Instruirea programata

INSTRUIREA PROGRAMATA

Instruirea programata reprezinta o metoda de invatamant care organizeaza actiunea didactica, aplicand principiile ciberneticii la nivelul activitatii de predare-inva-tare-evaluare, conceputa ca 'un sistem dinamic complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente si de interrelatii' (Nicola, Ioan, 1996, pag.392).

Procesul de invatamant poate propune cai de invatare eficiente prin valorificarea pedagogica a urmatoarelor principii cibernetice:

a)  principiul transmiterii si receptarii informatiei prin mecanisme specifice de programare si de comanda;

b) principiul prelucrarii si stocarii informatiei prin mecanismele specifice de organizare a materialului transmis si difuzat in secvente si relatii de intarire;

c) principiul autoreglarii raporturilor dintre efectele si cauzele informatiei prin mecanisme specifice de conexiune inversa;

d) principiul asigurarii concordantei dintre programarea externa si asimilarea interna a informatiei prin mecanisme specifice de individualizare a activitatii.

Metoda instruirii programate dezvolta propriile sale principii valabile la nivel strategic in orice varianta de organizare cibernetica a invatarii, intr-o structura liniara sau ramificata:

- Principiul pasilor mici vizeaza divizarea materiei in unitati de continut/de informatie care asigura elevului sansa reusitei si a continuitatii in activitatea de predare-in-vatare-evaluare;

- Principiul comportamentului activ vizeaza, dirijarea efortului elevului in directia selectionarii, intelegerii si aplicarii informatiei necesare pentru elaborarea unui raspuns corect;

- Principiul evaluarii imediate a raspunsului vizeaza intarirea pozitiva sau negativa a comportamentului elevului in functie de reusita sau nereusita in indeplinirea sarcinii de invatare corespunzatoare fiecarui 'pas';

Principiul ritmului individual de invatare vizeaza respectarea si valorificarea particularitatilor elevului, demonstrate prin modul si timpul de parcurgere a fiecarui 'pas'.

Programarea liniara - varianta B.F.Skinner - propune urmatoarea structura de proiectare a secventelor de instruire: a) informarea elevului; b) prezentarea sarcinii didactice: intrebare, exercitiu, problema; c) rezervarea spatiului si a timpului necesar pentru indeplinirea sarcinii; d) oferirea variantei de raspuns corect, necesar pentru evaluarea fiecarui 'pas'.

Parcurgerea unui 'pas' implica parcurgerea unei singure secvente de instruire sau a mai multor secvente de instruire. Reusita elevului presupune intarirea pozitiva a raspunsului, care, in varianta programarii liniare, sustine trecerea la un nou pas de instruire

Programarea ramificata - varianta N.A.Crowder - 'solicita un efort intelectual mai mare' necesar elevului pentru 'recunoasterea raspunsului corect din cateva raspunsuri date, pe baza testului alegerii repetate' (Okon, Vicenty, 1974, pag. 195). Acest tip de programare nu urmareste numai preintampinarea greselilor - ca in cazul variantei liniare - ci tratarea acestora in diferite modalitati de intarire negativa care reorienteaza activitatea elevului in directia recuperarii, reselectionarii. reinterpretarii, reapli-carii informatiei necesare pentru parcurgerea 'pasului' respectiv.

Structura de organizare: a) informarea elevului; b) prezentarea sarcinii didactice: tema, intrebare, exercitiu, problema; c) rezervarea spatiului si timpului pentru alegerea raspunsului; d) intarirea pozitiva, in cazul raspunsului corect, care asigura trecerea la informatia necesara pentru parcurgerea secventei urmatoare/'pasului' urmator; sau d) 'intarirea negativa, in cazul alegerii raspunsului incorect, care orienteaza elevul spre o 'programa secundara', obligatorie pentru corectarea raspunsului, dupa care urmeaza trecerea la informatia necesara pentru parcurgerea secventei urmatoare/'pasului' urmator; e) confirmarea raspunsului (corect sau incorect) in varianta de intarire pozitiva, respectiv in varianta de intarire negativa; f) informarea din secventa urmatoare (vezi Tircovnicu, Victor, 1975, pag.218).

Reusita acestei metode, in varianta sa liniara, ramificata sau combinata depinde de calitatea mijloacelor didactice necesare pentru proiectarea si realizarea activitatii de predare-invatare-evaluare in spiritul principiilor cibernetice si pedagogice evocate anterior: manualele programate si masinile de instruire. In toate situatiile insa rolul profesorului ramane determinant. El elaboreaza si dirijeaza programul de instruire in interiorul metodei sau in asociere cu alte metode, valorificand la maximum resursele acesteia (insusiriea constienta a materiei, activarea continua a elevului, intarirea pozitiva a invatarii), dincolo de limitele sale obiective (faramitarea materiei; neglijarea problemelor educative/afective, morale, estetice; eludarea situatiilor care solicita solutii creative). - Vezi Metodele didactice/de invatamant.