Cercetarea bibliografica

Cercetarea bibliografica

1. Surse si tehnici de cercetare bibliografica.

Primul contact cu cercetarea stiintifica al unui nou venit in domeniu este documentarea.

Documentarea este activitatea de cautare, culegere, sortare si verificare a informatiilor din mediu sau dintr-o baza de date, intr-un anumit domeniu.

Scopul documentarii este de a crea imaginea cat mai veridica a realitatii, starii sau nivelului unui proces, unui fenomen sau unui domeniu la un moment dat, considerand o anumita perioada de timp.

Rolul documentarii in cercetarea stiintifica este:

- de a crea un punct de reper la care sa se raporteze ceeace se intentioneaza a se realiza in continuare;

- de a se determina ce s-a intamplat sau ce s-a cercetat pana in momentul respectiv in domeniul cercetat;

- de a se cunoaste concluziile cercetatorilor anteriori cu privire la obiectul cercetarilor;

- de a identifica problemele ramase neclare, nerezolvate sau gresit interpretate;

- de a identifica caile de solutionare a problemelor posibil de abordat dintre cele identificate anterior.

Instrumentul cu care se realizeaza documentarea este cercetarea bibliografica.

Cercetarea bibliografica reperezinta activitatea de determinare a surselor si de studiere a datelor cuprinse intr-o baza de date.

Sursele de cercetare bibliografica se clasifica dupa doua criterii.

Dupa continut si mod de prezentare:

- carti, tratate

- monografii

- articole in reviste sau buletine

Dupa forma de prezentare:

- biblioteci in sistem clasic- format hartie

- biblioteci virtuale/digitale- format electronic

Dupa gradul de prelucrare initiala a datelor:

- documente primare, care contin ideile sub forma de documente periodice sau neperiodice;

- documente secundare, periodice sau neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor primare: reviste de referate; reviste de titluri; sinteze documentare; ghiduri bibliografice;

- documente tertiare, periodice si, mai ales, neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor secundare sub forma de: bibliografii; culegeri de traduceri; sinteze de referate etc.;

microformate: benzi, discuri, imagini etc.

Documentele secundare si tertiare, pregatite de personalul unitatii de informare-documentare, ajuta doar pentru a se ajunge la documentele primare. Studiul acestora din urma asigura succesul documentarii. Orice documentare care se limiteaza la documente secundare si tertiare ramane o pseudodocumentare.

Atat bibliotecile clasice cat si cele virtuale contin toate aceste tipuri de surse de cercetare bibliografica, insa pentru fiecare exista tehnici specifice de lucru, adapatate la conditiile oferite de sistemul respectiv. De aceea in cele ce urmeaza vor fi evidentiate tehnicile si procedurile de lucru pentru fiecare caz in parte.

Tehnici si proceduri de cercetare bibliografica clasice

Bibliotecile traditionale contin numeroase materiale sub forma de carti,monografii, periodice, care sunt clasificate separat dupa criterii biblioteconomice bine stabilite. In cazul cartilor, tratatelor, monografiilor, pentru fiecare material in parte exista o fisa bibliografica, care contine titlul,autorii, editura, anul aparitiei si de cele mai multe ori o scurta prezentare a continutului. Pentru periodice exista fisa colectiei cu date caracteristice ale acesteia,in care este inclus uneori si cuprinsul fiecarei reviste. Pentru anumite periodice sunt intocmite materiale ajutatoare, sub forma de brosuri, pe domenii stiintifice, care cuprind titlurile si rezumatele articolelor.

Bibliotecile sistematizeaza aceste fise si le clasifica in functie de titluri, de autori, de domeniu stiintific in cadrul fisierelor in sistem clasic (sertare cu fise ) sau modern prin stocare computerizata.

Pentru a cauta ceeace ne intereseaza intr-o astfel de biblioteca se procedeaza astfel:

-se identifica in fisiere domeniul stiintific care intereseaza;

-in cazul cand se cunosc autorii, se cauta fisele interesante dupa autori, acestea fiind clasificate in ordine alfabetica a numelor acestora;

-daca nu se cunosc autorii, la clasificarea clasica este necesara parcurgerea listei tuturor titlurilor sau a celor apartinand unui camp alfabetic,iar la clasificarea digitala se poate utiliza sistemul cuvintelor cheie, daca programul are aceasta optiune.

-in cazul periodicelor este necesara identificarea domeniului si consultarea fiecarei reviste pe ani de aparitie, pentru a determina articolele de interes; -in cazul cand pentru periodice exista brosuri ajutatoare, desigur ca se consulta acestea si pe baza rezultatelor consultarii se cauta articolele de interes.

Durata si dificultatea operatiei de cautare depinde de adancimea la care dorim sa sondam si de aria datelor initiale pe care le avem ( generala,

medie, restransa, concreta).

Tehnici si proceduri de cercetare bibliografica virtuala

Bibliotecile virtuale sunt constituite din baze de date structurate pe domenii de interes,constituite de foruri de cultura sau societati private cu scopulde a fi consultate de publicul larg sau de categorii de persoane initiate pe domeniile respective.

Bibliotecile virtuale cuprind atat carti sau tratate cat si periodice, exact ca si bibliotecile clasice,deosebirea esentiala constand in volumul infinit mai mare de date ce pot fi inmagazinate. Acesta este unul din avantajele principale ale bibliotecilor virtuale, pe langa acela ca de oriunde de pe glob se poate, teoretic, accesa in orice moment, oricare din acestea, avand din acest punct de vedere si avantajul de cunoastere imediata a tuturor noutatilor pubicate si fara a ne deplasa la o anumita biblioteca,deci fara cheltuieli suplimentare. Desigur ca si in acest caz sunt necesare cheltuieli pentru accesarea bazelor de date respective. Totusi exista posibilitatea reala de a accesa aproape toate bazele de date internationale cunoscute, pentru o documentare primara si generala, adica se pot accesa rezumate, recenzii, fise bibliografice ale cartilor sau tratatelor, respectiv indexul revistelor de specialitate, titlurile si rezumatele articolelor stiintifice cuprinse in acestea.

Cercetarea bibliografica in cazul bibliotecilor virtuale se realizeaza dupa urmatoarele proceduri:

- se identifica baza de date care intereseaza pe cercetator, numele sau adresa electronica de pa Internet putand fi cunoscuta anterior sau daca nu este, exista posibilitati de identificare cu ajutorul motoarelor de cautare Google sau Yahoo. Se acceseaza unul dintre acestea, se scrie adresa daca se cunoaste, daca nu, se cauta adresa prin ,,cuvinte cheie'',motorul de cautare oferind mai multe posibilitati sau indicand diverse iesiri din situatii critice in cazu unui esec;

-se studiaza instructiunile de lucru, de obicei specifice fiecarei baze de date, dar dupa capatarea unei oarecare experiente operatiunile devin simple,de rutina;

-se cauta si se acceseaza sectiunea din biblioteca care intereseaza si de acolo ce anume se doreste a se cauta,carti sau periodice.

-cartea, recenzia, revista se poate identifica dupa numele acesteia, dupa numele autorului, sau in cazul necunoasterii acestora prin ,,cuvinte cheie" care sa sugereze continutul celor cautate.

-odata identificata lucrarea, la o prima consultare se poate de obicei accesa numai rezumatul sau o scurta recenzie a bibliotecii, pentru mai multe detalii indicandu-se modul de acces care trebuie urmat. De obicei se recomanda abonarea contra cost platibil on line.

Odata terminata operatia de cautare, se trece la operatia de studiu initial al materialului brut. Aceasta consta in parcurgerea rapida, in linii generale a materialului, pentru a identifica partile care prezinta interes din totalul de date culese. Operatia este utilizata mai mult in cazul cartilor, care inmagazineaza un volum mare de date aferente unui titlu. Uneori se ajunge in situatia de a inlatura cartea in intregime sau in majoritate, cand numai anumite paragrafe sau capitole sunt in aria de interes. In cazul revistelor, fiind vorba de articole singulare este posibil ca dupa studiul brut sa se inlature articolul sau sa se retina, o fraza, o idee, un paragraf.

Urmatoarea operatie este intocmirea fiselor sintetice pentru fiecare material cules. Acesta este cea mai de durata activitate si se executa in urmatorii pasi:

-studiul fiecarui material si selectarea ideilor principale;

-intocmirea unui scurt cuprins si un rezumat al fiecarui material;

-selectarea cuvintelor cheie care caracterizeaza continutul de idei al materialului;

-elaborarea unei fise a materialului studiat care cuprinde cele de mai sus.

Fisa trebuie sa fie clara, simpla, cu continut concis si la obiect, fara a contine aprecieri din partea celui care elboreaza cercetarea.

2. Bibliografia

Bibliografie reprezinta volumul de cunostinte necesare pentru a intocmi o lucrare, respectandu-se anumite norme. Din punct de vedere practic, ea reprezinta totalul informatiilor privind un anumit domeniu sau subiect sau activitatea unei persoane desfasurata in timp si spatiu, incluzand referiri la continutul lucrarilor si gruparea lor in anumite liste si repertorii

Bibliografia este ,,firul destinat sa ne calauzeasca de-a lungul labirintului numeroaselor scrieri, a caror intensitate creste in fiecare zi, prin care ea gaseste in presa un instrument de activitate aproape egal gandirii; este ,,o limba universala intre librarii si savantii din toate partile lumii stiintifice si literare[Cojocaru V].

Bibliografia se intocmeste de catre persoane specializate cunoscatoare ale domeniului in care lucreaza, avand competenta si pregatirea necesare pentru a selecta materialul sau pentru a-si exprima un punct de vedere in cadrul bibliografiei critice.

Bibliografiile pot fi universale si generale, individuale, critice, continand aprecieri la adresa cartii, de informare (aduc la cunostinta noutatile), de recomandare (pe grupuri de cititori, pe probleme). Mai pot exista bibliografii regionale, nationale si a periodicelor, bibliografie analitica, bibliografie de titluri.

Din punct de vedere al timpului, bibliografia poate fi: retrospectiva si curenta. Cea retrospectiva se opreste la o anumita data, citeaza materialele aparute pana atunci. Cealalta le mentioneaza pe cele aparute in momentul de fata.

Pentru orice lucrare de cercetare stiintifica, bibliografia este o componenta obligatorie, absenta ei provocand, suspiciuni indreptatite. In sens larg, bibliografia unei lucrari consta in listarea surselor consultate mai mult sau mai putin folosite, adica reprezinta o ,,dare de seama" asupra lecturilor necesitate de tema aleasa, lecturi pe baza carora lucrarea a fost conceputa si elaborata. Cum se vede, definitia lasa in afara bibliografiei sursele consultate care n-au fost utilizate fiind colaterale temei sau subiectul tratat. Acest sens larg poate fi insa restrans la cel de "bibliografie selectiva', sau la 'lista de lucrari citate' sau, in fine, la "referinte bibliografice'.

In cazul oricareia din aceste variante, lista bibliografica finala depinde in structura ei de sistemul adoptat in alcatuirea si prezentarea referintelor bibliografice ale citatelor, putandu-se folosi sistemul "autor-data ' sau ,,sistemul traditional". In fiecare caz si bibliografia finala va fi alcatuita in acelasi mod. In primul caz, lista care trimite la carti contine: Numele autorului/autorilor, Prenumele sau initiala prenumelui'. Anul editarii. Titlul cartii. Anul editarii, locul editarii. Editura.

Exemplu

Ionescu P.T. (2006) Metodologia cercetarii stiintifice. 2006, Bucuresti: Editura Humanitas ISBN 930 654-09 7

In al doilea caz lista bibliografica va contine: Numele autorului/autorilor, prenumele sau initiala acestuia/acestora. Titlul cartii. Locul publicarii. Editura, anul publicarii.

Exemplu

Ionescu, Petre Teodor. Metodologia cercetarii stiintifice. Bucuresti Editura Humanitas, ISBN 930654-09 7, 1998.

In mod curent in alcatuirea unei bibliografii pot aparea situatii diferite de cele din exemplele anterioare, ceea ce implica proceduri adecvate de urmat in asemenea situatii, prezentate in continuare.

a)    Cand sunt doi sau trei autori, se prezinta numele acestora, ale primilor doi legate prin virgula, iar al celui de-al treilea precedat de conjunctia si in acest caz, numai primului i se scrie numeleurmat de prenume, pentru a-l ordona alfabetic corect, celuilalt sau celorlalti autori lasandu-li-se neinversat prenumele si numele.

Exemplu

Ionescu Petre,Vasile Georgescu si Ana Florea. Managementul Cercetarii stiintifice. Galati, Editura Zigotto 2009 ISBN 930 4563 767-09

b) Cand lucrarea are mai mult de trei autori, se inscriu doar numele si prenumele primului, urmate de mentiunea si altii sau, direct in latina, et alii (abrev. et al).

Exemplu

Caloianu loan s.a. Culegere de texte literare, lasi, Editura Polirom, 2001. ISBN 930 5453 765-09

c) Atunci cand se inscrie in bibliografie o lucrare colectiva care are coordonator/coordonatori sau este realizata sub directia unuia/unora dintre autori, se inscrie numele si prenumele acestuia/acestora si mentiunea (coord.) sau (dir.) sau (sub dir), continuand cu titlul etc in exemplul care urmeaza, cartea are cinci autori, dintre care doi coordonatori.

Exemplu

Cconstantinescu, Nicolae si Constantin Savulescu (coord.) s.a. Comunicarea in afaceri. Galati: Editura Universitatii "Danubius', 2002. ISBN 939 879 563-08

Pentru un studiu sau capitol publicat intr-o lucrare, mentiunea bibliografica in sistemul "autor-data', contine: Numele si prenumele autorului/autorilor. Anul publicarii. Titlul studiului inchis intre ghilimele. Prepozitia latina in, adica in. Titlul lucrarii integrale. Coordonatorul sau editorul. Locul publicarii: Editura, paginile de inceput si de sfarsit ale studiului sau capitolului.