a unei scurte istorii a baronilor, si o tipologie simpla a acestora. In cercetarea noastra ne-am canalizat atentia pe anumite articole considerate reprezentative pentru subiectul cercetat si anume: "Vitrina cu baroni"[34], 'Baroni au fost, baroni sunt inca', "Baronii vechi" , "Care baroni, ce corupti?" , "Baroni si oligarhi" , si cel mai important "Despre baronii locali sau micii ceausisti ai tranzitiei" .
Profesorul, Florin Tudose, prezinta pe scurt in articolul "Despre baronii locali sau micii ceausisti ai tranzitiei", istoria sintagmei de baron, ca avandu-si originea in Franta, Germania si Anglia Evului Mediu. El spune ca titlul de baron le permitea unor nobili sa administreze autarhic o regiune, ignorand puterea centrala a regelui. Baronii aveau puterea absoluta pe plan local sau regional, ba chiar porneau razboi contra Centrului, ca lorzii englezi, de multe ori angajati in lupte crunte, fratricide, contra regelui din Londra. Abia pe la 1285, regele Frantei, Filip al IV-lea cel Frumos, un monarh dur si rece, a trecut la centralizarea statului, executand baronii nesupusi. El a desfiintat chiar si Ordinul Templierilor, care avea o enorma putere oculta, confiscand averile membrilor sai in 1312. Evident ca titlul nobiliar nu a disparut, dar puterea si privilegiile baronilor au fost foarte mult reduse
In ultimii ani, in Romania a aparut o noua categorie de "imbogatiti atotputernici" care au fost numiti "baroni locali"[40]. Nu se stie cine si de la ce ziar a lansat pentru prima oara aceasta expresie, dar ea s-a raspandit foarte repede in toate mediile, avand meritul de a sintetiza o realitate pregnanta: "noua patura de imbogatiti ai provinciei, clientelari neclintiti ai puterii"[41].
Profesorul, Florin Tudose pune aparitia acestui fenomen pe seama unui "cadru social puternic destructurat" caracterizat de absenta unei scari reale de valori, care a facut posibila aparitia acestor "pseudo-identitati - niste fantose lipsite de continut uman si psihologic"[42].
Portretul-robot al baronilor locali a fost alcatuit in diferite feluri, acestia fiind definiti in mod diferit. Cea mai simpla definitie data de presa a fost: "baronii sunt acele persoane care amesteca functiile cu afacerile personale"[43]. "Simplificand la maximum, vorbim despre un conducator local intens mediatizat, care a ajuns bogat pe cai dubioase si care starneste multe controverse prin comportamentul lui, dar continua sa aiba priza in partid. Si poate si la alegatori."[44].
"Baronul" este un termen peiorativ folosit pentru politicienii sau oamenii de afaceri care abuzeaza de prerogativele functiei. In general, acesti baroni sunt persoane fara prea multa educatie, care isi doresc atentia publica si incearca sa capteze aceasta atentie afisandu-si averea cu orice ocazie.
"Baronul local" este la inceput un individ pe care nu il baga nimeni in seama; fie timid, fie tupeist, el are, totusi, o mare calitate: este un excelent oportunist si prima regula pe care o pune in practica este: "capul plecat, sabia nu il taie".
Pe baron il poti gasi, la inceput, in compania celor mai puternici decat el, mai bogati sau mai influenti. Acumuleaza zi de zi relatii, ponturi despre afaceri, informatii compromitatoare despre X sau Y, le stocheaza, stiind ca mai tarziu acestea ii vor fi de folos. Legat de aceste relatii, Alex Muchielli in lucrarea "Arta de a influenta" afirma ca in momentul in care "comunici cu cineva, stabilim cu persoana respectiva un anumit raport, o anumita relatie. [] In orice sistem de comunicare, relatiile dintre actorii implicati capata o anume "calitate". "Calitatea relatiilor" acopera o gama extrem de larga, putand merge de la opozitia neinduplecata pana la solidaritatea afectiva, trecand prin neutralitate." Cat despre relatiile baronilor locali nu poate fi vorba decat despre o solidaritate afectiva "castig eu, dar castigi si tu".
Despre baron se poate spune ca are fler, acesta reuseste sa ii simta de la distanta pe cei care ar putea musca momeala, astfel incat nu are absolut niciun scrupul in a-l calca in picioare sau ignora pe primul si va face tot ceea ce este posibil pentru a se apropia de cel de-al doilea.
Baronul isi faureste relatiile printre judecatori, politisti, consilieri locali, ziaristi si, nu in ultimul rand, printre interlopi. El stie sa "socializeze" in mod diferit cu fiecare dintre acestia, abordand partituri conversationale limitate, dar eficiente, de tipul: "e loc pentru toata lumea", "omul nu are decat o singura viata", "roata se invarte", "dai un ban, dar face".
Afacerile lui sunt intotdeauna lipsite de transparenta, se fac departe de ochii lumii. Fara prea multi martori, fara tam - tam mediatic. Presa descopera dupa luni sau ani de la incheierea unei profitabile afaceri . In acest timp el are ragaz sa-si cosmetizeze afacerea, sa-si creeze alibiuri, mai pe scurt sa acumuleze alte complicatii necesare. Nu de putine ori afacerile "baronului" sunt
Nu de putine ori afacerile "baronului" sunt drapate in servirea "interesului local", numai el poate investi intr-un proiect sau altul si, in consecinta, o "mica" interventie in castigarea de catre baron a licitatiei nu va fi o gaura in cer. Totul se face sub acoperire, cu hartii, cu acte, cu dovezi semnate de ministri, secretari de stat, primari, prefecti sau directori generali.
El acumuleaza intr-o zi cat altul intr-o viata si intr-un an cat altul in zece vieti. Simte nevoia de a deveni din ce in ce mai vizibil. Este nelipsit de la receptiile notabilitatilor locale, de la nuntile sau botezurile odraslelor acestora, « darul » lui fiind intotdeauna consistent, stiind ca i se va intoarce cu varf si indesat. Va putea cumpara un teren sau un imobil cu pretul de zece ori mai mic decat cel al pietii, va castiga urmatoarea licitatie indiferent de ce contracandidati va avea, "caietul de sarcini" va fi facut "asa cum trebuie", mizeaza pe recunostinta.
« Baronul local » are un singur tel: sa acumuleze cat mai mult si sa devina indispensabil. Se simte lezat atunci cand numele sau este amintit in legatura cu vreo afacere necurata. Isi anunta imediat apropiatii (din politie, justitie, presa, administratie, lumea interlopa) si le indica sursa "pericolului". Si mai face o donatie de un milion sau doua (de euro!) catre o scoala, un camin sau un azil de batrani. Tot legat de aceaste donatii, Richard Sennett in "Le travail sans qualites" da exemplul lui Bill Gates, accetuand ideea ca mai mult conteaza imaginea pe care ti-o creezi in urma respectivei donatii, decat milionul de dolari pe care il dai, atat timp cat averea ta este de miliarde.[46] Astfel, baronul local prin intermediul donatiei capata o publicitatea imensa la un post de televiziune sau un ziar local daca situatia este grava. Apoi totul reintra in normal a doua zi, el isi mai cumpara 100 de ha de vie, o vila pe litoral sau chiar un Porsche Boxter pentru fiul sau de 17 ani.
"Baronul local" este un personaj politic, dar poate fi in acelasi timp si unul a-politic. El nu urmareste decat sa aiba puterea de a-si impune vointa de a acumula, caci, asa cum spune si Serge Moscovici in "Psihologia sociala sau Masina de fabricat zei": "dintotdeauna au izbucnit pasini incarnate de bani. Inaintea obsesiei profitului, proprie capitalismului, umanitatea a cunoscut febra aurului si a tezaurizarii sale in timpul Renasterii"[47]. In concluzie nu ar trebui sa ne mire deloc aceasta dorinta a baronilor pentru cat mai mult in cel mai scurt timp, aceasta nu este decat o mosternire din partea vechilor popoare. Pentru "baronul local" viata se desfasoara sub semnul lui "a avea" nu al lui "a fi".
Profesorul, Florin Tudose defineste baronii locali romani ca fiind "in esenta, niste mici ceausisti, sunt niste baroni kitsch. Trasatura lor comuna este reactia agresiva, o agresivitate primara si vulgara, indreptata impotriva tuturor celor care au o alta parere, care incearca o alta cale decat cea pe care ei - baronii - au indicat-o supusilor fideli. Toti, fara exceptie, il au ca model pe Ceausescu si, precum acesta, isi afiseaza numele in orice spatiu public din oras. Nevoia de identitate si onorabilitate este enorma, deoarece aceste atribute le sunt in mod vizibil straine. Isi emit diplome, certificate, atestate de credibilitate, de prieteni ai artelor, ai puternicilor zilei, ai unor persoane publice din strainatate, desi singurele documente care le-ar putea purta numele intr-o lume dreapta si cinstita ar fi mandatele de aducere sau de arestare sau, dupa caz, de eliberare din penitenciar. Baronii se amesteca in viata cetatii, dar nu pentru a o imbunatati, ci pentru a culege multumirile nenorocitilor carora le ofera cateva firimituri de paine si mai ales mult circ. Toti detin echipe de fotbal, posturi de televiziune si de radio, ziare, stadioane si bani, foarte multi bani."
Astfel, spre deosebire de baronii de alta data putem spune ca baronii de azi sunt priviti dintr-o perspectiva peiorativa, mai mult au ajuns sa fie considerati "ca un fenomen social exploziv, cel mai grav de dupa 1989. Ei distrug totul, distrug orice probabilitate ca sansele indivizilor sa fie egale in societate, submineaza autoritatea statului, distrug chiar ideea de democratie si morala. "[49]
Care este, in opinia dvs., elementul care defineste cel mai bine un baron local?
a) puterea politica
b) forta financiara
c) ambele
d) niciuna
Considerati ca baronii locali sunt caracterizati de stransa legatura dintre politica si mediul de afaceri?
a) da
b) nu
c) nu stiu/ nu raspund
Sunteti de parere ca baronii locali au vreo influenta in viata politica?
a) da
b) nu
c) nu stiu/ nu raspund
In care zona a tarii credeti ca baronii locali au cea mai mare putere?
a) Muntenia
b) Moldova
c) Dobrogea
d) Ardeal
e) Banat
f) Oltenia
g) nu stiu/ nu raspund
Baronul local reprezinta o influenta a spatiului occidental sau el a fost produs de catre societatea romaneasca?
a) O influenta a spatiului occidental
b) Este produs de catre societatea romaneasca
c) Nu stiu/ nu raspund
Acest chestionar a fost aplicat unui numar de 263 de subiecti. Rezultatele au fost urmatoarele:
Care este, in opinia dvs., elementul care defineste cel mai bine un baron local?
a) puterea politica
b) forta financiara
c) ambele
d) niciuna
Din raspunsurile date de catre subiecti la prima intrebare reiese faptul ca atat forta financiara, cat si puterea politica (varianta votata de 149 de subiecti, adica 64% din nr. Total al acestora) contribuie decisiv la capatarea statutului de « baron public ».
Considerati ca baronii locali sunt caracterizati de stransa legatura dintre politica si mediul de afaceri?
a) da
b) nu
c) nu stiu/ nu raspund
Legatura trainica din viata baronilor, aceea dintre scena politica si afacerile mai mult sau mai putin curate a fost observata de cea mai mare parte din subiectii chestionati. Foarte putini (28) sunt de parere ca cele doua aspecte nu au legatura, mergand pe principiul ca politica e politica, iar afacerile sunt afaceri, iar cele doua nu trebuie amestecate.
Sunteti de parere ca baronii locali au vreo influenta in viata politica?
a) da
b) nu
c) nu stiu/ nu raspund
In urma acestei intrebari se pare ca baronul local reuseste nu numai sa se amestece in viata politica, ci si sa aiba un cuvant de spus in acest domeniu, asa este de parere majoritatea subiectilor. Afacerile lor duc la obtinerea acelei asa - zise "politici de cumetrie" [50]. Baronii locali la ei in provincie reusesc sa puna stapanire pe zone pline de oportunitati pentru afaceri, uneori ajungandu-i pe sefii lor de partid din partid, dar nu este problema, caci nu dupa mult timp, prin intermediul banilor si relatiilor lor ajung sa-si desfasoare "activitatea" in capitala.
In ce zona tarii credeti ca baronii locali au cea mai mare putere?
a) Muntenia
b) Moldova
c) Dobrogea
d) Ardeal
e) Banat
f) Oltenia
g) nu stiu/ nu raspund
Se pare ca Moldova este zona cea mai prielnica pentru baronii locali. Persoane de genul lui Dumitru Sechelariu - Bacau, Marian Oprisan - Vrancea reusesc sa atraga atentia prin mediatizarea tuturor scandaluri la care iau partea putin mai mult decat reusesc afacerile cu palmieri de pe litoralul romanesc sa atraga atentia. In schimb zonele in care subiectii sunt de parere ca exista o mai putina influenta sunt Banat cu 3% si Ardeal cu 8%.
Baronul local reprezinta o influenta a spatiului occidental sau el a fost produs de catre societatea romaneasca?
a) o influenta a spatiului occidental 91
b) este produs de catre societatea romaneasca 162
c) nu stiu/ nu raspund 10
Putini din cei chestionati opineaza ca fenomenul "baronilor locali" a aparut ca urmare a influentelor occidentale, el fiind mai degraba un efect al nesfarsitei perioade de tranzitia de dupa 1989. In contextul tuturor privatizarilor, retrocedarilor, baronii locali si-au gasit suficiente resurse pentru a-si duce afacerile si relatiile mai departe.
In primul rand baronii pot fi clasificati in functie de diferite domenii. Profesorul, Tudose sustine ca este ingrozitor ca au aparut baroni si in Alma Mater: rectorii pe viata sau baronii universitari. "Acestia gestioneaza titlurile universitare in mod discretionar, introduc criterii arbitrare, oricare altele decat valoarea, in promovarea intelighentiei romanesti, provoaca o paguba cu consecinte inimaginabile pentru elita romaneasca, si asa atat de greu incercata. Au aparut, de asemenea, baronii de elita, care isi permit sa se grupeze in tot felul de cluburi, ca, de exemplu, Clubul Vanatorilor de Ursi, din care fac parte numai zece persoane."[51]
O alta clasificare se poate face in functie de regiuni : astfel avem "baroni de Dobrogea", "baroni de Moldova", "baroni din Oltenia" etc. In ceea ce priveste Dobrogea, aici baroneste un domn care a cumparat cu banii obstii palmieri, pentru a-i satisface fantasmele unui ministru al turismului bantuit de idei bizare Baronul din Dobrogea mai ete numit si "baronul de la Marea Neagra". Moldova dupa aprecierile profesorului Tudose se pare ca este pe locul intai, "baroni sunt, ca toti ceilalti, sechele grave ale comunismului "[53]. « Precum Lapusneanu, baronii de Moldova se bazeaza pe cei multi si creduli care ii vor vota la nesfarsit. Personalitate dizarmonica, unul dintre Miticii moldoveni afirma ca deviza lui, pe care ar vrea sa si-o puna chiar pe blazon, este: "Nici o placere in viata nu costa prea mult", dar noi facem completarea de rigoare: cu conditia sa plateasca altii. » . Cat despre baronul vrancean, profesorul Tudose sustine ca este destul de simplu sa-i facem portretul psihologic: impertinenta uriasa, golanism absolut, cultura inexistenta, activitate inainte de 1989 in general absenta .
In cele din urma observam ca putem vorbi despre o tipologie a baronilor din Romania fie avand in vedere domeniile in care acestia activeaza, fie avand in vedere regiunile asupra carora "baronesc". Ceea ce este grav, este ca fenomenul ia amploare acaparand din ce in ce mai multe domenii de activitate, astfel incat putem vorbi cu usurinta despre o "baronizare" a societatii romanesti.
4. Concluzie
In urma cercetarii realizate putem observa ca fenomenul baronilor locali este puternic mediatizat de presa, care pe langa faptul ca a definit acest fenomen a reusit si sa construiasca un portret-robot al acestora, identificand, practic, si scotand la lumina "procesul de baronizare" . In final putem spune ca societatea romaneasca este afectata de "baronizare", la fel cum este afectata si de mcdonaldizare, nu stim cat de mult si-a pus amprenta spatiul occidental in ceea ce priveste baronizarea, insa in cazul mcdonaldizarii acest lucru este clar.
Daca in spatiul occidental baronii erau definiti prin : "goana perpetua dupa bogatie si putere", egoism, "nu jucau decat dupa regula maximizarii interesului propriu", "acumularea de bogatie ca scop in sine", este destul de clar ca aceste elemente pot fi atribuite si baronilor locali din Romania, deci putem vorbi despre o anumita influenta a spatiului occidental.
1.Introducere
3.McDonald's ca simbol planetar
4."Bratul lung al McDonaldizarii"
5.Avantajele si dezavantajele McDonaldizarii
6. In Romania Mall-urile contribuie la Mcdonaldizarea societatii
7. Concluzie
1.Introducere
2."Baronii jafului si cautarea mantuirii"
3.Fenomenul baronilor locali din Romania contemporana- reflectat in presa
Aparitia baronilor locali in viata sociala si politica romaneasca
Definirea baronilor locali romani- portretul robot
Chestionar baronii locali
4. Concluzie
DAIANU Daniel, VRANCEANU Radu, Frontiere etice ale capitalismului, Editura Polirom, Iasi, 2006
HEINTZ Monica, Etica muncii la romanii de azi, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2005
MOSCOVICI Serge, Psihologia sociala azi sau Masina de fabricat zei, Editura Polirom, Iasi, 1997
MUCCHIELLII Alex, Arta de a influenta. Analiza tehnicilor de manipulare, trad. Mihaela Calcan, Polirom, Iasi, 2002
RITZER George, McDonaldizarae societatii, trad. de Viorica Vuscan, Bucuresti: comunicare.ro, 2003
SENNETT Richard, Les consequences humaines de la flexibilite,
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
