Circuitul in lectia de educatie fizica

Circuitul in lectia de educatie fizica

Metoda lucrului in circuit, adoptata ca o metoda moderna si eficienta pentru dezvolatrea fortei, a cunoscut etape de aplicare oscilante de la una entuziasta, intens profesionalizata  manifestata cu aproximativ 40 de ani in urma, la una diminuata continuu pana la abandonarea ei de catre o mare parte din cadrele didactice si nu pentru ca au constatat inutilitatea acesteia, ci mai degraba din comoditate, preferand utilizazrea exersarii prin lucru frontal, folosind, de regula, doar exercitii cu invingerea greutatii propriului corp. Apreciind slabele preocupari pentru revitalizarea acestei metode de pregatire ne determina sa apreciem ca metoda lucrului in circuit poate reveni printre metodele moderne de instruire, reprezentand solutia optima pentru dezvoltarea unor calitati mortrice de care ar trebui sa fie interesate toate cadrele didactice, indiferent de nivelul de invatamant si conditiile materiale in care isi desfasoara activitatea. Desi denumirea metodei provine de la forma in care a fost gandita initial, aceasta metoda de lucru „in cerc” functie de dimensiunile si forma spatiilor de lucru interioare, ea se poate organiza si in forma de „U”, patrat, liniar etc. Utilizarea metodei de lucru in circuit prezinta numeroase avantaje, dintre care enumeram:

prezina un mare grad de adaptabilitate, putand fi organizat in oricare din spatiile avute la dispozitie;

asigura angrenarea in activitatea de exersare a intregului colectiv de elevi simultan creand un climat de lucru ordonat si disciplinat, care poate fi cuprins integral in sfera viziala a profesorului;

poate oferi mai multe tipuri de exercitii (2-3) pentru aceleasi segmente corporale, la fiecare „statie” creand elevilor posibilitatea de a opta pentru acel exercitiu care corespunde disponibilitatilor personale;

creaza emulatie in randul elevilor, stimuland elementul de intrecere;

contribuie la constientizarea procesului de exersare, verifica adaptarea elevilor la efort si reglarea acestuia, dupa caz, prin aplicarea fisei de circuit; constituie un mijloc excelent pentru aplicarea unui sistem de evaluare particularizat si stimulativ concordat cu achizitiile acumulate pana la momentul evaluarii;

prin modul de organizare a exersarii si a exerecitiilor folosite se actioneaza atat pentru dezvoltarea calitatii motrice forta, cat si pentru dezvoltarea unor calitati motrice combinate, ca de exemplu forta in regim de rezistenta, forta in regim de viteza;

reprezinta cel mai important mijloc pentru dezvoltarea tonicitatii si troficitatii musculare, deci aduce o contributie importana la realizarea dezvoltarii fizice armonioase.

1. Cerinte organizatorico-metodice necesare a fi realizate in organizarea circuitelor

Desi pare o metoda usor de realizat, eficacitatea acesteia depinde insa de modul in care se rezova o serie de cerinte, dintre care  mentionam:

stabilirea tipului de lucru in circuitul care urmeaza a fi realizat (scurt, mediu sau lung – denumirea fiind data de numarul de statii care-l compune);

cunoasterea efectivelor stabile ale clasei si repartizarea elevilor la statii pentru inceperea circuitului;

multiplicarea fiselor individuale, instruirea elevilor privind utilizarea lor si stabilirea elevilor scutiti de efort care distribuie si aduna fisele la/de la elevi;

selectionarea exercitiilor care urmeaza sa fie executate la fiecare statie, aparatele si materialele necesare, instruind elevii cu asezarea lor pe spatiul circuitului si transportarea lor dupa circuit;

informarea elevilor privind valorile optime ale frecventei cardiace (pulsului) si in functie de situatie, profesorul va face recomandarile individuale ce se impun;

stabilirea duratei de lucru si a pauzelor intre statii (care poate fi 30” lucru cu 30” pauza, 30” lucru - 40” pauza etc.), daca circuitul se reia pentru a doua oara;

sa se asigure invatarea perfecta a structurii exercitiilor care urmeaza sa le exerseze elevii in cadrul circuitului;

solicitarea alternativa a segmentelor corporale angrenate in efort;

asigurarea unei scurte incalziri inaintea inceperii activitatii si realizarea unei linistiri adecvate dupa incheierea circuitului;

atentionarea elevilor privind efectuarea unui act respirator corect in timpul efectuarii exercitiilor si in pauzele dintre statii.

In afara circuirtelor destinate dezvoltarii calitatilor motrice, acestea pot fi extinse si pentru invatarea jocurilor sportive. In etapa de invatare la jocurile sportive, cu deosebire la volei si baschet, unde complexitatea procedeelor tehnice este mai mare, iar jocul bilateral nu se poate practica daca nu se realizeaza o instruire simultana minimala se recomanda ca intr-un numar de 7-8 lectii, instruirea sa se realizeze prin circuite tehnice.

2. Exemple de circuite recomandate pentru elevii din ciclul gimnazial (clasele V-VIII), cu grad de dificultate variate

La nivelul ciclului gimnazial dezvoltarea calitatii motrice forta trebuie abordata intr-un mod doferit fata de exemplele prazentate pentru ciclul liceeal. Aceasta diferentiere se refera la structura exercitiilor, lungimea circuitelor, stabilirea timpului de lucru si a pauzelor intre statii. La nivelul claselor a V-VII-a sunt preocupari majore pentru invatarea deprinderilor motrice de baza si dezvoltarea calitatilor motrice: viteza, indemanarea, mobilitate; dezvoltarea fortei este pe planul doi (dar nu abandonata). Apreciem ca actionarea asupra dezvoltarii fortei se poare face cu mijloace simple prin metoda lucrului frontal, folosind exercitii libere care solicita invingerea propriei greutati a corpului, in special pentru clasa a V-a.

La clasa a VIII-a, unde in majoritatea cazurilor se acorda doar o singura ora, cea prevazuta in trunchiul comun din planul de invatamant,   intr-un volum de ore real (in jur de 30 anual), problema dezvoltarii calitatilor motrice, in special a celor de forta si rezistenta, care necesita un important numar de tematici pantru acumulari cantitative semnificative, se va aborda, de asemenea, prin lucrul frontal care are mai mult scopul de mentinere a achizitiilor acumulate in clasele anterioare, decat unul de crestere a valorilor acestora. Acceptand un asemenea argument, evaluarea nivelului de dezvoltare a fortei se va realiza din exigente de notare apropiate valorilor cifrice prevazute a fi relizate la nivelul clasei a VII-a. Intr-o astfel de viziune, „greul” pentru dezvoltarea fortei se localizeaza la nivelul clasei a VII-a, unde exista disponibilitati de exersare si prin aplicarea metodei de lucru in circuit.

Cele trei exemple de circuite propuse s-au conceput pentru trei conditii materiale diferite, specifice desfasurarii activitatii in interior, sala de clasa amenajata, coridor sau sala de sport. In toate cele trei variante, elevii au posibilitati diferite de a-si manifesta optiunea de a fi evaluati si notati portivit ofertelor profesorului, asa cum le vom prezenta in continuare.

Scala de evaluare (exemple) pentru circuitul realizabil pe holul scolii

Clasa a V-a

Varianta I. Circuit realiazabil pe holul scolii

Clasa a VI-a

La cele doua clase se aplica doua scale de evaluare diferite pentru aceleasi exercitii

Scala de evaluare (exemple) pentru circuitul realizat in sala de clasa amenajta pentru educattie fizic

Clasa a VI-a

Varianta a II-a. Circuit realiazat in sala de clasa amenajata pentru educatie fizica

Clasa a VII-a

In cazul ambelor circuite, din cele sase probe exersate, elevii pot opta sa fie evaluati pentru doua probe apartinand la doua segmente corporale diferite. Nota se acorda pentru media rezultata din notele optinute la cele doua probe. La ambele clase, circuitul este compus din exercitii similare, dar se aplica scale de evaluare diferentiate.

La clasele a VII-a se efectueaza aceleasi exercitii cu apreciere in numar de repetari diferite. Din cele sase probe, cu doua variante de exercitii pentru acelasi segment corporal, elevii opteaza pentru a fi evaluati la doua probe de la doua segmente corporale diferite, obtinand o nota medie cumulativa, cu rotunjire in favoarea elevului. Performantele pentru acordarea notelor nu au fost experimentate, constituind propuneri orientative, profesorul avand posibilitatea ca in urmaefectuarii unor testari initiaale, sa decida nivelul de exigente privind numarul de repetari ce trebuie realizat. Deci elevii au posibilitatea de a opta pentru a efectua sase exercitii din cele 12 propuse de catre profesor si apoi opteaza pentru a fi notati la doua probe din cele sase exersate.

Varianta a III-a. Circuit organizat in sala de sport, clasele VII-VIII-a

Scala de evaluare (exemplu) pentru circuitul organizat in sala de sport

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

Forta segmentului evaluat	Instrumente/probe de evaluare	Sexul	Clasa a VII-a
			Nota si performantele necesare
			5	6	7	8	9	10
1. Forta bratelor	a. Tractiuni din facial culcat pe banca de gimnastica (numar de executii)	F	3	4	5	6	7	8
		B	4	5	6	8	10	12
	b. Flotari cu palmele pe banca de gimnastica sau pe sol (prima cifra, efectuate pe banca)	F	4-2	5-4	6-5	8-6	10-7	12-8
		B	5-3	6-5	7-6	8-7	12-8	14-9
2. Forta abdominata	a. Ridicarea genunchilor la piept din atarnat la scara fixa	F	6	8	10	13	16	19
		B	8	10	12	14	18	22
	b. Ridicarea picioarelor intinse din atarnat la scara fixa	F	3	4	5	6	8	10
		B	4	5	6	8	10	12
3. Forta spatelui	a. Aruncare si prinderea mingii peste o linie trasata pe un perete la distanta de 1,50m de la sol	F	4	6	8	10	12	14
		B	6	8	10	12	14	16
	b. Ridicari succesivede trunchi din culcat facial cu palmele la ceafa	F	10	12	14	20	24	28
		B	12	14	16	22	26	30
4. Forta picoarelor	a. Sarituri succesive pe doua picioare peste doua banci de gimnastica dispuse paralel la 0,8m intre ele	F	6	8	10	12	14	16
		B	10	12	14	16	18	20
	b. Sarituri pe loc cu desprindere pe ambele picioare atingand cu palmele peretele peste o linie trasata la 1,80-2m de la sol	F	8	10	12	14	16	18
		B	8	13	16	19	22	15
5. Forta spatelui	a. Ridicari succesive de trunchi din culcat facial, tinand un baston de la capete	F	6	8	10	14	18	20
		B	7	9	12	15	19	24
	b. Ridicari succesive de trunchi cu rasucire, din culcat facial, tinand un baston de la capete	F	6	7	8	11	13	15
		B	7	8	9	12	15	18
6. Forta abdominala	a. Ridicarea picioarelor intinse, peste cap din culcat dorsal	F	6	8	10	12	14	16
		B	7	9	11	15	19	23
	b. Ridicarea trunchiului atingand cu palmele varful picioarelor, din culcat dorsal	F	7	9	11	14	17	21
		B	8	10	12	16	20	24

La unitatile scolare care nu dispun de sali mpentru sport sau au o slaba dotare cu aparate de gimnastica, instalatii si materiale specifice dezvoltarii fortei se recomanda adaptarea metodei de lucru in circuit chiar si in aer liber, prin efectuarea la fiecare statie a unor exercitii in perechi.

Acest nou tip de circuit sufera anumite modificari de natura organizatorica fata de cele cunoscute pana in prezent. Iata care sunt particularitatile acestui tip de circuit:

• timpul de lucru la fiecare statie se dubleaza, de exemplu un minut, fiecare executant exersand 30 sec. si luand o pauza activa – acordand sprijin colegului – 30 sec, dupa care se produce rotatia la urmatoarea statie, fara pauze intre statii, cu precizarea ca primul care incepe exersarea la urmatoarea statie este elevul care la statia anterioara a fost in repaus deci in postura de ajutor;
• la fiecare statie, elevul care acorda sprijin numara executiile partenerului, aducandu-i acestua la cunostinta performantele realizate;
• acest tip de circuit, cu un numar variabil de statii (5-8), se organizeaza in aer liber, folosind exercitii care nu necesita aparatura de sala;
• exercitiile folosite in asemenea circuit pot fi si ele utilizate ca instrumente de evaluare pentru aprecierea dezvoltarii fortei, elaborandu-se in acest sens, scale de evaluare adecvate.

3. Exemple de circuite recomandate pentru elevii din ciclul liceal adaptate la variate conditii de organizare a lectiilor

Recomandari generale. In functie de conditiile materiale existente, a particularitatilor de varsta si sexe si al cunoasterii disponibilitatilor elevilor,profesorul va alege exercitiile care compune circuitul, numarul de statii, numarul de exercitii la fiecare statie, norma de lucru optima si cea de reapus intre statii. Toate variantele de exercitii oferite trebuie temeinic invatate, ca structura motrica, amplitudine si realizate corect pe parcursul exersarii. Asa dar circuitele se vor putea concepe cu o singura varianta de exercitii la fiecare statie sau cu 2-3 variante de exercitii oferite la fiecare statie (pentru aceleasi segmente corporale), avand grade diferite de dificultate si dand elevilor posibilitatea de a opta pentru unul din aceste exercitii portivit disponibilitatilor de moment ale fiecaruia. Pe parcursul derularii circuitului cu variante de optiuni si ca urmare a acumularilor realizate, elevii pot sa-si modifice optiunea initiala, trecand la efectuarea altor exercitii mai grele, din cele oferite de catre profesor pentru fiecare statie. Toate exercitiile care compun circuitul sunt considerate si ca oferta de probe/instrumente de evaluare pentru aprecierea dezvoltarii fortei, fapt ce aduce un spor de interes pentru angajarea elevilor in procesul de pregatire.

Pentru fiecare circuit, profesorul va elabora o scala de evaluare detaliata, in care pentru fiecare exercitiu se va inscrie numarul de repetari ce trebuie realizat pentru intreaga scala de notare de la 5 la 10. In scala de evaluare, numarul de repetari pentru fiecare notadifera, in functie de dificultatea fiecarui exercitiu. Aceasta scala de evaluare se aduce la cunostinta elevilor care astfel isi stabilesc propria atitudine fata de procesul de exersare, iar prin utilizarea fisei personale in fiecare lectie apreciaza ce numar de repetari realizeaza, daca continua cu acelasi exercitiu sau daca opteaza pentru altul. In cele ce urmeaza prezentam exemple de circuite si scale de evaluare aplicabile in mod diferentiat pe nivele de invatamant.

Primul circuit mediu este compus din sase statii, recomandabil a fi aplicat la clasa a IX-a, iar cel de-al doilea cuprinde opt statii (lung) este recomandabil la clasele X-XII. Daca nivelul de achizitii anterioare, sub raportul cresterii capacitatii de efort este in crestere evidenta, atunci aceste circuite se pot efectua de mai multe ori, pentru toti elevii sau numai pentru cei care manifesta un interes crescut si accepta aceasta provocare, in timp ce pentru alti elevi se pot stabili alte sarcini de instruire (dar nu joc sportiv, care deranjeaza efectuarea circuitului). Pentru eficientizarea acestei metode de lucru si cresterea atractivitatii lui se recomanda introducerea la unele statii a catorva aparate de tip fitness, dar de mic gabarit (care au si un cost de achizitie mic, de exemplu steper), dar care aduc o contributie majora in determinarea elevilor sa adopte atitudini pozitive in procesul de exersare.

Exemplu de scala de evaluare pentru circuitul cu doua exercitii alternative efectuate optional, recomandat la clasa a IX-a

In circuitele propuse pentru dezvoltarea musculaturii abdominale si cea a spatelui in cadrul aceluiasi circuit s-au prevazut cate doua statii pentru fiecare dintre aceste doua segmente corporale, argumentul fiind acela ca, aceste doua zone musculare sunt de o mare importanta pentru elevi si in plus asupra lor nu se poate actiona si in aer liber asa cum se poate dezvolta musculatura bratelor si picioarelor.

Pentru a asigura o executie corecta, la unele statii (mai dificile) se va afisa o coala de carton, pe care sunt desenate exercitiile care se vor efectua la statia respectiva. Elevii vor fi evaluati si notati pentru doua probe de la doua segmente corporale diferite, alese optional, nota finala find data de media celor doua note rotinjita in favoarea elevilor.

Circuit cu doua exercitii alternative, efectuate optional, recomandat la clasa a IX-a

Intrucat exercitiile care compun circuitul nu au fost experimentate anterior, valorile performantelor data prin numaprul de repetari, ,pentru acordarea notelor se vor stabili de fiecare profesor in functie de valorile inregistrate la testarile initiale si clasele la care se aplica. Notele 5-8 sunt acordate pentru performante medii, in timp ce notele de 9-10 se acorda pentru realizarea unor performante de exigenta crescuta.

Circuit cu trei exercitii alternative, efectuate optional, recomandat la

clasele X-XII

Exemplu de scala de evaluare pentru circuitul cu trei exercitii alternative, efectuate optional, recomandat la clasele X-XII

La acest circuit, elevii au posibilitatea manifestarii unei duble optiuni: odata opteaza pentru opt exercitii din cele 24 oferite la cele opt statii care compun circuitul, iar a doua optiune o fac pentru doua probe de la doua segmente corporale diferite la care vor sustine proba de evaluare.

Circuit organizat in aer liber, in perechi

FISA DE CIRCUIT

Exemplu

CLASA a X-a, PERIOADA

Numele si prenumele ..

La incheierea etapei de exersare in circuit, elevul opteaza pentru a fi evaluat la doua probe, apartinand la doua segmente corporale diferite, aplicandu-se cerintele de performanta eleborate de catre profesor.

Nota. La fiecare statie exista doua variante de exercitii. Elevul opteaza pentru unul dintre ele pe care-l executa pe toata perioada de desfasurare a circuitului sau dupa un anumit numar de lectii, continua exersarea prin celalalt exercitiu de la statia respectiva cu alta structura, mai usor sau mai greu, care are un alt numar de repetari in scala de evaluare pentru acordarea notelor