 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
,,Învatam jucandu-ne la matematica"
La varsta scolara mica, jocul didactic este o forma accesibila si placuta de invatare activ-participativa, stimuland in acelasi timp initiativa si creativitatea elevilor. De aceea, prin joc se realizeaza obiectivele invatarii.
Deoarece corespunde particularitatilor varstei scolare mici, jocul didactic cuprinde cele mai bogate valente formative. Îmbinand distractia, surpriza, buna dispozitie cu sarcina didactica la potentialul intelectual, moral si fizic al copiilor, acesta asigura o activitate complexa, interesanta, placuta, antrenanta, dezvoltand la elevi deprinderi de munca independenta, perseverenta si darzenie in invingerea dificultatilor, flexibilitatea gandirii, spiritul de cooperare, stimuleaza initiativa, inventivitatea, creativitatea, iar competitivitatea angajeaza la efort toate capacitatile elevului, fara a produce oboseala.
Studiul matematicii, in clasele primare, urmareste sa asigure cunostinte matematice de baza si sa formeze deprinderi de calcul.
Pentru a ajunge la deprinderi intelectuale temeinice este nevoie de mult exercitiu, de mult antrenament.
Jocul didactic este o metoda activ-participativa, dar si un mijloc prin care invatatorul consolideaza, precizeaza si verifica cunostinte, pune in valoare si le antreneaza capacitatile creatoare. Poate sa aduca varietate in exercitiul matematic, poate inviora lectia si ca urmare drumul spre deprinderi este mai sigur si mai placut.
Prin folosirea jocurilor didactice in predarea matematicii la clasele primare se realizeaza si importante sarcini formative ale procesului de invatamant:
▫ antrenarea operatiilor gandirii - analiza;
- sinteza ;
- compararea;
- clasificarea;
- ordonarea;
- abstractizarea;
- generalizarea;
- concretizarea.
▫ dezvoltarea spiritului imaginativ-creator si de imaginatie;
▫ dezvoltarea atentiei, disciplinei si spiritului de ordine in desfasurarea unei activitati;
▫ formarea deprinderii de lucru corect si rapid;
▫ asigurarea insusirii temeinice a cunostintelor.
Jocul didactic nu inseamna o ,,joaca de copii", el este o activitate serioasa, care sprijina intr-un mod fericit, intelegerea problemelor, fixarea si formarea unor deprinderi matematice durabile, precum si implinirea personalitatii scolarului.
Scolarul mic manifesta multa curiozitate. Apare necesitatea de a-si explica fenomenele, de a intelege lumea, de a stabili relatii intre cauze si efecte. Este varsta cand se trece de la o gandire intuitiva la o gandire operativa. Elevii invata sa rezolve exercitiile si problemele si apoi treptat, schemele si structurile mintale. Intelectul infantil se caracterizeaza printr-o deosebita receptivitate. Copilul poate retine cu multa usurinta o serie de date, numere.
Învatatorul va dirija procesul memorarii, va urmari trecerea de la o memorare predominant mecanica la o memorare logica.
Copilul oboseste repede si de aceea este necesara introducerea jocurilor pentru ca perioadele care solicita atentia sa alterneze cu activitatea de inviorare.
Atentia si efortul copilului pot fi stimulate si prin stabilirea unei motivatii adecvate. Motivele exterioare (sa fie laudat, sa faca bucurie parintilor, sa ia premii) vor fi dirijate treptat spre o motivatie sociala ( necesitatea de a invata ca sa se pregateasca pentru viata). Dar pana cand scolarul va ajunge sa inteleaga ca ,,trebuie sa invete" sa nu se neglijeze rolul placerii, al atractiei spre studiu.
Lectiile, bogate in materiale intuitive si presarate cu jocuri didactice, devin mai interesante, sustin efortul elevilor si le mentin atentia concentrata mai mult timp.
Practica la catedra a dovedit ca activitatea mintala a elevului solicitata in lectii poate deveni interesanta, accesibila daca este inclusa in joc.
Jocurile sunt strategii euristice, in care copiii isi manifesta istetimea, inventivitatea, initiativa, rabdarea, indrazneala si curajul. Prin incarcatura sa afectiva, jocul asigura o antrenare mai deplina a intregii activitati psihice. În joc copilul este un adevarat actor si nu un simplu spectator. El participa, cu toata fiinta lui la indeplinirea obiectivului jocului, realizand in felul acesta o invatare autentica. Jocul poate deveni cel mai bun mijloc de activizare al scolarului mic, de stimulare a resurselor sale intelectuale si de dezvoltare a creativitatii.
Jocurile didactice pot fi folosite in orice moment al lectiei cu scopul de:
- a familiariza elevii cu unele concepte matematice;
- a consolida cunostintele insusite;
- a cultiva unele calitati ale gandirii;
- a evalua cunostintele insusite.
Unele jocuri ofera posibilitatea tratarii diferentiate a elevilor.
,,Cat fac?"
Grupa I cu copii subdotati: ▫ 3 ori 3 si cu 3 si cu 2 legat de 3;
▫ 6 ori 6 si cu 6 si cu 2 legat de 6 ;
Grupa a-II-a cu copii dotati: ▫ 9 ori 4 si cu 44 si cu 3 legat de 4;
▫ 6 ori 6 si cu 46 minus 36 si cu 3 legat de 6.
Jocurile realizate prin munca independenta permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor elevilor s-au a progreselor inregistrate, ajutand astfel preintampinarea ramanerii in urma si stimularea unor aptitudini.
"Completeaza sirul"
2 4 6 __ __ __ __;
1 3 7 __ __ __ __;
,,Care sunt vecinii"
___ 7 ___ 36 ___ 38 ___ 40 ___;
___ 60 ___ 89 ___ 91 ___ 71 ___ .
Pentru dezvoltarea flexibilitatii gandirii:
,,Ce semne corespund?"
3 7 = 10 9 1 = 8 3 7 = 21 9 3 = 3
5 5 5 5 = 1 8 8 8 8 = 65
Jocuri la care se foloseste munca pe echipe:
,,Cine gaseste mai repede caturile corecte"
72 : 8 35 : 7 36 : 4
____________ ____________ _______________
Întrecerea pe grupe sprijina colaborarea intre elevi, stimuleaza fortele colective in vederea obtinerii unui loc mai bun in clasamentul echipelor.
Unele jocuri pot evidentia mai bine valoarea practica a cunostintelor de matematica. Prin jocurile ,,La magazin"; ,,La librarie"elevii efectueaza operatii matematice subordonate unui scop practic, acela de a face cumparaturi. Astfel de jocuri ofera si posibilitatea exersarii elevilor intr-o atitudine civilizata.
Un capitol atractiv pentru elevi, desi mai dificil, nu atat prin rezolvarea ce o cere, cat mai ales prin felul ,,ascuns" in care sunt date numerele, cu care urmeaza sa opereze elevii il constituie problemele de perspicacitate. Scolarul mic manifesta mereu dorinte atractive, placute, interesante, daca sunt presarate cu momente, care dau senzatia ca sunt jocuri, cu toate ca aceste activitati solicita mult mai mult atentia, gandirea si imaginatia.
Jocurile organizate sub forma de concurs, gen "Cine stie, castiga', contribuie la dezvoltarea atentiei, imaginatiei si creativitatii elevilor. Exemplific: "Jocul in lant', "Rezolva si da mai departe!', jocuri care contribuie si la formarea deprinderii de a opera cu tehnicile de calcul invatate. La semnalul dat se incepe, in scris (pe tabla sau pe fise) rezolvarea sarcinii didactice intr-un timp stabilit. Oral: elevul numit de conducator, adreseaza o intrebare ce solicita calcul mintal unui coleg ales de el. Acesta, daca raspunde corect creeaza un exercitiu si cere rezultatul altui coleg. Castigator va fi cel care a creat si a rezolvat corect cele mai multe exercitii si va primi Diploma micului matematician.
Jocul "Ce se poate intreba?', dezvolta la elevi spiritul de inventivitate si contribuie la formarea deprinderii de a stabili corect raportul dintre datele problemei enuntate. Elevii au ca sarcina sa formuleze cat mai multe intrebari posibile.
Concursuri se pot organiza si-n grupe de cate 4 elevi sub forma jocului "Cursa-n patru'. Sunt indicate cate o pereche de numere pentru fiecare echipa. Membrii ei folosesc semnele operatiilor invatate si calculeaza repede si corect.
De exemplu (12;4): 12 + 4 =; 12 - 4 =; 12 : 4 =; 12 x 4 =, sau
12 + 4:4-4x12 =
La clasa a III-a, la "Înmultirea numerelor naturale', elevii s-au angajat in activitatea de tipul "Ajuta-ti echipa sa castige!'. În desfasurarea acestei activitati a fost respectat principiul cooperarii. Elevii au avut ca sarcina sa aleaga din figura data, un numar din caseta gri si un numar din caseta alba si sa afle produsul lor. Echipa castigatoare rezolva corect cele mai multe exercitii in timpul stabilit.
Am observat ca:
in cadrul fiecarei echipe elevii au cooperat;s-a creat o atmosfera ce a stimulat participarea si a anihilat teama de esec;
cooperarea a stimulat interactiunile din echipa, incurajand comunicarea si socializarea;
s-a realizat un tip de invatare prin care copiii invata unul de la altul;
in cadrul echipei, cooperarea ajuta mai bine la conturarea unei imagini pozitive de sine, la stimularea increderii in propriile forte;
cooperarea incurajeaza invatarea mai mult decat competitia.
Valoarea jocului didactic matematic este subliniata, mai ales, sub aspectul contributiei lui la dezvoltarea intelectuala (prin joc, copilul invata sa perceapa, sa observe, sa denumeasca, sa analizeze, sa sintetizeze, sa compare, sa generalizeze). Elevul deprinde tehnica unor raspunsuri prompte si complete Prin joc, activitatea matematica devine un mijloc de educatie intelectuala pentru ca:
se face trecerea de la actiunea practica spre cea mintala;
se realizeaza trecerea de la reproducerea imitativa la combinarea reprezentarilor in imagini;
favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor imaginative.
Prin jocul "Gaseste solutia!', elevii observa valorile pe care le pot lua literele a + b + 4 = 18. Folosind comutativitatea adunarii pot gasi si restul solutiilor.
10+4+4→(a=10, b=4)
6+8+4→(a= 6, b=8)
11+3+4→(a=11, b=3)
7+7+4→(a = b =7)
5+9+4→(a= 5, b=9)
8+6+4→(a= 8, b=6)
Compunerea de probleme duce la exersarea gandirii creatoare a elevilor. Prin formularea intrebarii problemei, elevii rezolva sarcina didactica a jocurilor "Formuleaza-mi intrebarea!', "Ce pot intreba?'
Se porneste de la cele mai simple probleme. De exemplu:
Dan are 9 creioane, din care da Anei 2. Ce putem afla?
Se pot formula intrebarile:
Cate creioane au cei doi copii?
Cine are mai multe si cu cat?
Cine are mai putine si cu cat?
Cu cate creioane ramane Dan?
Aceste intrebari, intrebari partiale, pot fi "pasi' ce conduc spre solutia si intrebarea finala a problemei.
Formarea la elevi a priceperii de a opera cu schemele grafice in rezolvarea problemelor de matematica este suportul intelegerii problemei. Schema grafica reprezinta o expresie abstracta care are un caracter intuitiv. Folosind schema grafica, copilul are impresia ca se joaca, il atrage si constituie un pas in patrunderea in esenta problemei.
La clasa a III-a, in manualul de matematica (Editura Petrion), exercitiul dat pentru consolidarea cunostintelor despre inmultirea numerelor, a fost transformat in jocul didactic "Observa schema si rezolva problema!'. Elevii au avut ca sarcina sa completeze figurile, sa compuna probleme si sa le rezolve:
Jocul didactic matematic reda caracterul practic-aplicativ al informatiilor matematicii. Sunt situatii cand sarcina jocului cere rezolvarea unei aplicatii practice pe baza cunostintelor pe care le poseda elevul:
calcularea restului ("La cumparaturi');
aproximarea lungimii unor obiecte, capacitatea unui vas, "din ochi', a masei unui corp prin "cantarire' in mana si verificarea prin masuratori reale ("Eu cred ca are , tu ce zici?');
operatii cu obiecte concrete, sume de bani, distante parcurse etc.
Fiecare joc, poate fi considerat un util exercitiu de gimnastica a mintii. Elevii participa si la jocurile cu continut geometric:
|
| ||
4. "Corecteaza' (elevii gasesc regula pentru a completa)
VI - IV = IX R: VI + IV = X
Valoarea formativa a jocului logic reiese din modul cum actioneaza asupra capacitatii de invatare a copiilor prin sarcinile didactice stabilite si se poate concretiza in:
participarea activa si constienta a copilului in rezolvarea sarcinii;
operarea cu structuri logice;
interiorizarea operatiilor logice ca rezultat al actiunilor obiectuale nemijlocite, dirijate;
actiunea copilului asupra obiectelor in lumina unor principii logice, implicate in actiune;
stimularea intelectuala a copiilor.
Cunoasterea si constientizarea numeratiei si operatiilor matematice, la scolarul mic s-a realizat pornind de la operarea actionala cu obiecte concrete. În vederea optimizarii insusirii corecte si constiente a numeratiei. Elevii au utilizat truse individuale cu cifrele pe cartonase scrise pe o fata, iar pe cealalta fata, figurine. Pentru a verifica insusirea corecta a corespondentei dintre cantitate si cardinalul numarului le cerem sa ridice cartonasul cu cifra corespunzatoare unui numar, utilizand "Jocul numerelor'. Pentru consolidarea si fixarea deprinderilor de numarat, dezvoltarea spiritului de observatie, a memoriei vizuale se utilizeaza jocurile "Ce numere lipsesc?', "invatam sa numaram'.
Drumul de la concret la abstract este parcurs prin jocul "Si eu, si voi'. Învatatorul aseaza pe catedra 4 mere, cere elevilor sa scoata din trusa tot atatea figurine cate mere vad pe catedra. Se deseneaza conturul a tot atatea mere pe tabla, in caiete; sub fiecare mar se deseneaza cate un cerc, iar sub fiecare cerc, cate o linie, apoi cate un punct. Elevii descopera ca sunt 4 puncte pentru ca au tot atatea linii, tot atatea cercuri, tot atatea mere cate mere sunt pe masa.
Punctul de plecare in formarea unor operatii mintale la scolarul mic il constituie actiunea externa cu obiecte concrete (dupa P. I. Galperin). in acest sens copiii pot fi implicati in jocuri didactice ca: "Unu la unu', "Jetoane aranjate', "De cate ori ai grupat?'.
Jocul didactic aduce varietate in exercitiul matematic, usurand calea spre formarea deprinderilor. Folosind jocul "Ce numar obtin?', se parcurg etapele formarii unei deprinderi:
elevii sunt familiarizati cu continutul prin instructia verbala si demonstrarea de catre conducatorul jocului ("Ce numar obtin daca adun sfertul lui 24 cu jumatatea lui 40?'). Se foloseste numaratoarea cu bile pentru jumatatea lui 40 sau reprezentarea grafica pentru 24.
invatarea analitica in unitati mai mici (aflarea sfertului si a jumatatii)
organizarea si sistematizarea exercitiilor rezultate (adunare, impartire) conduc spre sintetizare si automatizare (scrierea in lant a operatiilor:
perfectionarea deprinderii de calcul atunci cand elevul da raspunsul corect, rapid, fara ezitare; este deprins sa invete matematica gandind.
in vederea consolidarii si verificarii deprinderilor de calcul se foloseste si jocul didactic matematic "Ce pereche este mai mare?'. Elevii au rezolvat exercitii de adunare si de selectat suma cea mai mare. Pe tabla sunt scrise perechile de numere
29 si 2 R: 49, 45, 33, 65, 39, 42
15 si 30 8 si 31
17 si 16 0 si 42
Se stabileste un timp de lucru. Aprecierea raspunsurilor se face cu participarea clasei. Raspunsurile scrise pe fise sunt confruntate cu cele de pe tabla (au fost acoperite in timpul lucrului).
Deprinderea de a compune exercitii folosind operatiile invatate si rezultatul dat se poate exersa prin jocul "Cum se poate obtine?'. in apreciere se acorda cate 1 punct pentru utilizarea unei operatii.
Exemplu:
36
18 + 18
40 - 4 6 x 5 + 6
6 x 6 20 : 2 + 26
9 x 4 48 : 6 + 6 x 5 - 2, etc.
Elevii pot lucra (individual, in perechi sau in echipa) ce indica sarcinile jocurilor matematice prezentate la panoul din clasa sub genericul "Prin jocuri didactice, invatam !'.
Pentru jocul "Completeaza !
1) Scoala " Gabriel Dragan' din Nicoresti a organizat o expozitie la muzeul de istorie in perioada 5 - 14 mai 2008. Observati si completati:
În ziua de 10 mai au fost . . . . vizitatori.
În zilele de . . . .. au fost mai mult de 40 de vizitatori.
Cei mai multi vizitatori au fost . . . . . .
30 Vizitatori
0
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
) Gaseste numerele lipsa:
3 15 6 3
3) Compara, apoi completeaza fiecare grup de note:
3 
c 4 c 
c
|
|
|
Jocurile didactice au o valoare formativa ce rezulta din faptul ca in cadrul lor se exerseaza calitatile atentiei, vointei, gandirii. Formativul se realizeaza prin intermediul informativului.Ca material didactic se pot folosi traistute cu scrisori, bilete cu exercitii ce contin greseli. Introducerea in joc se realizeaza prin versuri ca:
Si jocul sa-1 ispraviti.
Completati, incat pe orizontala
Sa fie adevarat
Cum Sandu le-a calculat,
Calculati si vertical
Nu numai orizontal !
Eu, feciorul lui Pacala, Cateva scrisorele
Ce-1 cunoaste-ntraga tara Cu mici pacaleli
Ca tot rad si tot glumesc Caci de ce s-o ocolesc?
Si pe multi ii pacalesc As vrea sa va pacalesc
Va trimit prin Mos Arici Si ma iscalesc aici
În traistuta cu arnici. Sugubatul Pacalici.
Învatatorul arata ca Pacalici a trimis copiilor bilete cu exercitii in care a strecuratgreseli pentru a-i pacali. Jocul didactic "Unde este greseala?' are ca scop; dezvoltareagandirii convergente, a capacitatii de sesizare a greselilor, antrenarea atentiei si a spiritului de observatie, iar ca sarcina didactica: sesizarea si corectarea greselilor.
Traistuta cu scrisori-problema antreneaza elevii in jocul didactic "Citeste, apoi rezolva', care are drept inceput si sfarsit versuri ca
Am venit la voi copii Pentru azi atat a fost
Cu o traista fermecata În curand veni-voi iarasi
Tu sa incerci sa scoti din ea Cu-a mea traista cu povesti,
O problema minunata Ce-ar vrea sa va gaseasca
Ce-o rezolvi cat poti de-ndata Mai cuminti si mai isteti.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ghicitorile-matematice sunt asteptate in lectie de copii. Dau exemplu:
Pune un 10
La 15
Eu tac, iar tu spune cat fac?
Si 50
La 20
Elementul cognitiv se impleteste cu cel distractiv si emotiv, cu elementul de asteptare si de surpriza. Alternarea dintre solicitare si recreere face ca jocul didactic matematic sa devina un mijloc de deconectare pentru copil.
Utilizand conceptele specifice matematicii scolarii clasei a III-a se angajeaza in aritmogrife, scriind numerele care lipsesc.
Orizontal:
□ Dublul lui 10. □ Numar format din zeci si unitati, folosind cifra 3.
□ Cel mai mic numar natural, avand
cifrele: 4, 8 si 2. □ Zero.
□ 6x (2 x 5).
□ (7 x 10 ) + 9.
Vertical
□ Dublul lui 121. □ Predecesorul lui 8.
□ Nici o unitate. O Cel mai mic numar scris cu cifrele 9, 6 si 4.
□ Cel mai mare numar scris cu cifrele distincte 8, 0 si 9.
□ 3x10.
□ 3x100.
Elevii pot formula ei insisi titlurile pentru joc, luand in calcul ceea ce au facut. Asa se explica alegerea titlului jocului prezentat "Noi gandim, rezolvam si ne verificam'.
Jocurile didactice matematice sunt un mijloc eficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine, autocontrolului, spiritului de independenta, disciplinei constiente, perseverentei, sociabilitatii, subordonarea intereselor individuale celor colective, precum si a altor calitati de vointa si trasaturi de caracter, implicand trei dimensiuni: cognitiva, afectiva si practica.
Iau ca exemplu jocul "Cine rezolva mai repede?'. În desfasurarea acestui joc, fiecare copil este animat de dorinta de a rezolva cat mai repede si corect exercitiile indicate. Regula cere ca toti copiii sa-nceapa jocul in acelasi timp si sa respecte indicatiile date de conducator.
Pentru a nu fi depunctat, copilul este nevoit sa se stapaneasca, sa rezolve repede si corect exercitiile. În felul acesta fiecare copil invata sa-si autoregleze activitatea, sa fie organizat si disciplinat.
Sunt jocuri didactice care ajuta la dezvoltarea spiritului de independenta ("Labirint matematic', "Robotul socoteste', "Lantul', "Rebus matematic' etc).
Jocul "Haideti la intrecere !', are ca scop dezvoltarea atentiei si a gandirii logice; formarea deprinderii de a rezolva corect exercitii; formarea si cultivarea simtului estetic.
Cultivarea simtului estetic (a inclinatiei spre frumos) este un obiectiv al educatiei estetice care se realizeaza si prin intermediul folosirii jocului didactic la scolarii mici (prin folosirea cretei colorate, a creioanelor colorate pentru scrierea exercitiilor la tabla, pe fise, in caiete, aranjarea diferitelor forme utilizate in joc, etc).
Jocul didactic matematic este un prilej de depistarea si dezvoltarea aptitudinilor speciale. Primii muguri ai aptitudinilor matematice, constau in:
perceperea corecta si fara dificultate a datelor si relatiilor matematice;
generalizari rapide a unor reguli, scheme de actiune matematica;
mobilitate in efectuarea operatiilor matematice, in compunerea de probleme;
intelegerea si utilizarea simbolurilor matematice cu usurinta;
rezolvarea cu usurinta si-n timp record a sarcinilor;
gasirea de solutii inedite.
Prin jocurile didactico-matematice deprindem elevii sa se autoaprecieze, sa aprecieze pe coechipieri just, ii invatam sa capete incredere in fortele proprii, ii ajutam sa se cunoasca unii pe altii, sa se autocunoasca.
Si prin jocurile matematice cunoastem capacitatile fiecarui elev, inlaturam lacunele din pregatire, ii ajutam sa depaseasca posibilele obstacole.
Pornind de la ideea ca jocul este un prilej de cunoastere a copilului, prezint cateva repere urmarite studiind elevul B. P., din clasa a III-a:
I. Procese intelectuale si stilul de munca:
1. Nivelul de inteligenta al elevului: putere de judecata, capacitate de intelegere,
priceperea de a sistematiza, de a desprinde esentialul, de a stabili legaturi.
|
Nivel de inteligenta |
|||
|
Foarte inteligent |
Inteligent |
Mijlociu |
Mai scazut |
|
X | |||
2. Memoria.
|
Foarte buna |
Buna |
Suficient dezvoltata |
Slaba |
|
X |
3. Limbajul.
|
Vocabular bogat, exprimare frumoasa |
Exprimare usoara si corecta |
Vocabular redus, exprimare greoaie |
Exprimare saraca, incorecta |
|
X |
4. Cum lucreaza, stil de munca.
a) lucreaza:
sistematic
x organizat,
inegal - alterneaza cu perioade de delasare,
neglijent, improvizeaza raspunsurile.
b) sarguinta (harnicia).
|
Foarte sarguincios |
Sarguincios |
Putin sarguincios |
Deloc sarguincios |
|
X |
c) independenta, creativitate:
xinventiv, cu manifestari de creativitate,
-ocazional are initiativa, manifesta independenta
lucreaza stereotip,
-nu manifesta deloc initiativa si independenta.
II. Conduita in timpul jocului
Interesul, participarea la joc.
xparticipa activ;
-manifesta interes inegal, fluctuant;
-se lasa greu antrenat, participa numai cand este direct solicitat;
-inactiv, numai observatiile repetate il aduc la ordine.
Disciplina in timpul jocului.
x disciplinat, este receptiv la observatii si indreptari;
-disciplinat numai in conditiile de supraveghere directa, nereceptiv la cerintele
jocului;
indisciplinat, atrage si pe altii in abateri.
III. Activitatea si conduita elevului in colectiv in timpul jocului.
Cum
participa la viata colectivului:
- mai mult retras, izolat;
- lucreaza numai din obligatie;
lucreaza fara initiativa;
xautoritar, bun organizator si animator al colectivului.
Cum este privit de partenerii de joc:
xbun coleg, sensibil la problemele celorlalti;
-preocupat mai mult de sine, egoist, individualizat.
IV- Trasaturi de personalitate.
1.Firea si temperamentul
elevului
a) introvertit -
extravertit
x deschis,
comunicativ, sociabil;
-
inchis, rezervat, putin sociabil.
b)
- impulsiv, nestapanit;
xenergic, vioi, usor adaptabil;
- linistit, retinut, lent;
- rezistenta redusa la efort.
c) dispozitia afectiva generala
x vesel, optimist;
- visator, inclinat spre meditatie, singuratate;
- mai mult trist, uneori deprimat cu o umbra de melancolie.
2.Echilibrul emotiv
- hiperemotiv, excesiv de timid, emotiile ii dezorganizeaza performantele;
- emotiv, fara reactii dezadaptative;
-controlat, stapanit;
xcalm, echilibrat, uneori nepasator.
3.Trasaturi
dominante de caracter
a) pozitive:
-modestie;
xspirit critic si autocritic;
-hotarare;
-onestitate,
b) negative:
-opuse celor mentionate mai sus.
Ca metoda activa de insusire si consolidare a cunostintelor, jocul didactic matematic completeaza pregatirea elevilor si sporeste interesul acestora pentru studiu, aflat in faza incipienta.
În conditiile unei clase eterogene, pentru proiectarea, organizarea si desfasurarea activitatilor din ciclul primar, se respecta principiul individualizarii.
Învatatorul formuleaza sarcini care sa raspunda particularitatilor individuale ale fiecarui elev din clasa, stimuland in acest mod dezvoltarea elevului. Antrenarea fiecarui elev in rezolvarea sarcinii didactice a jocului matematic este asigurata numai atunci cand invatatorul isi cunoaste bine elevii pentru a-i incuraja pe fiecare, dupa nevoi si posibilitati. Fiecare elev va evolua potrivit ritmului si posibilitatilor sale fizice si psihice.
Prin antrenarea proceselor intelectuale ale fiecarui elev se imprima, actiunii de invatare, prin jocul matematic, un pronuntat caracter activ si formativ.
Succesul obtinut de copil ii creeaza motivatia necesara in activitatea de invatare. Jocul matematic este un prilej de a-1 motiva intrinsec pe elevul care devine interesat de matematica, prin manifestarea curiozitatii, angajarea in rezolvarea sarcinilor didactice din revistele "Matematica aplicata Cangurul', din culegerile de jocuri publicate.
Prin intermediul jocului matematic, scolarul mic se angajeaza in explorare (manifestarea nevoii de cautare si dobandire de noi cunostinte pentru a lamuri o situatie problema). S-a observat ca in ciclul primar se manifesta o explorare spontana (elevii foarte buni cauta in multe directii, prin incercari si erori sa dibuiasca rezultatul )si o explorare organizata, manifestata prin actiuni selectate si orientate spre rezolvarea sarcinilor cu continut matematic de catre ceilalti elevi.
Consider ca activitatea de explorare nu trebuie facuta pe exercitiu-joc de acelasi tip cu precedentul deoarece scade valoarea formativa a acestuia. În jocul "Gaseste-1 pe al III-lea!' formularea poate fi de genul: 10 = x + 5 dupa ce s-a lucrat 2 + x = 7. Dupa astfel de cautari, elevii descopera regula de aflare a necunoscutei si o scriu folosind simbolurile:
S = T1 + T2
T 1 = S - T2
T2 = S - T1
Explorarea este privita ca o metoda de invatare ce asigura trainicie cunostintelor.
Asociata cu explorarea este investigarea (manifestarea nevoii de studiere minutioasa a unei anumite sarcini didactice pentru a descoperi ceva). in jocul matematic "Descopera regula si continua', elevul studiaza cu atentie numerele date, cauta regula pentru a putea continua. in cazul in care nu reuseste, intervine invatatorul, dar in mica masura pentru ca intensitatea investigarii sa nu scada prea mult.
Dupa o evaluare la matematica, sub forma unor jocuri matematice, s-au prezentat rezultatele elevilor intr-un tabel nominal, fiecare elev cu calificativul obtinut. Elevii sunt solicitati sa completeze tabelul, apoi sa reprezinte grafic rezultatele:
|
Calificativul |
I |
S |
B |
FB |
|
Numar elevi |
20 
Frecventa
15
10
5
0
I S B FB
Fiecare coloana dreptunghiulara reprezinta o multime de elevi care au acelasi calificativ. S-au facut interpretari de genul:
numarul elevilor cu FB este dublul celor cu B;
numarul elevilor cu B si FB este semnificativ mai mare decat numarul celor cu I si S.
La clasele I IV, programa prevede notiunea de estimare {evaluarea cu aproximatie a unei marimi, valori pe baza unor date incomplete). Aproximarea se caracterizeaza prin manifestarea nevoii de a stabili valoarea apropiata a unui numar, a unei marimi. Ca activitati de invatare se folosesc:
. exercitii-joc de estimare a distantelor cu ajutorul pasului "Sunt cam ';
jocuri de estimare a numarului obiectelor din mediul cotidian ("Cred ca are', "Are cam ');
exercitiu-joc de verificare cu ajutorul obiectelor a operatiilor mentale de adunare, scadere, inmultire, impartire ("Este ');
. exercitiu-joc de estimare a
rezultatului unei operatii cu numere folosind
rotunjiri la sute sau zeci ale numerelor date ("Cred ca rezultatul este
').
Cu marimile de acelasi fel, scolarii mici realizeaza actiunea de comparare (stabilirea asemanarilor si deosebirilor), in jocurile matematice "Compara-le!', "Se aseamana prin ', "Se deosebesc prin '
În situatia in care, elevul raporteaza o marime la o unitate de masura data, inseamna ca realizeaza masurarea acelei marimi. Pentru acest lucru se utilizeaza:
exercitii-joc de masurare cu unitati nestandardizate si standardizate, a unor obiecte;
exercitii-joc de masurare a capacitatii si masei unor obiecte;
exercitii-joc de masurare a duratei.
Din exemplele date reiese caracterul practic aplicativ al matematicii1 folosindu-se exercitii-joc si jocuri didactice cu valente formative deosebite.
Abordarea interdisciplinara a matematicii conduce la diminuarea supraincarcarii elevilor. Formarea competentelor de baza este o ocazie de a-i pregati pe elevi pentru a se descurca in imprejurari neprevazute de manuale prin conexiuni si structurari de informatii.
Ca activitati de invatare, prin jocul matematic, in viziune interdisciplinara se folosesc:
ordonarea cronologica a unor date, evenimente;
compararea duratelor unor activitati;mbucnnnn tkjhkkkjjuyn
completarea si prelucrarea unor date culese din diverse domenii;
formularea de probleme folosind datele culese in urma masuratorilor,
constatarilor; utilizarea expresiilor: cel mult, cel putin, a operatorilor logici: si, sau, nu in situatii diverse;
formulari de predictii bazate pe experiente;
transpunerea unor enunturi simple din limbaj matematic simbolic in limbaj cotidian si invers;
simularea efectuarii unor operatiuni bancare, etc.
La clasa a IV-a, elevii sunt invitati sa observe reprezentarea obtinuta in urma sondajului facut pentru a se stabili ce teme prefera pentru lectura suplimentara si sa completeze propozitiile alaturate in jocul "De-a fractia'.
. Lecturile preferate ale elevilor sunt , acestea reprezentand din numarul total de elevi chestionati.
. Urmarind legenda,
continuati clasificarea
completand:
Basme
Descrieri
Calatorii
Poezie
1. Basmele reprezinta
2. . . . . reprezinta ;
3. . . . . reprezinta ;
4. . . . . reprezinta ; .
Pe baza datelor completate pot formula probleme.
Utilizarea jocurilor didactice matematice presupune o antrenare plenara a personalitatii elevilor, a componentelor intelectuale, afective si volitive.
Materialele de specialitate, experienta la clasa ne invata ca jocul didactic satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului, generata de trebuinte, dorinte, tendinte specifice scolarului mic, iar valoarea sa formativa raspunde cerintelor actuale, accentul cade pe formarea si dezvoltarea capacitatilor mintale si atitudinilor in baza unei cantitati de informatie mai redusa.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
