Lucrare pedagogia invatamantului primar si prescolar - descrierea geografica a comunei derna, judetul bihor

 

 

 

DESCRIEREA GEOGRAFICA A COMUNEI DERNA, JUDETUL BIHOR

Motto:

"Invatatura geografiei trebuie facuta in mod firesc, pornindu-se de la cunoscut si apropiat, la necunoscut si indepartat Geografia tarii trebuie sa inceapa cu geografia locului natal, ale carui elemente proaspete, pline de imagini si de simtire, exista in sufletul fiecarui copil si trebuie numai scoase la lumina, valorificate si randuite."

G. Valsan

I. Prezentarea generala a comunei Derna

1. Motivarea alegerii temei

Exista pentru fiecare din noi un univers specific, un loc original spre care ne intoarcem cu fata nevazuta a fiintei noastre chiar atunci cand nu banuim. Derna poate insemna si poate fi pentru cel mai multi dintre noi acest loc original care ne cheama la el ca pentru o intalnire cu amintiri ce vin de departe. Cine se simte cu adevarat legat de un loc, in orice spatiu s-ar afla, va simti ca adevarata lui viata "traieste" numai in locul original. Care-l asteapta si la care se intoarce, caci acolo sunt radacinile.

Eu, imi voi aminti mereu ca am un loc in care m-am nascut, ca aici este mama care mi-a dat viata, aici sunt prietenii copilariei, colegii mei de scoala. Aici sunt cei care cu grija si rabdare mi-au deschis ferestrele mintii si ca de-a lungul anilor mi-au dat o farama din sufletul lor, iar eu sunt o particica din sufletul lor.

Comuna Derna are o atractie magica pentru cine a trait in el si l-a cunoscut. Minunatia peisajului natural a lucrat, parca mai mult pentru puterile dinauntru ale oamenilor, decat pentru cele din afara vietii lor. Frumusetea naturala a peisajului a dat o frumusete sufleteasca oamenilor de aici si i-a modelat in tiparele ei, adeverind zicerea dupa care, acolo unde locurile sunt frumoase si oamenii sunt frumosi.

De aceea, de oriunde ai fi, te apropii de comuna Derna cu evlavie ce vine din admiratia ce ti-o provoaca intalnirea cu locul acesta prins de imbratisarea calda a celor trei vai: "Valea Tria", "Valea Derna" si "Valea Vanatorului" care izvorasc din Muntii Plopisului si se varsa ultimele doua in Ghepis, afluent al Barcaului, iar "Valea Tria" se varsa direct in Barcau. Dealurile blande ca "Dealul cu bani" si "Dealul Lupului" sunt zimtate de delusoare mai mici, de culmi ademenitoare, facute parca sa linisteasca ochiul omului si sa-i dea tihna in scrutarea frumosului.

A da imaginea reala si adevarata despre tot ceea ce a dainuit si a pulsat necontenit in aceste locuri inseamna a ne regasi intr-o consonanta de gand cu trecutul, cu prezentul si cu viitorul. Dinamica activitatii social-economice, dezvoltarea impetuoasa a stiintei, a tehnicii si aparitia unor noi domenii stiintifico-tehnice, la inceputul actualului mileniu, sporesc incontinuu sarcinile invatamantului. Scoala trebuie sa se racordeze tot mai mult la solicitarile societatii. Pentru a realiza aceasta cerinta, scoala trebuie sa se modernizeze, sa-si perfectioneze intreaga tehnologie pentru a asigura o pregatire temeinica a elevilor, in lumina noilor exigente care se impun.

Aceasta cerinta pune in fata scolii si a slujitorilor sai o apropiere tot mai mare de viata, de activitatea practica, de problemele ecologice, de combatere a poluarii si o mai buna valorificare a resurselor naturale.

Am ales acest studiu determinata si de greutatile ce se intampina in predarea unor obiecte de studiu ca geografia, istoria si biologia. Din cauza lipsei unor lucrari geografice despre aceasta parte a tarii, a unor lucrari de geografie locala, a caror exemple din imediata apropiere sunt mult mai convingatoare, aceste elemente din orizontul local se recomanda a fi cunoscute. Exista o intreaga varietate de modalitati ce faciliteaza aceasta: prin lectii, drumetii, excursii, permitand contactul vizual si tactil din partea elevilor, asigurand o insusire constienta si temeinica a cunostintelor din orizontul apropiat.

Prezentarea unor date si caracteristici fizico-geografice, social-economice si a asezarilor din Comuna Derna vor contribui in masura mai mare la informarea tineretului scolar, a populatiei, a societatilor comerciale din teritoriul studiat, nu numai in scopul cunoasterii mai profunde a aspectelor fizico-geografice, dar si pentru o valorificare mai buna si mai eficienta a resurselor si a facilitatilor care le ofera acest tinut din partea de nord-vest a tarii.

2. Incursiune in trecutul comunei

Comuna Derna ca unitate administrativ teritoriala cuprinde localitatile Derna, centrul de comuna din anul 1907, satul Dernisoara, satul Sacalasau, Sacalasau Nou si satul Tria. Cunoasterea dezvoltarii societatii omenesti pe teritoriul comunei Derna pentru perioadele indepartate, dinaintea aparitiei scrisului, se poate face numai cu ajutorul arheologiei.

In perioada interbelica in perimetrul satului Sacalasau Nou la locul numit: "Dealul cu bani" (Cetatuia) au fost facute sapaturi de catre cautatorii de comori.

Odata cu incalzirea climei grupurile de oameni legati de adaposturile din pesteri le parasesc cutreierand pamantul in lung si in lat in cautarea vanatului, adopta o noua tehnica lamelara in confectionarea uneltelor pe care le folosesc, unelte care au fost descoperite la Iosasel - Bihor , fapt care nu exclude prezenta vietii omenesti de paleolitic si in zona Derna.

Urme ale neoliticului pe teritoriul comunei au iesit la suprafata in mod intamplator pe teritoriul satului Sacalasau , unde au fost gasite cioburi de ceramica care apartin culturii Cris si Tisa precum si unele topoare de piatra slefuite si perforate, care se gasesc in colectia Scolii generale din Sacalasau.

In hotarul satului Derna, in anul 1971, cu ocazia unor lucrari agricole efectuate la locul numit ''Cucoaia'', situat la 100 m sud de parohie a fost gasit un topor de piatra slefuita si doua topoare de piatra neperforata.

Existenta a numeroase cioburi de ceramica in cele doua locuri, Sacalasau si ''Cucoaia'' Derna ne determina sa afirmam ca avem de a face cu asezari neolitice izolate, in care locuintele reduse ca numar erau construite din nuiele si pamant batut, avand aspectul unor colibe. La sfarsitul neoliticului cand inmultirea si perfectionarea uneltelor a avut ca efect sporirea productiei in toate ramurile, se constata o inmultire a oaselor de animale domestice de turma[4], fapt ce ilustreaza ca in aceasta perioada se trece de la neolitic la epoca bronzului, se produce prima mare diviziune a muncii, separarea triburilor crescatori de animale de cele cultivatoare de plante.

Acum patrund pe teritoriul tarii noastre triburile de pastori din tinuturile nord - pontice a caror deplasare trebuie pusa pe seama climei care devenise mai uscata, pasunile nu mai puteau asigura masa de nutreturi necesare hranirii animalelor si atunci acestia se deplasau in

valuri in cautarea de noi pasuni hranitoare. Influenta lor s-a simtit pe intregul cuprins al tarii ajungand pana in Bihor, contribuind la raspandirea noilor cunostinte legate de prelucrarea cuprului, bronzului si argintului. Atestarea lor pe teritoriul Bihorului in descoperirile de la Girisul de Cris si Oradea ne face sa credem ca ele si-au adus o contributie in sensul transformarii lingvistice a graiului populatiei din aceste tinuturi, imprumutandu-i caracterul indo-european.

Epoca bronzului in zona noastra este reprezentata prin asa numita cultura de ''Otomani'' a carei arie de raspandire se situeaza intre Muntii Apuseni - Tisa si Mures, uneori depasind aceste limite . Locuitorii epocii bronzului se ocupau cu cresterea animalelor, agricultura, confectionarea de unelte si arme din bronz specifice acelor timpuri. Pe teritoriul comunei atestarile arheologice ale bronzului sunt slabe din cauza ca nu s-au facut cercetari arheologice.

In cursul anului 1980 a iesit la suprafata un topor din epoca bronzului cu ocazia efectuarii unor lucrari agricole in gradina lui Brencut Iosif din satul Sacalasau - Nou, care se afla in imediata vecinatate a ''Cetatuiei'' , toporul se afla in colectia Scolii generale Derna. Inlocuirea treptata a uneltelor de bronz cu cele de fier da un nou imbold dezvoltarii fortelor de productie.

Epoca fierului a reprezentat pentru tara noastra o perioada de trecere de la societatea primitiva la societati impartite in clase antagoniste[7], iar purtatorii celor doua culturi ale fierului Hallstatt si Latene nu puteau fi altii decat geto-dacii. Dacii din Bihor ca de altfel toate triburile geto-dacice s-au constituit de la inceputul existentei lor intr-o vatra strabuna in tinuturile carpato-dunarene pe care n-au parasit-o nici in cele mai grele perioade ce s-au abatut peste aceste teritorii.

Sub conducerea lui Burebista - intemeietorul statului Dac, ei au luptat impotriva celtilor din campia Panonica punand pe fuga triburile Boilor ce coborase pe Tisa din Boiemia ( nume ramas de la ei ) si pe triburile taurilor ( extinzandu-si hotarele pana la Dunarea mijlocie). Dacii din nord vestul tarii au participat la luptele dintre Traian si Decebal[8]. Teritoriul dacic dintre Tisa si muntii Apuseni a fost cucerit de romani dar neatasat Daciei romane. Dacii sunt siliti sa-si paraseasca cetatile din munti, locuind in continuare in zone deluroase. Muntii Plopisului dintre Crisul Repede si Barcau sunt leaganul unor vestite asezari dacice : Marca, Sacalasau Nou si Sac, cu un sistem complicat si inca nebanuit de fortificatii.

De viata comunitatilor din cetatile din munti, de asezarile din campie se leaga o serie de descoperiri de tezaure monetare din bazinul Barcaului. Astfel este tezaurul de monede dacice de la Vaida, cel de monede de tipul Dyrrhachium si Apollonia de la Sacalasau si piesele de acelasi timp de la Derna. Una dintre cele mai vechi descoperiri dacice de pe Barcau s-a facut la Marca, unde in anul 1945 au fost descoperite doua coliere cu extremitatile terminate cu capete de sarpe si un vas de argint dacic. In perioada interbelica s-a publicat. Tezaurul de la Sacalasau compus din arcul unei fibule cu nodozitati si 23 de piese de argint din timpul Dyrrhachium. Fibula se afla inainte de al doilea razboi mondial in colectia particulara a inginerului Debie din orasul Ploiesti[9], iar monedele in colectia lui Ruzssaka. Inainte si dupa cel de al doilea razboi mondial mai multi arheologi maghiari publica o serie de studii despre originea si apartenenta etnica a tezaurelor de argint; I. Paulovics, E. Patek, J. Harmatta si N. Fettich, ultimul dintre ei a intensificat studierea tezaurelor dacice de argint si a contribuit real la intocmirea atenta a repertoriului tezaurelor de podoabe dacice de argint aparute pana in anul 1953.

In anul 1941 C. Daicovici aminteste ca de la Derna de sus, la sud - est de la fabrica de asfalt pe " Dealul cu comoara ", provin monede grecesti, romane si o bratara cu capete de sarpe, precizand ca bratara se afla in posesia preotului Potora din Marghita iar monedele se afla in posesia inginerului Barcsay Iulia care administra uzina de asfalt de la Derna si aveau o frumoasa mosie in hotarul satului Chiraleu din comuna Chislaz, fiind expropriata in anul 1945 pe motiv ca a fugit din tara cu trupele hortiste.

Maiestria artei argintarilor daci de pe teritoriul comunei Derna este deosebit de pregnant data de cel mai valoros tezaur dacic de la Sacalasaul Nou, tezaur ce poate fi apreciat ca unul dintre cele mai frumoase si valoroase din judetul Bihor si nu in ultimul rand din tara. In primavara anului 1972, Anton Furic[10] aratandu-si parcela de pamant de pe dealul Burcarar" a dat peste un tezaur de podoabe de argint compus din mai multe piese: un lantisor, doua bratari din care una mai mare, una mai mica, fibule si bara unei piese neidentificate. Dealul Burcarar" se afla aproximativ 300 m sud de dealul "Cetatuiei".

Pe cel din urma deal, in vechime, se afla o cetate dacica, distrusa de cautatorii de comori. Locul pe care se afla "Cetatuia" de la Sacalasaul Nou este inconjurata de culmi inalte, unele impadurite, de pe a caror versante isi aduna apa Valea Vanatorului ("Corbenilor"). Pantele: estica, sudica si cea vestica sunt abrupte, fiind usor de aparat.

Dealul cu bani" sau "Cetatuia" cum o numesc localnicii avea o asezare strategica buna, cu cele trei pante foarte abrupte, inconjurate de culmi inalte care o puneau la adapost in fata oricarui pericol. Cu ocazia unor cercetari arheologice facute de catre un grup de studenti condus de Sever Dumitrascu (prof.univ.dr. la Universitatea din Oradea, cercetator la Muzeul Tarii Crisurilor) la locul numit "Dealul cu bani" intr-o portiune unde nu a fost deranjata de catre cautatorii de comori, au fost gasite fragmente de ceramica din culturile "Cotofeni" si feudala din secolele XIV-XV-lea.

In randul populatiei din satul Sacalasaul Nou circulau diferite legende in legatura cu ascunderea unui tezaur in "Dealul cu bani", care ar fi format din boi cu aur. Lasandu-si ademeniti de mirajul imbogatirii peste noapte si sub influenta legendelor, unii oameni au inceput sa anganjeze pe propria lor cheltuiala muncitori pentru a cauta comoara ascunsa. Asa a procedat ing. Iuliu Borcsay care in perioada 1936-1938 cu mai multe echipe au efectuat gropi de peste 4-7 m a caror urme se pot vedea si azi pe "Cetatuia", rezultatul nu a fost cel asteptat, deoarece in afara catorva fragmente de ceramica si a doua monede, nu au gasit nimic. Cetateanul Iuhas Gheorghe care a locuit o lunga perioada in apropierea "Cetatuia" a efectuat mai multe sapaturi gasind dupa declaratiile sale cca. 100 de monede de tip Apollonia si Dyrrhachium, ce au fost gasite in doua locuri.

Rezultatul acestor sapaturi facute la intamplare a fost distrugerea cetatii dacice ce a fost asezata pe "Dealul cu bani".

Dar sa revenim la tezaurul de podoabe de argint dacice de la Sacalasaul Nou a caror descriere o redam mai jos:

1. Fibula de argint: cu "scut marcat" si nodozitati de tipul Cojocna-Oradea II Saracsau. Fibula cantareste 205 grame, este lucrata dintr-un singur fir, mai exact, dintr-o bara de argint subtiata prin barete, cu piciorul repliat (intors pe deasupra arcului). Piciorul are 4 nodozitati si 3 nervuri mici intre ele (astragale) si se prind de arcul fibulei cu doua gheare, mai sus de partea centrala. Arcul fibulei este ornamentat cu puncte. Intreaga fibula a fost lucrata prin batere dintr-o singura bara de argint. Urmele de ciocan se observa pe intreg corpul fibulei, inclusiv pe astragalele piciorului intors pe deasupra. Lucrarea nodozitatilor piciorului, prin batere, mai este dovedita si de nodozitatile celorlalte doua fibule ce vor fi descrise mai jos, de dimensiunile diferite si neregulate, fapt mai putin explicabil in cazul turnarii lor.

2. Fibula de argint: cu "scut marcat" si nodozitati de acelasi tip, asemanatoare cu fibula nr.1, descrisa mai sus. S-a pastrat numai fragmentar, lipsindu-i o parte din piciorul intors de deasupra (repliat), parte care a fost gasita mai tarziu.

Cantareste, fara partile rupte si recuperate mai tarziu, 110 grame. Aceste doua fibule se pare ca au fost fibule-pereche, asemanarea dintre ele mergand pana la identificare.

3. Piciorul de fibula. Dintr-o fibula, pare-se de acelasi tip, s-a mai pastrat partea repliata a piciorului, intoarsa pe deasupra arcului cu nodozitati. Cantareste 90 grame. Aici se observa cu o claritate mai mare lucrarea intregii fibule, deci si a nodozitatilor, prin batere, nodozitatile pastrand taietura. In cazul turnarii fibulei, a piciorului repliat cu nodozitati, nu s-ar mai fi irosit metalul. Aceasta parte a fibulei nr. 3 este asemanatoare cu piciorul cu nodozitatii a fibulelor nr. 1 si nr. 2.

4. Bratara: compusa dintr-o singura spira cu capetele petrecute si ornamentate in forma de sarpe, de tipul Slimnic-Sancraieni-Sacalasau. Bara bratarii este lisa si rotunda in sectiune. Se potriveste ornamentarii bratului fiind eleganta, lucrata cu mult rafinament.

Capetele petrecute atat cat sunt ornamentate, au fost incizate cu linii oblice incadrate spre cele doua extremitati de doua cerculete. La capete se termina cu protome de sarpe. Capul animalului este redat prin "coama" de pe frunte, ochi bulbucati si botul cu dinti accentuati. In sectiunea partii ornamentale, bratara este de forma patrulater.

5. Fragment de la o podoaba: confectionata din argint cu capetele subtiate si indoite, lucrata prin batere cu ciocanul, cantarind 25 grame. Constatam astfel, admitand ca informatiile de la descoperitori sunt exacte, ca din cele doua tezaure pe care le pomenesc s-au risipit urmatoarele: lantisorul, bratara de argint mai mica si cele 8 bucati de fibule, gasite acum 44 de ani de catre Furic Martin.

In cursul anului 1980 au fost gasite cele doua fragmente lipsa de la fibulele descrise mai sus, o contributie importanta la recuperarea acestor piese si predarea lor la muzeu a avut-o d-l prof. Molnar Eugen.

Sacalasau: D. Popescu in 1941 aminteste de arcul unei fibule cu nodozitati si 23 de monede de argint de tipul Dyrrhachium.

Derna de sus: C. Daicoviciu pomeneste ca provenit de la "Dealul cu bani" monede grecesti si romane republicane si o bratara cu capete de sarpe.

Sacalasau: E. M. Roska aminteste descoperirea a 20 de monede de tip Apollonia.

Sacalasau: N. Fettich aminteste in 1953 despre descoperirea unei bratare de argint cu capetele de sarpe si 8 monede, de tipul Apollonia 5 si 3 de tipul Dyrrhachium.

Sacalasau: in colectia Scolii generale sub ingrijirea lui Konevalik Stefan s-au aflat o fibula de argint cu nodozitati si doua monede de argint, toate aflandu-se in prezent in colectia Muzeului Tarii Crisurilor din Oradea.

Sacalasau Nou: o moneda descoperita in gradina lui Furic Anton in 1980 cand se sarbatoreau 2050 de ani de la intemeierea primului stat dac centralizat sub conducerea neinfricatului rege Burebista, moneda nu a fost inca publicata si se afla in colectia Scolii generale de 8 ani din Derna.

Este fara indoiala un sir impresionant de descoperiri, dar care din pacate au adus dupa sine, din cauza grabei cautatorilor de comori, la distrugerea cetatii dacice de la Sacalasau Nou si pierderea pentru totdeauna a informatiilor ce le-am fi putut obtine, asupra acestui important capitol din istoria Daciei, prin studierea sistematica, atenta si dezinteresata a Cetatuiei amintite.

Cronologic, tezaurul de la Sacalasau Nou, toate descoperirile amintite se pot plasa, poate, la inceputul secolului I i. de Hristos (sprijina aceasta datare si monedele). Spre o astfel de datare a tezaurului inclina si balanta cu fibule cu nodozitati care si dupa opinia invatamantului roman D. Popescu cel mai temeinic cunoscator al tezaurelor dacice de argint " este tipologic fibula mai veche decat cea care are discurile pe arc, totusi ambele tipuri apar uneori in acelasi tezaur".

Atribuirea etnica a tezaurului care se inscrie in seria tezaurelor dacice de argint nu mai implica nici un fel de explicatii suplimentare. De altfel o scurta precizare face D. Popescu pe care o consideram necesara, avand in vedere ca in tezaurul de la Sacalasau Nou exista sigur 5 fibule cu nodozitati. Fibulele cu nodozitati cum le-a numit Parvan sau cu nodozitati discoidale cum le numeste O. Floca isi au numele de la niste mici discuri, bombate care impodobesc piciorul sau arcul fibulei. Aceasta fibula este fara indoiala cea mai frecventa si poate cea mai caracteristica podoaba a dacilor pe care nu o gasim generalizata in afara tinuturilor locuite de ei .

Tezaurul descoperit la Sacalasau Nou prezinta o valoare istorica deosebita pentru cunoasterea civilizatiei dacilor in aceste parti ale tarii. Valoarea sa istorica este ilustrata si de faptul ca o parte din piesele sale au fost luate pentru organizarea unei expozitii in Olanda si in alte state. Bratara de argint cu capetele de sarpe si fibula intreaga, au fost duse la o expozitie ce s-a organizat in Franta, unde Hadrian Daicoviciu a prezentat expuneri legate de viata si cultura dacilor.

Unii istorici bihoreni fac mentiunea ca la Sacalasau Nou au fost descoperite izolat cele mai multe tezaure dacice de argint, facand afirmatia ca "nu cunoastem pana in prezent o alta localitate de pe teritoriul Romaniei, unde ar fi fost gasite un numar asa de mare de descoperiri monetare si podoabe de argint". Numai tezaurul de podoabe dacice descoperit de Furic Anton in 1973 si recuperat de d-l prof. Molnar Eugen, reprezinta cantitativ aproape 1 kg de argint, tezaur care astazi se afla in pastrarea Muzeului Tarii Crisurilor din Oradea, unde a fost predat in 1979 cu proces-verbal.

Problema care se ridica este unde isi procurau locuitorii acestor meleaguri argintul?

Odata cu cucerirea Daciei de catre romani, dacii din comuna Derna ca si cei din Bihor nu au fost incorporati Imperiului Roman (Daciei Romane) . La dacii liberi de pe Crisuri si Barcau legaturile economice si culturale cu lumea romana, cu daco-romanii din Dacia romana se intensifica pe caile firesti ale drumurilor de veacuri dintre comunitatile dacice, din partile apusene ale Daciei, Crisurilor, Barcaului si culmilor vestice ale Muntilor Apuseni. Numeroase descoperiri numismatice, dintre care amintim tezaurele de dinari romani imperiali de la Astileu, Biharia, la care adaugam deiarul din colectia Scolii generale Dernisoara, dovedesc participarea dacilor liberi din Bihor la viata culturala si economica a romanitatii de la Dunare, Carpati si Marea Neagra, romanizarea lor in cadrul larg a lumii rurale daco-romane din secolul IV-VI dupa Hristos, in Bihor este atestata de numeroasele descoperiri arheologice de asezari autohtone, in care cultura materiala a daco-romanilor din Bihor este similara cu cea din cetatile romano-bizantine de la Dunarea de jos.

Inceputul epocii medievale ii va gasi si pe romanii din Crisana alaturi de cei din Transilvania istorica, din intreaga tara, stapanind aceleasi vetre geografice ca si dacii, elementul etnic, fundamental pe care s-a grefat limba si psihologia latina. In Bihor viata romanilor continua cu cea a romanilor in secolul VII-XI-lea, perioada cand se formeaza de fapt poporul si limba romana . Prezenta populatiei romane in aceasta perioada pe teritoriul comunei Derna este dovedita de ceramica gasita la Sacalasau Nou, ceramica grosplana de culoare caramizie .

Dupa cum se stie pe intreg cuprinsul Romaniei si cu deosebire in Transilvania, elemente ale relatiilor lumii medievale apar spre sfarsitul sec. al IX-lea si inceputul sec. al X-lea, odata cu incheierea procesului de formare a limbii si poporului roman in spatiul carpato-dunarean . Gradul de civilizatie al poporului roman si in acelasi timp gradul de organizare sociala reiese din existenta obstilor satesti conduse de juzi, cneji, "oameni buni si batrani", alesi de comunitatea sateasca . In Bihor comunitatile romanesti din secolele VII-XI - lea nu numai ca vor dainui in timpul migratiunilor si dupa trecerea sau asezarea unor grupuri de slavi in aceste parti, dar prin puterea lor economica, prin viata lor sociala si culturala proprie vor edifica Voievodatul lui Menumorut care isi va avea centrul la cetatea Biharia, puternic bastion al luptei romanilor din Crisana.

Voievodatul lui Menumorut cuprinde mai multe obsti satesti asezate pe vaile raurilor si depresiunilor.

Nici locuitorii comunei Derna, care au populat actuala vatra nu puteau face exceptie de la acest proces mai ales ca satele comunei fac parte din asezarile romanesti de pe Barcau. Voievodatul lui Menumorut isi avea centrul de la Biharia si se intindea pana in regiunea Satmarului (Satu-Mare) . Satele romanesti printre care se numara si cele de pe teritoriul comunei Derna, care dainuiesc pe aceleasi vetre fara intrerupere, unde vor fi mentionate de izvoarele medievale se vor ridica la lupta ca de altfel toti romanii din Bihor sub conducerea lui Menumorut impotriva acelor care incercau sa smulga libertatea atat de scumpa si ravnita de romani. Fara indoiala ca istoria comunei Derna se afla intr-o stransa legatura cu cea a voievodatului lui Menumorut, caderea lui dupa o rezistenta indarjita sub stapanirea feudalilor maghiari a insemnat extinderea stapanirii acestora si in aceste parti.

3. Cadrul geografic

3.1. Asezare

Comuna Derna este asezata in partea de nord-est a judetului Bihor, in partea de nord-vest a Romaniei. Se afla la distanta de 50 km nord-est de orasul Oradea-orasul resedinta a judetului, pe soseaua asfaltata Oradea-Tileagd-Brusturi-Derna si la 32 km sud de orasul Marghita-centru de resedinta de plasa si de raion pana in anul 1968 , de care este legata prin soseaua asfaltata Derna-Popesti-Chiribis-Marghita.

In partea de est se invecineaza cu comuna Popesti, hotarul fiind facut de catre creasta culmei Magurita. In nord se margineste cu comuna Tauteu, linia despartitoare a hotarului o formeaza partea sudica a padurii Archis. La nord-vest se margineste cu comuna Chislaz, hotarul de despartire il formeaza creasta culmei Tria care limiteaza hotarul dintre satele Tria apartinator comunei Derna si Misca apartinator comunei Chislaz, iar valceaua "Poclusei" desparte hotarul satului Tria de cel al satului Poclusa, sat care apartine comunei Chislaz. Spre sud-vest comuna Derna se margineste cu comuna Spinus de care o desparte creasta "Ciceu". In sud se invecineaza cu comuna Brusturi-hotarul este facut de Padurea "Tatarus".

Suprafata comunei Derna este de 4.921 ha .

3.2. Relieful

Forma predominanta este cea colinara, a dealurilor cunoscute sub denumirea Dealurile Dernei, care fac parte din Dealurile de Vest.

Aceasta forma de relief face trecerea de la munti la campie. Cele trei culmi "Culmea Tria", "Culmea Derna" si "Culmea Sacalasau" se desprind din muntii Plopisului si au o directie de la est spre vest, pierzandu-se pe neobservate in Campia Tisei. In partea de rasarit a comunei, in hotarul satului Sacalasau Nou se intalnesc ultimele ramificatii vestice ale Muntilor Plopis care fac parte din masivul Muntilor Apuseni. Muntii Plopisului reprezinta o culme larga, alcatuita din formatiuni cristaline si este situata intre valea Cisului Repede si Bazinul Barcaului, avand o inclinare lina de la 900 m in est la 500 m in vest. Spinarea Muntilor constituie o veritabila suprafata de nivelare cu netezimi de campie.

Vai adanci de 100-200 m intrerup infatisarea monotona a muntelui, fragmentandu-l intr-o serie de culmi ce coboara sub forma de trepte spre vaile Crisului si Barcaului, unde coboara pana la 400 m. Inaltimea lor pe teritoriul satului Sacalasau Nou este de circa 500 m. Cel mai inalt varf fiind "Dealul Lupului" de 599 m si se afla la hotarul dintre comuna Derna si satul Loranta, apartinator comunei Brusturi. "Dealul Lupului" se afla in jurul scolii generale de 4 ani din "Deal" din Sacalasau Nou si atinge inaltimea maxima in apropiere de locuinta lui Suba Gheorghe. In partea de vest a hotarului a comunei Derna se inalta ca un baston al apararii varful "Ciceu", care are inaltimi de 400 m aflandu-se in hotarul satului Dernisoara.

Campia, forma de relief mai putin raspandita in hotarul comunei, patrunde sub forma unor golfuri pe cursul celor trei vai, dinspre vest spre est si are o latime oscilanta intre 300-500 m, fiind zona cea mai fertila pentru cultura cerealelor.

3.3. Hidrografia

Hotarul comunei Derna este brazdat de cursul celor trei ape: "Valea Tria", "Valea Derna" si "Valea Vanatorului" care izvorasc din Muntii Plopisului si se varsa ultimele doua in Ghepis, afluent al Barcaului, iar "Valea Tria" se varsa direct in Barcau .

Debitul lor este redus, mai ales in timpul verii cand firul verii abia acopera valea. In timpul primaverii, o data cu topirea zapezii, debitul lor creste si se revarsa provocand mari pagube pentru fanete. Debitul cel mai mare dintre ele il are Valea Vanatorului (Corbenilor), care isi aduna apele de pe o suprafata mai mare. Cursul sau este destul de intortocheat pe teritoriul satului Sacalasau Nou, dupa ce a coborat de pe munte. In zona sa superioara, valea are forma literei V si formeaza mai multe praguri de o frumusete ce retine ochiul vizitatorului. Dintre acestea merita a fi amintite pragurile de la "Baraj" si cel de la "Cetatuia", unde apa si-a dantelat cursul de-a lungul mileniilor, slefuind si scobind in bolovanii mari de granit. In aceasta portiune, cursul apei este mai rapid si foarte zgomotos, asemanator celui de la Cazane pe Dunare. La locul numit "Baraj" a fost construit un baraj artificial pentru retinerea apei. De aici apa se pompa in bazinul de langa cimitir, iar din acest bazin apa era condusa la Derna si folosita de uzina prelucratoare si de catre populatie. O data cu construirea unui nou bazin de apa situat pe culmea dinspre Budoi, pe culmea "Remetea" si a statiei de pomparea apei pe Valea Bistrei s-a renuntat la vechiul sistem de alimentare cu apa care avea o lungime de 8 km, preferandu-l pe cel nou a carui lungime era de numai 4 km si cu un debit mai ridicat.

Valea Vanatorului (numita in prezent Sacalasaului) dupa ce trece de Scoala Generala de 4 ani din "vale" din satul Sacalasau Nou, care in timpul verii, in zilele de sarbatoare isi dau intalnire la scaldat.

Incepand de la ultima casa din satul Sacalasau Nou si pana in ultima casa in Sacalasau, valea strabate ultimul pinten muntos, ingustandu-si cursul pe care-l poarta printre bolovanii mari de cristal, care dau un aspect pitoresc portiunii. In satul Sacalasau, unde cursul apei trece prin mijlocul satului, a fost regularizat dupa primul razboi mondial cand s-a construit soseaua pietruita Tileagd - Derna. In anul 1971 cand s-a asfaltat aceasta sosea, in satul Sacalasau, pe o lungime de 200 m s-a zidit cu bolovani mari de piatra malul nordic al vaii (in dreptul localului de scoala) protejand soseaua care merge paralel cu valea. In partea de vest a satului Sacalasau, cursul vaii era foarte intortocheat, fiind necesar in fiecare an executarea unor lucrari de indiguire ce se faceau manual de catre cetatenii satului pentru a preveni inundarea fanetelor, care se gasesc de o parte si de alta a vaii. In cursul anului 1972 s-a regularizat si indiguit cursul acestei vai cu ajutorul unui excavator si de atunci valea "Vanatorului" nu mai ridica nici o problema.

Valea "Derna", care izvoraste de pe panta vestica a muntilor Plopis, are un debit mai redus. Pe cursul ei fost construit un baraj, la est de satul Derna, in apropierea terenului de fotbal, unde a fost amplasata vechea uzina de prelucrare, care avea nevoie de apa industriala. Ea strabate satele Derna si Dernisoara, trecand prin mijlocul acestor localitati. Apa sa a continut multe impuritati, care au provenit de la uzina prelucratoare din Derna, producand mari pagube pentru fantanile din cele doua sate in timpul revarsarilor, fapt care a impus conducerii uzinei sa ia masuri pentru a construi bazine pentru retinerea apelor reziduale, iar satenii din cele doua sate sa curete in fiecare an cursul vaii si s-o indiguiasca.

Valea "Tria" izvoraste de sub culmea "Magurita" si strabate hotarele satelor: Budoi, apartinator comunei Popesti si hotarul Triei. Satul Tria este strabatut prin mijloc de valea ce-i poarta numele, in vest ajunge in hotarul satului Poclusa, unde se varsa in Barcau. In cursul anilor 1953, 1971, 1976 debitul celor trei ape a crescut foarte mult, iesind din matca si inundand soseaua Derna si Sacalasau, iar in satul Tria toata curtea scolii era acoperita cu apa. Pana in prezent s-au facut putine incercari pentru a folosi aceste cursuri de apa la irigarea culturilor de legume. S-au facut unele incercari in brigada C.A.P. din Sacalasau.

3.4. Clima

Trasaturile caracteristice ale climei sunt in general date de asezarea geografica, formele de relief, de circulatia atmosferica a maselor de aer, orientarea versantilor, vegetatie. Partea de vest a tarii, din care face parte si judetul Bihor, fiind o zona de influenta a circulatiei vestice care transporta mase de aer oceanic, umede si reci, se caracterizeaza printr-un climat temperat continental moderat. Cresterea treptata a altitudinii reliefului pe teritoriul comunei de la vest la est atrage dupa sine o etajare pe verticala a tuturor elementelor climatice. O data cu cresterea in altitudine, creste presiunea atmosferica si precipitatiile, se mareste durata zapezilor, scade temperatura, viteza vantului creste.

A) Inghetul

Numarul zilelor cu temperaturi minime (temperaturi cu inghet) este in medie de 76 zile pe an. Aproape 70% din zilele cu inghet se inregistreaza in timpul iernii, pentru luna martie doar aproximativ 8 zile si pentru luna aprilie doar 5 zile. Privind numarul zilelor cu temperaturi maxime, zile de iarna, comparativ cu zile de inghet, numarul actual al zilelor de iarna este redus (35 zile), fiind mai mare in luna ianuarie (16 zile) iar in lunile de tranzitie - martie si noiembrie 4 zile.

Zilele de vara sunt mai numeroase in lunile iulie (21 zile) si august (21 zile), de asemenea 14 zile in ,medie in iunie si 12 zile in septembrie. Numarul zilelor tropicale cu temperatura maxima 30sC sunt mai reduse in timpul anului, circa 14 zile, fiind mai frecvente in lunile iulie si august.

B) Umiditatea relativa a aerului

In cursul anului, in mersul umiditatii relative se evidentiaza doua maxime si doua minime: maxima se manifesta in luna decembrie si cea secundara in lunile mai-iunie, in timp ce minimele apar: principala in martie-aprilie si secundara in iulie-august.

C) Temperatura

Temperatura medie anuala se ridica la 9sC in partea de vest, in timp ce in partea de est a comunei, pe Muntii Plopis se mentine la 8sC. Valoarea termica a lunii ianuarie se ridica in jur de 2sC, iar in luna iulie, media lunara se ridica la 19sC. Vanturile predominante sunt cele vestice care de obicei aduc precipitatii sub forma de ploi primavara, vara si toamna si zapezi abundente in timpul iernii. In timpul iernii se intampla ca in zonele noastre sa patrunda si mase de aer polar, zilele fiind atunci foarte reci si geroase, iar alteori patrund mase de aer cald dinspre Africa cand zilele lui ianuarie sau februarie sunt destul de calde (1978). Precipitatiile atmosferice cad pe teritoriul comunei Derna sunt de 700 mm. Luna cu cele mai ridicate precipitatii este iunie, cand au fost inregistrate 110 mm, in timp ce luna februarie este cea mai secetoasa, cand au fost inregistrate 40 mm. Pe pantele nordice zapada dureaza de obicei mai mult de doua saptamani mai devreme decat in restul comunei, iar primavara, zapada cauta a mai zabovi pe aceste culmi inca doua saptamani, in timp ce in restul comunei natura incepuse a se trezi la viata prin livezi, gradini si paduri.

D) Nebulozitatea anuala si lunara

Nebulozitatea anuala pune in evidenta valori medii anuale si lunare ce scot la lumina deosebiri sensibile intre regiunile inalte si regiunile joase. Nebulozitatea medie anuala in comuna Derna este de 5.7 dar repartizata in timpul anului este neuniforma. Cele mai mari valori se inregistreaza incepand din luna noiembrie si dureaza pana in martie, perioada in care nebulozitatea medie lunara trece de 6, in timp ce in luna noiembrie inregistreaza cea mai mare valoare. Media lunara cea mai redusa (4.2) se inregistreaza in luna iulie.

E) Numarul zilelor senine si acoperite

Referitor la gradul de acoperire cu nori, mentionam caracterul foarte schimbator ce se manifesta de la o zi la alta. Evidentiem numarul zilelor senine ce sunt mai numeroase intre 80-100, cel mai mare numar al acestora se inregistreaza la sfarsitul verii.

Referitor la numarul zilelor acoperite, in medie este de 140-160. Mentionam ca cele mai multe zile cu cer acoperit se inregistreaza la sfarsitul toamnei si in prima parte a iernii, perioada cand nebulozitatea generala este mare.

F) Zile cu ceata

Numarul zilelor cu ceata poate fi urmarit pe o perioada destul de indelungata din toamna si pana la inceputul primaverii. Ceata este un fenomen mai frecvent in sezonul rece, incepand din luna noiembrie si pana in martie, cand se inregistreaza in medie lunar cate 4 zile cu ceata.

Clima comunei ca de altfel a intregii tari nu a fost intotdeauna cea pe care noi o intalnim in zilele noastre. In decursul erelor geologice, ea a suferit importante modificari care au avut influente puternice asupra faunei si vegetatiei din perioadele respective, fapt dovedit de unele marturii iesite la suprafata pe teritoriul comunei. In anul 1970 in mina "Bicastau" de la Derna a fost gasit un molar de Deinotherium Giganteum Kaup , animal care putea sa atinga inaltimea de 5 m , care facea parte din familia elefantilor.

Situate la linia golfurilor neogene a Simleului si a Crisului Repede, zacamintele de bitum de la Derna au furnizat date importante si pentru studiul vertebratelor folosite fiind de un secol in atentia geologilor si paleontologilor. Dinotheridele s-au dezvoltat pe continentul European in Miocen si in partea inferioara a Pliocentului, in Meotian. O frecventa mai mare acestora se constata pe teritoriul Moldovei si in sud-vestul fostei U.R.S.S. Referitor la raspandirea in tara noastra a Dinotherium Giganteum Kaup sunt semnalate 6 localitati, situate majoritatea in Podisul Moldovei. Tatarus si Derna fiind singurele descoperiri in zona golfurilor de vest .

Intregul ansamblu faunistic reflecta caractere tropicale in care predomina elementele de paduri mlastinoase cu o influenta mare a elementelor de stepa. In privinta incadrarii cronologice Mottl a paralelizat fauna "panoniana" de la Derna cu vertebratele din depresiunea Baraoltului. In comparatii cu aceste asociatii, fauna de la Derna prezinta trasaturi mai arhaice, prezenta Deinotherium Giganteum Kaup imprimandu-i varsta pontiana.

3.5. Resursele subsolului

Sunt reprezentate de zacaminte de lignit, asfalt, petrol, grafit, precum si de roci de constructie, pietrisuri si nisipuri. La acestea se adauga un important zacamant de apa termala. Zacamintele de lignit de gasesc in mai multe straturi de grosimi diferite, suprapuse, impreuna cu cele de asfalt, fiind localizate in perimetrul localitatilor Derna si Sacalasau.

Zacamintele de grafit au fost descoperite in hotarul localitatii Sacalasau Nou. Exista un important zacamant de petrol in localitatea Derna, care este in exploatare. Rocile de constructie-granit se gasesc tot in perimetrul localitatii Sacalasau Nou, in timp ce pietrisurile si nisipurile pe marginea vailor ce strabat comuna. In anul 1950, in urma unui foraj, s-a descoperit un zacamant de apa termala in apropiere de Scoala Primara cu clasele I - IV in localitatea Tria, insa valorificarea ei nu este posibila datorita lipsei de fonduri. Actualmente punctul de iesire la suprafata a fost betonat. S-a luat aceasta masura deoarece avea un debit mare producand inundatii in proximitatea izvorului.

II. Prezentarea capitalului social

4. Atestarea documentara a localitatilor din perimetrul comunei Derna

Satul Derna este atestat documentar pentru prima data in anul 1406 ca localitate romaneasca (posessio valachis) Olahdema, cand se face o evidenta a asezarilor de pe domeniul Sinteului. Denumirea satului pe parcursul timpului a suferit mici schimbari: in 1692 "Felshadorna" (Mezosi-52). In 1828 si 1851 - Felso Derna (Nagy si Fenyes). Referitor la satul Derna aflam urmatoarele : Derna 1406-cu o populatie maghiara si romana, in 1472 Derna de jos (Dernisoara) si Derna de sus (Derna), ambele sate apar intre satele vlahe ale domeniului Soimilor. In anul 1851 se arata despre satul Derna urmatoarele: satul Derna (Derna de sus) este sat romanesc din comitatul Bihor, la poalele muntilor Rez, intre paduri intr-o vale la distanta de o ora de mers la Misca, are 3 evrei, 355 grecocatolici, credinciosii bisericii. Hotarul este format din 1500 iugare, din care 20 arabil. In hotar se afla un parau. In subsol se gasesc carbuni in cantitati inepuizabile, apartinand domeniului Baranyi Lajos.

Satul Dernisoara (Alsoderna) apare in documente tot la 1406, ca asezare romaneasca (posessio valahis). Mai este amintita in 1472 apoi in 1692, sub denumirea de Alsoderna, in 1828 si 1851 este mentionata de catre Nagy si Fenyes. Ultimul arata ca satul Dernisoara este sat romanesc din comitatul Bihor la poalele muntilor Rez la distanta de 1 ora mers de Misca precizeaza numarul locuitorilor de 584 persoane care sunt de religie ortodoxa, suprafata hotarului, pomii fructiferi care se cultiva in localitate facand precizarea ca in localitate se afla un izvor cu apa proaspata care vara este rece si iarna calda. Stapanul localitatii este Baranyi Lajos.

Satul Sacalasau este atestat documentar ca si cele doua sate amintite mai sus tot in anul 1406 ca posesiunea romanilor. Este amintit sub, denumirea de Sastelek (Jako Zsigmond) 336, in 1692 - Sastelek de Mezosi - 53, in 1828 sub denumirea de Sas si Telek, Szakalaso de catre Fenyes care arata ca satul romanesc este asezat la poalele muntilor Rez pe drumul postei spre Marghita. El furnizeaza informatii in legatura cu numarul locuitorilor, suprafata hotarului, repartizarea lui pe categorii de terenuri, facand precizarea ca in localitate se cultiva multi pomi fructiferi. Satul apartine de domeniul lui Bartos Gabor care are doua mori de apa in localitate si un cazan de fiert tuica.

Satul Sacalasan Nou apare mentionat ca asezare separata de catre satul Sacalasau in anul 1940 , el formeaza ca un catun al satului Sacalasau incepand de la sfarsitul secolului cand aici au venit primele familii de slovaci. Pe masura sporirii populatiei numarul caselor s-au inmultit ajungand sa devina localitate separata la sfarsitul deceniului al IV-lea din secolul XX. Este locuit de populatie slovaca. Asezarea se intinde pe o mare suprafata deoarece casele sunt restul satelor. Abia in 1981 s-a proiectat un drum pietruit care sa-l lege de centrul de comuna ca padurea care desparte satul de centru de comuna.

Satul Tria este mentionat documentar mai tarziu decat satele Derna, Dernisoara si Sacalasau, in anul 1466 sub denumirea de Therje. Mai este amintita in 1470-Therje (Jako Zsigmond - 336), 1692 sub denumirea de Terje (Nagy si Fenyes). Este semnificativa precizarea pe care o face in lucrarea sa Mezosi K. care arata ca in satul Tria au fost scrise in 1715 cateva nume maghiare de iobagi, dar localitatea in 1773 figureaza printre satele romanesti. Fiecare din autorii mai sus amintiti uite sa arate ca de fapt numele populatiei locale au fost maghiarizate in momentul in care ele au aparut in documentele vremii, prin urmare nationalitatea nu putea fi stabilita dupa cum aceste nume apareau inscrise in acte, ci numai dupa limba pe care o vorbea populatia. In aceasta privinta a limbii vorbite se pare ca toti sunt de acord ca populatia din satele comune cu exceptia satului Sacalasau (care vorbesc limba slovaca) figureaza printre satele care vorbesc limba romana. Satul Tria a apartinut domeniului L. Csaki.

Localitatea Dernaseg apare mentionata in Conscrierea proprietatilor din Bihor din anul 1552, dar nestiindu-se localizarea lui exacta. Probabil sa se fi aflat in apropierea de Derna sau Sacalasau ultimele relatari despre el datand din anul 1599, cand s-a facut Conscrierea proprietatilor lui Stefan Boskay. Dorim sa mentionam ca satele comunei Derna sunt mai vechi decat cea facuta in atestarea lor documentara, dovada fiind numeroasele urme de viata materiala si spirituala prezentate in paginile anterioare.

5. Populatia comunei si viata cotidiana

5.1. Populatia in contextul marilor evenimente istorice

In timpul primului razboi mondial o parte din locuitorii comunei au fost mobilizati in armata austro-ungara si dusi sa lupte pe frontul din Italia deoarece comuna noastra pana in 1918 se afla sub ocupatie austro-ungara. In perioada ocupatiei hortiste 1940 - 1944 o parte din locuitori s-au refugiat in Romania, neputand suporta teroarea horthista. In cel de-al doilea razboi mondial o parte din locuitorii comunei au fost mobilizati si au luptat pentru eliberarea Basarabiei continuand lupta pana la cotul Domnului, iar dupa intoarcerea armelor impotriva armatelor hortiste si hitleriste participand la eliberarea Ungariei si Cehoslovaciei.

In cele doua razboaie mondiale au cazut 15 cetateni din satul Dernisoara carora li s-a ridicat si un monument si se afla ridicat in curtea Scolii Generale din localitatea Dernisoara . In satul Derna au cazut sapte cetateni, in Tria sase si in Sacalasau sapte.

In cel de-al doilea razboi mondial pentru actele sale de vitejie a fost trecut in randul eroilor cetateanul Jarca Vasile din localitatea Tria, iar Sarpei Vasile a fost decorat cu mai multe decoratii. De asemenea unii dintre locuitorii comunei au participat la luptele minerilor din 1993, date despre acestea se gasesc in "Gazeta de Vest" din anul respectiv. Cele mai vechi familii din comuna sunt: Maghiar, Silaghi, Bacter, Magui, Borsa, Cormos si Ghender.

5.2. Obligatii fata de biserica.

Credinciosii de religie catolica aveau obligatia sa dea bisericii zeciuiala din produsele agricole si animaliere. In secolul al XVI- lea prin interzicerea bisericii catolice, o parte din dijma trece pe proprietatea satului, acesta va pretinde cu timpul tuturor taranilor sa plateasca dijma in produse indiferent de religie, ea a devenit o obligatie generala . Numai in felul acesta ne putem explica faptul ca o multime dintre satele romanesti se numara printre locatiile comitatului obligate sa plateasca dijma. In anul 1694 satele Derna si Dernisoara dadeau, sub judele Stefan Gorzas, ca dijma 19 cruci de grau si 11 snopi, 23 de cruci de orz si 5 snopi . La sfarsitul secolului al XVII-lea satele Derna si Dernisoara produceau 48 tone de vin din care dadeau 4 tone si 40 de iuste de vin . In registrul de dijma al comitatului Bihor din 1687 satul Derna si satul Spinus impreuna dadeau 3 tone de vin si 3 iuste. In 1788 satele Derna, Sacalasau si Chiraleu care figureaza sub judele Petru Sanduli isi achitau impreuna dijma de vin. Fiecare iobag si jeler cu casa erau obligati sa plateasca anual cate un florin, jumatate din florin trebuia platit pana la Sf Mihsiln (noiembrie). Dintre obligatiile iobagesti renta in munca se mentine predominanta datorita productiei si productivitatii muncii atat in gospodariile nobilare cat si in cele iobagesti.

Monopolurile asupra crasmaritului, moraritului, vanatului si ghindaritului constituiau o sursa de venituri pentru nobilime. Locuitorii din Tria, Dernisoara, Sacalasau si Derna care aveau vii si exercitau dreptul de crasmarit prin unu - doi iobagi din fiecare sat imputerniciti de stapanul satului, care erau scutiti de obligatiile urbariale si primeau o anumita suma pentru cantitatea de vin vanduta. In crasma se vindea de obicei vinul si tuica nobilului.

5.3. Sesia iobageasca.

Pamantul din satele comunei Derna se imparteau in doua mari categorii: pamantul taranesc cuprins in sesiile iobagesti, cel folosit de jeleri si pamantul comunal. Cea de a doua mare categorie era pamantul alodial al feudalului. Suprafata cea mai mare din pamantul taranesc il forma cel din sesii.

O serie iobageasca cuprindea: locul de casa si gradina, pamantul arator, fanatul la care se adauga dreptul de proprietate comunala a satului asupra pasunilor, padurilor, muntilor si apelor. Sesia pentru iobag reprezenta mijlocul principal de existenta in timp ce pentru feudal era unitatea impozabila de care erau legate toate sarcinile iobagesti. Taranii care detineau sesii sau fractiuni de sesii nu erau proprietarii absoluti ai pamantului, ci ei isi exercitau numai dreptul de folosinta asupra lor. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea s-a inceput in comitatul Bihor lucrarile in vederea reglementarii urbariale. Cele 464 localitati din Bihor sunt categorisite in patru clase in functie de avantajele si greutatile locale[36]. Satele apartinatoare comunei Derna erau incadrate in clasa a II-a. Marimea sesiei depinde de cele 4 clase. Pentru toate clasele marimea intravilanului era stabilita la un iugar (2 metrete de Pojon) in timp ce pamantul arator era diferentiat pe clase: 26 iugare pentru localitatile din clasa I, 28 iugare pentru localitatile din clasa a II-a, 30 iugare pentru localitatile din clasa a III-a si 32 iugare pentru localitatile din clasa a IV-a, pentru o sesie intreaga.

Fanatul pentru o sesie intreaga a fost stabilit in functie de a doua coasa (otava). In locurile unde se cosea de doua ori pe an, fanatul de o coasa intreaga era de 8 cosasi, adica 8 iugare, unde se cosea mai rar de doua ori era de 10 iugare, iar unde niciodata nu se cosea de doua ori era de 12 iugare . In satele din Derna, Dernisoara, Sacalasau si Tria o sesie iobageasca intreaga se compunea din: 1 iugar intravilan, 28 iugare pamant arator, fanatul era stabilit la 10 iugare.

Din studierea urbarialelor pe localitati putem constata ca in nici un sat din raza comunei nu intalnim iobagi care sa fi posedat o sesie intreaga, ei au posedat numai fractiuni de sesii. Se numara in randul iobagilor acei locuitori care posedau cel putin 1/8 de sesie, ceilalti locuitori ce foloseau mai putin de 1/8 erau trecuti in randul jelerilor. Marea majoritate avea sub ― sesie. Dinte acestia cei mai multi aveau 2/8 de sesie respectiv ž de sesie si tot in numar mare sunt detinatorii unei parti de 1/8 sesie, adica cei situati la limita inferioara a starii de iobag. Starea materiala a locuitorilor, dupa suprafata de pamant detinuta este slaba.

5.4. Lupta impotriva unirii cu biserica din Roma

Asa cum sub raport politic au fost recunoscute numai "trei natiuni", romanii nefiind luati in considerare, tot asa, sub raport religios s-a admis sau mai bine zis au fost recunoscute de catre stat, adica "recepte" numai patru confesiuni: catolica, protestanta, calvina si unitara, cea ortodoxa fiind exclusa. In acest caz majoritatea populatiei romane care era totodata si cea mai veche, s-a vazut astfel nedreptatita si sub raport bisericesc, dupa cum a fost si sub cel politic . In acest context o parte din clerici si din taranime, in speranta usurarii soartei sale si mai ales pentru a obtine drepturi egale cu cele ale confesiunilor "recepte" au acceptat unirea cu biserica din Roma. In acest sens sau emis doua diplome imparatesti, asa zisele diplome leopoldine, din 1699 si 1701. Populatia nu se lasa usor ademenita de promisiunile facute de uniti, astfel are loc in 1736 o mare adunare la Spinus la care participa populatia din satele apropiate si bineinteles si credinciosi din satele: Derna, Dernisoara, Sacalasau si Tria. La aceasta adunare poporul prezent a jurat credinta episcopului ortodox de la Arad si a decis izgonirea din biserica si sate a preotilor care au acceptat unirea cu biserica din Roma.

La 16 februarie 1826 locuitorii satului Tria se plang ca iobagii Moise si Gheorghe Chis in speranta sa trecand la unire vor scapa de pedepse pe niste rude de ale lor care au fost condamnate la inchisoare, au ametit cu bautura cativa oameni de jos si i-au captat cu diferite promisiuni pentru a se declara de acord cu "unirea". Ca urmare a starii de ebrietate acestia au inceput a face tulburari in sat, defaimand pe fruntasii ortodocsi. In plangerea lor cer sa se interzica o asemenea propaganda dusa impotriva Bisericii Ortodoxe. Peste o luna, mai precis la data de 16 martie 1826 trienii cer indepartarea "nevrednicului" lor paroh Petru Chis, ceea ce se va intampla pe motivul unei activitati imorale. In cursul anului 1827 lupta impotriva unirii cu biserica din Roma se aprinde din nou la 21 iunie cand familiile ramase credincioase religiei ortodoxe se plang din nou autoritatilor bisericesti de faptul ca familia Chis spre a scoate niste membrii din inchisoare au ademenit cu promisiuni si bautura la unire 80 de case, ajutata fiind si de parohul suspendat Petru Chis. In scrisoare se arata in continuare ca au ramas in legea stramoseasca (ortodoxa) 40 de case, care sunt incredintate preotului din Dernisoara, ca sufera nenumarate persecutii din partea unitilor si din partea preotului unit, care-i impiedica de a-si exercita credinta lor religioasa, impiedicandu-l in primul rand pe preotul din Dernisoara de a oficia slujbe religioase in satul Tria. Din documente reiese ca preotul Dimitrie Farcas din Tria, a ramas dupa unire fara biserica si la 19 iulie 1827 solicita sa i se repartizeze o noua parohie, i se repartizeaza satul Batar, dar il refuza. In urma plangerilor repetate a trienilor se trimite o comisie de ancheta necunoscatoare a limbii romane care la 6 martie 1828 se pronunta asupra problemei unirii de la Tria, prin respingerea cererii consistorului, locuitorii s-au hotarat ca prin mitropolit sa se adreseze imparatului. Mitropolitul cere la 29 mai 1828 ca toti trienii trecuti la unire fara consimtamantul lor sa semneze o petitie si consistorul sa o inainteze la Cancelaria Aulica din Viena, iar in caz ca vor mai avea de suferit sa anunte episcopul. Vazand ca plangerile lor nu sunt rezolvate cu simt de raspundere cauta la 19 iunie sa faca o jalba direct la imparatul de la Viena, dar arata ca nu-si gasesc o persoana care sa le scrie jalba pentru ca tuturor le este frica sa nu-si atraga prin aceasta greutati si pedepse.

In luna decembrie 1828 locuitorii satului Tria, atat cei care au ramas ortodocsi si dupa ancheta judeteana, cat si cei ce atunci prin promisiuni, daruri si imbatare au fost sedusi la declaratia de unire, arata ca niciodata n-au vrut sa se abata de la legea stramoseasca si ca doresc si in viitor sa ramana in ea. Datorita numarului mai mare al credinciosilor ortodocsi decat a celor unitii prin vointa lor, primii solicita sa li se restituie biserica luata pe nedrept si contrar prevederii legilor sa li se repartizeze preot ortodox. Aceste dorinte sunt trimise episcopului pentru a fi inaintate imparatului, cu specificatia sa se ceara o noua comisie de ancheta care sa fie formate din persoane cunoscatoare a limbii romane. Rezulta din cele de mai sus ca populatia din satul Tria a luptat impotriva unirii cu biserica din Roma timp de doi ani. Anchetatorii nu au luat in seama faptul ca majoritatea locuitorilor satului vor sa ramana in credinta lor stramoseasca (ortodoxa), fapt care a indarjit si mai mult masele care se adreseaza imparatului de la Viena.

Se iau masuri de temperarea nemultumitilor si prin diferite amanari, problema ramane nerezolvata. Nu stim daca in satele Derna si Sacalasau au existat sau nu impotriviri fata de trecerea la biserica de la Roma, aflam insa ca in timpul cand era episcop Samuil Vulcan (1806-1839) prin zelul sau apostolic, 63 de parohii au trecut la unire, printre acestea se aflau si satele Derna, Sacalasau si Tria. Incercari de ademenire a populatiei s-au facut si in satul Dernisoara, fara rezultat insa, populatia ramanand la credinta ei stramoseasca, cea ortodoxa, fiind singurul sat din raza comunei cu parohie ortodoxa.

5.5. Asezarea slovacilor pe teritoriul comunei

Colonizarea slovacilor in judetul Bihor se pare ca a avut loc in primele decenii ale sec. al XIX-lea. Cauzele acestor migratiuni au fost diferite: necesitatea bratelor de munca, lipsa de pamant, sporirea populatiei, saracia, calamitatile naturale .

O parte din ei s-au asezat pe teritoriul comunei Derna, in hotarul satului Sacalasau la sfarsitul sec. al XIX-lea si la inceputul sec. XX, cei care s-au asezat aici nu erau veniti direct din Slovacia, ci au fost adusi de la Huta Sinteu si Budoi ca si taietori de lemne pe mosia lui Bartos Gabor care detinea o mare suprafata de padure. Veniti ca muncitori sezonieri, ei au inceput sa construiasca cate un adapost din barne si pamant batut care cu timpul au fost transformate in simple locuinte, cumparandu-si mai apoi si cate un petic de pamant in apropiere. O astfel de casa a fost cea a lui Baitar Ioan in partea de vest a satului de azi si cea a lui Randisz Ioan in partea centrala a localitatii. Casele au aparut foarte izolat pe masura ce se defrisau padurile, astfel ca cei 25 de muncitori forestieri in mod treptat isi construiesc locuinte, formandu-se aici un catun de case izolate care apartineau de satul Sacalasau.

In registrul de nascuti ai satului Sacalasau aflam ca primii nascuti au fost Randisz Iuliana in 1912 si Gyibgiak Hermina in 1912, de nationalitate slovaca. Localitatea creste numeric incepand din anul 1920 atat datorita natalitatii ridicate (in fiecare familie erau peste 5 copii) cat si datorita asezarii unor noi familii care si-au cumparat suprafete de pamant, astfel ca in anul 1940 localitatea apare sub denumirea de satul Sacalasau Nou, separandu-se definitiv de Sacalasau. Epitetul de "nou" adaugand localitatii vrand sa exprime actul de nastere mai recenta a localitatii. De activitatea acestor oameni harnici putem lega si numeroasele descoperiri arheologice care au adus la lumina acele minunate tezaure dacice, marturie graitoare a vietii stramosilor nostri pe aceste meleaguri. Satul Sacalasau Nou avea o populatie destul de numeroasa dupa cel de-al doilea razboi mondial, dovada fiind si cele doua scoli primare care au functionat cu un numar mare de copii pana in anul 1946 cand aproximativ 300 de persoane au plecat din tara in Cehoslovacia, cu forme legale. In asemenea context o parte din casele construite anterior au fost demolate, ele au intrat in posesia statului roman, care au fost valorificate pe plan local. In decursul anilor intre populatia slovaca si cea romana din raza comunei Derna s-au stabilit relatii de buna intelegere si convietuire, dovada sunt familiile formate din romani si slovaci.

III. Caracterizarea economica a comunei Derna

6. Turismul - o perspectiva in dezvoltarea comunei

Potentialul turistic natural este dat de catre apofizele Muntilor Plopis, care, desi, in general, prezinta un relief monoton, pe teritoriul comunei este spectaculos datorita fragmentarii de catre vaile Vanatorului si Derna. Profilul longitudinal al acestor vai prezinta numeroase praguri in amonte de localitatile Sacalasau si respectiv Derna, care sunt puncte de atractie in perioada estivala. Acestora se mai adauga poienitele existente, precum si varietatea florei si faunei (bradul Douglas). Pe teritoriul satelor Dernisoara si Tria, resursele naturale sunt limitate si sunt reprezentate de aria forestiera.

De mentionat este faptul ca, climatul este propice atat unui turism estival, cat si unuia de iarna. Potentialul turistic antropic se gaseste in aceiasi masura in toate localitatile comunei. In localitatea Derna se pastreaza instalatiile tehnice de la vechile exploatari de bitum si nisipuri bituminoase datand din secolul XIX si inceputul secolului XX. De remarcat sunt cladirea in care in prezent se gaseste posta, biserica ortodoxa.

In localitatea Dernisoara se gaseste cea mai veche biserica ortodoxa din judet, construita din caramida (sec XVIII). La aceasta se mai adauga biserica penticostala, dar mai ales cele baptiste, una veche iar alta construita intr-un stil modern in anul 2003.

Monumentul eroilor, inaltat la inceput de secol XXI din initiativa dl. prof. Roman Ion, aduce un omagiu eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale. Monumentul este amplasat in curtea Scolii din Dernisoara.

In localitatea Sacalasau , pana in deceniul zece al veacului trecut, se putea admira un "monument de arhitectura populara de lemn" (Berindei, I si colab - 1979) - biserica de lemn "Sf. Nicolae", care in prezent se gaseste in localitatea Voivozi, avand functie de manastire. In locul acesteia s-a ridicat o biserica masiva.

Biserica de lemn "Sf. Nicolae" a fost asezata in apropierea vaii Vanatorului care isi are cursul in localitate, contrar traditiei, care exista in trecut, de a amplasa bisericile pe deal, daca aceasta exista. Amplasarea bisericii confirma ceea ce localnicii povestesc si anume ca: initial biserica satului fusese construita impreuna cu localitatea invecinata, Derna, pe un deal dintre ele. Dar datorita situarii la o distanta mai mare de locuitorii din Sacalasau pe un deal foarte inalt ce strajuieste satul dinspre nord, acestia s-au hotarat sa mute biserica in mijlocul satului lor pe motiv ca erau mai numerosi decat credinciosii din satul vecin, astfel ca mare parte din biserica le revenea avand in vedere cheltuielile avute la inaltarea ei. Intr-o noapte de Boboteaza, sacalasanii au ridicat biserica pe niste "dupi" (tulpini) de copaci, mutand biserica jos, in sat cu ajutorul mai multor perechi de boi. Aceasta operatiune a fost favorizata atat de conditiile climatice (zapada) cat si forma de relief (panta dealului).

Data construirii bisericii este greu de stabilit cu exactitate. Pe barne de sus a ancadramentului de la usa naosului este crestat textul: "Anii Domnului 1721 meseata februarie". Sa fi fost atunci construita biserica pe locul vechi? Este posibil. La ancadramentul usii pronaosului, este o alta inscriptie ce se refera probabil la renovarea bisericii. Picturile care au fost realizate in interiorul bisericii au reprezentat "Rastignirea", "Sfintii Apostoli" in iconostas; portrete ale sfintilor martiri in naos, in timp ce in fragmentele din "chinurile iadului", "femeile nebune" pe fetele carora se citeste groaza, "femeile intelepte", un fragment al unei imense guri de balaur se gasesc in pronaos. Pe peretele de sud al incaperii, langa usa a fost zugravita ciudata infatisare a "Capcaunului".

Decoratia celor doua ancadramente de usi, este aproape identica. Franghia ca element de echilibru compozitional este incadrata de siruri de "dinti de lup" reliefate si ele din planul vertical din suprafetele barnelor. Linii de zigzag marcheaza si braul reliefat ce inconjoara peretii, sau braul de la "sezata" (balustrada) prispei de pe latura de sud a bisericii. Turnul, frumos, proportionat cu sageata ascutita si coiful cu baza octogenala, stalpii prispei, consolele, ferestruicile vechi pastrate inca la pereti, cheotorile daltuite cu greu, din topor, completeaza imaginea artistica generala a monumentelor. Din cartile vechi se mai afla la biserica, urmatoarele: Triodul saptamanii mari, Buc. 1726; Evanghelia, Ramnic 1746; Ceaslov, Ramnic 1753; Penticostar, Ramnic 1768. Subliniem: toate din Tara Romaneasca.

In localitatea Sacalasau Nou se gaseste o cetate dacica, in perimetrul caruia s-au descoperit doua tezaure de monede (dinari romani republicani si piese grecesti de tip Dyrrhachium si Apollonia) si un tezaur din podoabe de argint compus din bratari, fibule, coloane si mai multe piese izolate, gasite cu diferite prilejuri, care se pastreaza in mai multe colectii arheologice din judet sau tara. In localitatile Derna, Dernisoara, Sacalasau si Tria , pivnitele de vin constituie un complex etnografic original, una dintre ele avand si denumirea de "castel" (localitatea Dernisoara). De asemenea la acestea se adauga gospodariile taranesti traditionale, precum si patule pentru pastrarea cerealelor, adaposturi pentru animale.

Personalitatile comunei Derna

De-a lungul celor 600 de ani de atestare documentara, in comuna s-au remarcat si personalitati ale spatiului rural. Daca pana acum un secol personalitatile erau preotii si dacalii, in secolul XX s-au facut remarcati si conducatorii comunei, dar si persoane care au lucrat in cadrul fabricii de prelucrare a bitumului din localitatea Derna. Printre personalitati se numara si domnul inginer chimist Varodi Ernest, evreu de origine, care a descoperit uleiul polar.

In ceea ce priveste conducerea comunei Derna dupa evenimentul din decembrie 1989 s-au succedat trei persoane : Ungur Domnica: 1990-1992, Roman Ion: 1992-1996 si Filip Victor din 1996 si in prezent, care se gaseste la cel de-al treilea mandat.

In perioada 1992-1996 s-a continuat aplicarea Legii 18. Din anul 1996 si pana in prezent s-au realizat urmatoarele:

a fost facut podul de beton[50] armat peste Valea Sacalasau (Vanatorului), in valoare de 200 milioane lei, in perioada 1997-1998;

decolmatarea vaii Dernisoara pe o lungime de 7 km, valoarea acestui proiect fiind de 150 milioane lei (perioada 1999-2000); vaii Sacalasau pe o lungime de 2 km, valoarea lucrarii fiind de 80 milioane lei si a vaii Tria pe o lungime de 2 km, valoarea lucrarii fiind de 80 milioane lei.

s-a inlocuit sistemul vechi de telefonie fixa cu telefonia digitala;

prin programul Sapard sprijinit de Uniunea Europeana a fost posibila reabilitarea alimentarii cu apa a localitatii Derna si Sacalasau si a uzinei Derma - Budoi de pe raul Bistra. Aceasta s-a realizat in perioada 2004-2006 prin acordarea de catre Guvernul Romaniei a unui ajutor financiar nerambursabil, in conditiile programului special de predare pentru agricultori si dezvoltare rurala Sapard-Romania. Valoarea ajutorului financiar este de 3.558.614 lei (RON).

IV. Situatia actuala si de perspectiva a factorilor determinanti in dezvoltarea comunei Derna

8. Strategii de dezvoltare implementate

In contextul pregatirii pentru aderarea la Uniunea Europeana s-au elaborat proiectele:

Sapard ( prezentat mai sus ) de Primarie

Pentru Invatamant Rural de prof. Ana Filip si Lacrimioara Popa.

In cadrul programului de granturi scoala-comunitate, Proiectul pentru Invatamant Rural, Scoala cu clasele I-VIII Derna a castigat proiectul cu titlul "Descopera-i pe ceilalti si fa-te cunoscut prin universul informational", valoarea grantului fiind de 8.690 lei (RON) iar contributia comunitatii locale fiind de inca 2.130 lei (RON). Acest proiect este din categoria A, ceea ce inseamna: Subproiecte care incurajeaza participarea elevilor in procesul de invatare si sprijina elevii dezavantajati. Perioada de derulare a proiectului este 01.01.2006-12.09.2006.

Obiectivul general al subproiectului il reprezinta formarea si dezvoltarea la elevi a cunostintelor si deprinderilor de baza in utilizarea calculatorului si internetului, prin promovarea si dezvoltarea in comunitatea locala a unui centru comunitar de informare. Acest lucru isi desfasoara activitatea in incinta Bibliotecii Comunale Derna si poate fi folosit de catre toti membrii comunitatii.

Rezultatele asteptate in urma implementarii subproiectului sunt urmatoarele:

Scoala si comuna beneficiaza de un centru de informare, complet utilat, in care exista conditii optime de lucru;

Formarea unui grup de elevi capabili de initiativa si actiune in domeniul informarii, cautarii de materiale informative pe diverse teme, redactarii de documente;

Dezvoltarea abilitatilor practice specifice la elevi si cadrele didactice din grupul tinta, in utilizarea calculatorului, a internetului, a redactarii unor articole;

Dezvoltarea capacitatii de colaborare, lucrul in echipa;

Dezvoltarea respectului de sine si a modului adecvat de exprimare a opiniei;

Scoala va contribui ca toti membrii comunitatii "sa invete cum si unde sa se informeze";

Prin intermediul buletinului informativ periodic, toti cetatenii comunei vor fi mai bine informati si isi vor putea largi orizontul cunoasterii;

Prin acest centru se face cunoscuta Scoala si comuna pe plan national si international, bogatiile naturale pe care le poseda comuna, atragand astfel investitori seriosi in zona, urmarindu-se prin aceasta cresterea nivelului de trai.

V. Valorificarea orizontului local al localitatii privind modernizarea invatamantului geografic la invatamantul primar

9.Valorificarea orizontului local in predarea unor lectii la ciclul primar

Orizontul local cuprinde o suprafata conventionala sau unitatea teritoriala din preajma localitatii rurale sau urbane unde elementele cadrului geografic natural se imbina cu componentele social-economice, respectiv omul si activitatea sa.

Orizontul local constituie "Laboratorul geografic" cel mai fidel unde elevii intra in contact cu lumea reala a obiectelor si fenomenelor, le intuiesc la "fata locului" insusindu-si fondul corect de reprezentari si notiuni stiintifice despre lumea inconjuratoare. Manualul "Introducere in geografie" pentru clasa I secundara din anul 1937, elaborat de Simion Mehedinti si Vintila Mihailescu - intemeietorii geografiei moderne si ilustrii pedagogi are ca moto:

"Orizontul locului este unitatea de masura a tuturor fenomenelor geografice. Cu cele vazute in apropiere masuram tot ce aflam despre alte tari".

Desfasurarea activitatilor cu elevii in orizontul local accesibilizeaza trecerea de la gandirea concreta si invers, constituind locul cel mai eficient pentru exemplificare si experimentare, pentru intelegerea cauzalitatii fenomenelor geografice si evolutia lor in timp. Se realizeaza stari afective, stari emotionale si sentimente de atasament ale copiilor fata de locurile natale. Marele geograf George Vaslan afirma despre orizontul local "orizontul local este cea dintai patrie a copilului . ".

Mijlocirea relatiei copilului cu universul valoric al orizontului local, prin observare, explicare si implicare, reprezinta si esenta educatiei patriotice. Evident, aceasta mijlocire se realizeaza, din punct de vedere psihologic, prin procesul interiorizarii, ca rezultat al simbiozei.

Activitatea de cunoastere a orizontului local cuprinde un complex de operatii prin mijlocirea carora sunt puse in functiune toate insusirile si aptitudinile in plina formare si desfasurare ale elevilor. Ele contribuie la imbogatirea bagajului de cunostinte dobandite in clasa, la insusirea unor cunostinte noi, sporirea spiritului de observatie, stimularea creativitatii, a initiativei. Aceasta cunoastere raspunde de asemeni setei de cunoastere, dorinta de activitate a copiilor, contribuind totodata la formarea de perceptii si deprinderi, la obisnuirea lor sa aplice in practica cunostintele teoretice insusite.

Incepand cu primele reprezentari si notiuni geografice cuprinse in capitolul "Notiuni de orientare" (orizontul, linia orizontului, punctele cardinale, mijloace de orientare in spatiu) impune deplasarea cu elevii in orizontul local din preajma scolii pentru a se realiza imaginea, continutul corect, concret si durabil al notiunilor respective. Se vor face observatii in mod comparativ pentru a se scoate in evidenta trasaturile comune, dar si cele deferite care definesc elementele geografice. De exemplu: pentru formarea notiunii de orizont, observatiile vor urmari linia orizontului atat intr-un loc jos, cu o vizibilitate limitata, cat si intr-un loc mai inalt, cu descriere larga (movila, deal sau chiar un camp deschis) pentru ca printr-un exercitiu comparativ sa defineasca notiunea de orizont in mod corect si convingator.

Elevii vor sesiza cu usurinta ca linia orizontului este restransa cand o vad dintr-o zona joasa si se largeste considerabil cand vizibilitatea este mare dintr-un spatiu deschis sau pe un loc ridicat. Aplicatiile se pot realiza la fiecare tema: formele de relief, elemente ale vremii si climei, ape, plante si animale, asezarile omenesti si ocupatiile locuitorilor, studiul ecologic al mediului inconjurator. Aceste reprezentari geografice se pot realiza si in cadrul activitatilor didactice extrascolare, cum sunt: drumetia, excursia, vizita.

Drumetiile, vizitele si excursiile constituie forme organizate ale procesului de invatamant in natura sau la diferite institutii culturale sau economice in vederea realizarii unor scopuri-educative legate de o serie de teme prevazute in programa scolara. Observarea dirijata a obiectivelor si fenomenelor in conditii naturale sau in expozitii, muzee, case memoriale, gradini botanice sau zoologice, permit elevilor formarea unor reprezentari bogate despre cele observate, sa-si consolideze cunostintele, o serie de deprinderi si sentimente.

Prin caracterul lor intuitiv, atractiv si placut, drumetiile, vizitele si excursiile prilejuiesc trairi adanci a unor sentimente patriotice, de pretuire si protectie a frumusetilor cladite de natura, sau fata de cele realizate de om.

Orizontul local este ca "o carte vie" in care elevul poate invata, daca aplicatiile se fac sistematic. Astfel, studierea orizontului local determina cresterea interesului elevului pentru geografie, contribuie la ridicarea nivelului de invatare, la legarea teoriei de practica, largindu-le sfera de cunostinte si stimulandu-le in acelasi timp preocuparea de cercetare. De asemenea contribuie la dezvoltarea respectului fata de oameni si la sporirea increderii in fortele proprii.

10. Proiect de cercetare - actiune "Padurea"

Cuprins

Argument

Ipoteza de lucru

Obiectivele cercetarii

Stabilirea obiectivelor activitatii de cercetare (cognitive, psihomotorii, afectiv-motivationale)

Descrierea metodologiei cercetarii

Chestionar

Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute

Bibliografie

ARGUMENT

"Nimic nu e mai frumos pe lume decat un zambet de copil, iar zambetele tuturor copiilor lumii insumate intr-un buchet fac din ziua inceputului de vara - cea mai indragita si luminoasa zi a copilariei."

Excursia scolara dedicata acestei zile ofera prilejul fixarii cunostintelor dobandite pe parcursul anului scolar, in cadrul educational formal-organizat, la disciplinele: Limba romana, Stiinte, Optional, Istorie, Geografie, alaturi de cele din ariile curriculare ale Artelor, Educatiei fizice si sportului.

IPOTEZA DE LUCRU

Reforma curriculara propune un demers didactic personalizat, avand ca instrument unitatea de invatare. Obiectivele cadru si de referinta se pot realiza prin integrarea continuturilor si apelului rational la "traditional" si "modern" in cadrul unei unitati de invatare.

OBIECTIVELE CERCETARII

In contextul ipotezei enuntate mai sus mi-am stabilit urmatoarele obiective:

alegerea sistemului de metode in functie de logica interna a obiectului, personalitatea proprie a elevului, psihologia clasei privita ca grup si ca individualitate distincta

realizarea de conexiuni intra si interdisciplinare

conceperea evaluarii atat ca masura a realizarii obiectivelor si a eficientei metodelor utilizate, cat si ca punct de plecare in conceperea viitoarelor situatii de invatare

STABILIREA OBIECTIVELOR ACTIVITATII DE CERCETARE (cognitive, psihomotorii, afectiv-motivationale)

a) sa cunoasca frumusetile si bogatiile pe care le ofera cu darnicie natura, pentru a le crea copiilor impresii noi, variate, pentru a le largi sfera de cunostinte despre plantele si vietuitoarele specifice padurii;

b) sa fie stimulata curiozitatea, activitatea de investigare a realitatii si capacitatea de a sesiza si descoperi aspecte noi ale fenomenele naturii, educarea spiritului de disciplina, a dorintei de a actiona in echipa;

c) deprinderea copiilor cu anumite activitati utile desfasurate in mijlocul naturii (culegerea unor materiale pentru confectionarea de jucarii, seminte pentru a fi semanate in curtea scolii, plante si flori pentru a le planta in rondourile din curtea scolii, etc.);

d) sa ocroteasca natura prin educarea atitudinii de grija fata de mediul ambiant (sa nu rupa crengile si scoarta copacilor, sa protejeze vietuitoarele, sa respecte curatenia la locul de popas).

e) sa se creeze stari emotionale puternice in contact direct cu frumusetile si farmecul padurii care sa conduca la cultivarea sentimentelor estetice.

Stabilirea subiectului de investigatie

Ideea a venit din partea copiilor care isi povesteau mereu impresiile legate de padure in urma iesirilor cu parintii la "iarba verde". Fiind un domeniu de investigatie generos si la indemana, ne-am propus sa aflam "Ce taine ascunde padurea?".

. Legatura cu parintii

Printr-o scrisoare, acestia sunt informati in legatura cu acest proiect pentru a pregati excursia la padure: imbracamintea corespunzatoare, alimente necesare, mijloacele de transport pentru o parte din traseu - o parte urmand a se face pe jos, trusa medicala, paturi, cosulete, cutii, foarfece, mingi, corzi. Parintii vor pune la dispozitia copiilor diferite carti, enciclopedii pentru copii, atlas botanic si zoologic, reviste, aparat foto si vor discuta cu copii lor despre subiect dandu-le informatii corecte si cunostinte relevante pe care copii sa le impartaseasca celorlalti copii.

3) Intocmirea hartii tematice

Se intocmeste harta tematica impreuna cu toti copiii, care permite constientizarea intinderii temei si stabilirea strategiei de abordare. Harta poate fi completata sau modificata pe parcursul desfasurarii proiectului, ea avand doar rol orientativ.

Metodele cercetarii:

Ca metoda de cercetare am folosit metoda chestionarului, metoda observatiei, experimentul, in cadrul caruia am verificat:

insusirea esentialului, descoperit cu aportul efortului propriu;

trainicia continuturilor;

argumentarea si compararea realitatii cu ajutorul materialului documentar;

utilitatea achizitiilor.

Calea optima in cunoasterea conceptelor, a notiunilor geografice:

Copilul isi dezvolta potentialul creator fie in mod independent, fie sub indrumarea directa a invatatorului, calauzit mereu de curiozitatea specifica varstei, curiozitate pe care noi am canalizat-o si spre miraculoasa lume a naturalului. Am folosit pentru aceasta metode traditionale cu tenta euristica, dar mai ales, metode de explorare moderne, toate bazate pe contactul personal cu realitatea nemijlocita sau pe utilizarea substitutelor realitatii geografice.

Dinte metodele conversative, discutia colectiva si invatarea prin dialog (intrebari elev-elev; intrebari ipotetice; intrebari problema) au stat la baza atat a insusirii notiunilor, cat si la cea a dezvoltarii capacitatilor intelectuale. Metoda descoperirii pe harta si in natura a avut cel mai mare impact privind durabilitatea celor insusite.

Procurarea si cercetarea materialelor intuitive (tablouri, fotografii, albume tematice, machete, mulaje, planse in relief, proiectii luminoase) au stimulat imaginatia micilor "cercetatori", ducand in final la descoperirea adevarului stiintific.

4) Proiectarea activitatilor derulate in cursul saptamanii

Proiectarea activitatilor legate de acest proiect in sensul organizarii timpului, a salii de clasa, a materialelor, a grupului, precum si a gandirii unei varietati de activitati specifice diverselor categorii de activitati prevazute in programa:

a)     Educarea limbajului

1. lectura dupa imagini - "In padure"
2. povestirea - "Coliba iepurasului"
3. lectura - "Dumbrava minunata"
4. poezii - "Eroii", "Ce te legeni", "Somnoroase pasarele"
5. Joc didactic - "Ce stim despre padure?"
6. Ghicitori si proverbe despre locuitorii padurii.

b)    Educatie pentru stiinta

7. cunoasterea mediului inconjurator:

● stiati ca? - "Curiozitatea din lumea plantelor si animalelor ",

● convorbiri - "De ce iubim padurea?", "Orizontul local al comunei Derna";

8. matematica: joc didactic: "Spune unde se afla" . diferite elemente ale padurii - pozitii spatiale; "Formeaza sirul copacilor de la cel mai subtire la cel mai gros", "Numara in sir crescator si descrescator", "Afla suma si diferenta numerelor";

c)     Educatie pentru societate

povestire creata dupa un sir de ilustratii: "O fapta buna",

10. lectura dupa imagini "Arde padurea"

d)    Educatie plastica

11. desen, pictura "Aspecte ale naturii", "Culorile padurii", "Pictura pe pietre";
12. modelaj - macheta - "Padurea", folosind plastilina, lut si alte materiale din padure (seminte, crengute, pietre, muschi, frunze, etc.) - lucrare colectiva combinata cu activitate practica de taiere, asamblare, tratarea suprafetelor, imbinare.

e)     Activitati practice

13. confectionarea de "masti pentru carnavalul din padure", facem un "ierbar"

f)      Activitati gospodaresti

14. plantam flori si semanam seminte din padure, curatam copaci

g)     Educatia muzicala

15. cantece "In poiana verde", "In padurea cu alune"
16. jocuri muzicale: "In padure"

h)    Educatia fizica

17. alergare cu trecere peste si sub obstacole, joc: "Lupul si mielul"

i)      Jocuri de miscare

18. "Vanatorul si iepurasii", "Lupul si mielul"

j)      Jocuri de rol

19. "Micii ecologisti", dramatizarea "Coliba iepurasului"

k)    Constructii

20. adaposturi pentru animale, poteci prin padure, braduti, etc.

5) Centrul tematic

Centrul tematic va fi amenajat la centrul "Stiinta", facilitand accesul participantilor la realizarea proiectului.

In aceasta etapa va fi implicat si Centrul de Documentare Informatizat al Scolii Generale din Comuna Derna. Avand in proprietate materiale, carti, atlase, enciclopedii, reviste, filme documentare, reportaje, fotografii, acestea vor fi imprumutate sub forma de sponsorizare, pe perioada proiectului. Copiii vor urmari pe un ecran proiectarea catorva filmulete educative oferite de sponsori, precum si expozitia de fotografii realizate de reporterii unor reviste de specialitate. Pe masura derularii proiectului, centrul tematic se va imbogati cu diverse materiale aduse de copii din padure.

In cadrul unor activitati, jocuri, plimbari, se vor valorifica anumite cunostinte, pentru a crea copiilor perspectiva efectuarii excursiei in padure, trezindu-li-se interesul si dorinta de a cunoaste natura, placerea si bucuria de a se juca in mijlocul ei.

La centrul stiinta: se rasfoiesc atlase botanice si zoologice, unde se recunosc animale, copaci, plante, ciuperci, fructe de padure, insecte. La centrul "Citire": se citesc carti cu copaci, imagini din povesti, se reconstituie din bucati povestea "Arap Alb", se spun poezii. La centrul "Arta": se deseneaza copaci in anotimpul primavara, se canta despre padure.

DESCRIEREA METODOLOGIEI CERCETARII

Grup tinta: Elevii claselor a-IV-a A si B, Step by step.

Metode activ-participative

Dintre acestea enumeram: cercetarea, invatarea prin descoperire, observatia spontana si dirijata, conversatia, povestirea, munca in echipa, jocul si o metoda importanta a cercetarii a constat in chestionarul dat celor doua esantioane de elevi: clasa a-IV-a A si clasa a-IV-a B din comuna Derna .

Precizez: cu esantionul clasei a-IV-a A am desfasurat lectia in teren si cu esantionul clasei a-IV-a B am desfasurat lectia in clasa si la tabla.

Chestionarul cuprinde intrebari comune pentru cele doua esantioane. Esantionul folosit a cuprins 20 elevi din clasa a-IV-a A si 22 de elevi din clasa a-IV-a B.

Perioada de cercetare: 5 mai - 21 mai.

Etapele desfasurarii si perioadele de timp:

5 - 7 mai - procurarea bibliografiei

8 - 10 mai - prezentarea problemei cercetate

11 - 14 mai - fundamentarea teoretica a problemei

15 - 16 mai - distribuirea chestionarelor

17 - 19 mai - interpretarea datelor obtinute

20 - 21 mai - tehnoredactarea lucrarii

metode de recoltare a datelor: chestionarul

● chestinarul pentru elevi : 4 intrebari cu raspunsuri la alegere

esantionul de subiecti :

● copii : clasa a-IV-a A - 12 fete si 8 baieti

clasa a-IV-a B - 13 fete si 9 baieti

Investigatia propriu-zisa

Mini-tema care poate fi tratata in prima zi a proiectului este "Drumul pana la padure", in care atentia copiilor va fi orientata spre obiectivele mai importante din comuna si din afara acesteia: cea mai veche biserica ortodoxa din judet, construita din caramida (sec XVIII), livezile si gradinile cu legume si flori, cladirile moderne, culturile de camp, oamenii muncind.

Ajunsi la destinatie, se alege o poiana in care se va stabili locul de adunare si odihna. Se delimiteaza spatiul in care au voie sa se deplaseze. Se acorda copiilor libertate in observare si actiune, se orienteaza si canalizeaza perceptia si activitatea practica a copiilor spre elementele esentiale oferita de natura. Se adreseaza copiilor intrebari fara a inhiba activitatea de investigare a naturii, se acorda libertate clasei sa-si organizeze jocuri si activitati practice la alegere, pe grupuri mici: sa sara coarda in poienita, sa se ascunda dupa copaci, sa se joace cu mingea, sa masoare copacii cu bratele, etc. Voi face poze copiilor in diferite ipostaze.

O etapa foarte importanta a acestui proiect este partea ecologica, atunci cand copiii, echipati in manusi, strang resturile lasate de altii, curata poienita in care au fost, si li se explica importanta curateniei in padure. De asemenea li se explica cu exemple reale efectele dezastruoase a distrugerii padurii prin ruperea crengilor, a scoartei copacilor, prin focul lasat nesupravegheat, etc. Se observa orizontul local al localitatii, punctele cardinale.

Reintoarcerea se face dupa ce in prealabil copiii isi aduna toate lucrurile si fac ordine la locul de popas. Ajunsi la scoala se va face bilantul materialelor culese din padure, sortarea acestora si amenajarea lor in mod corespunzator in clasa pentru a fi valorificate in cadrul diferitelor activitati. La ceea ce au stiut copiii dinainte si au stabilit in harta proiectului, dupa aceasta activitate de cunoastere, au aflat diferite lucruri noi, pe care le-au adaugat pe harta, intregind seria de cunostinte legate de padure.

Chestionar

Alegeti raspunsurile corecte din urmatoarele variante:

1) Ce este linia orizontului?

a) linia de jur-imprejurul nostru, unde ni se pare ca cerul atinge pamantul.

b) intreaga parte de cer si pamant.

c) un punct de orientare .

d) o suprafata intinsa.

2) Care dintre aceste efecte produc distrugerea naturii?

a) ruperea crengilor

b) ruperea scoartei copacilor

c) focul lasat nesupravegheat

d) strangerea resturilor lasate de altii

3) Care sunt punctele cardinale?

a) N

b) V

c) S

d) E

4) Cum trebuie sa ramana locul de popas dupa ce se incheie vizita ?

a)     peste tot sa fie resturi aruncate

b)     crengi rupte

c)     curat si ingrijit

d)     curatat de tot ce poate sa distruga natura

Metode de predare folosite in desfasurarea actvitatii de cercetare la elevi din clasa a-IV-a A :

Metode de predare folosite in desfasurarea actvitatii de cercetare la elevii din clasa a IV-a B :

Factorii motivationali cel determina pe elev sa invete:

Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute

Am ales doua clase egale ca varsta scolara, tocmai pentru a exista "egalitatea de start". Astfel, inaintea experimentului descris anterior, cele doua clase presupune ca vor avea un potential egal, atata doar ca una dintre ele - clasa tinta - va actiona in natura si va cunoaste nemijlocit multe dintre lucrurile despre care cealalta clasa, clasa martor, le va afla din manuale, fise, desene etc., fara a intra in contact direct cu ele.

Prin evaluarea nivelului de informatie dobandit de catre elevi in cursul experimentului, se poate sustine fara nici un dubiu, ca clasa tinta: elevii clasei a-IV-a A si-a insusit mai multe informatii despre natura si mediul inconjurator, impactul afectiv a fost mai puternic si imaginatia lor a fost in mod sensibil stimulata, spre deosebire de clasa martor: elevii clasei a-IV- a B care au dat un raspuns moderat.

Elevii clasei a-IV-a A

Elevii clasei a-IV-a B

Acesta este un prilej de sinteza si apreciere a activitatilor si produselor acestora, de evaluare a modului de proiectare, organizare, coordonare a proiectului si a eficientei acestuia.

Lucrarile copiilor realizate pe parcursul derularii proiectului sunt adunate intr-o expozitie cu tema care cuprinde desenele, picturile pe diferire materiale, mastile confectionate, colajele realizate, ierbarul, constructiile, macheta - "Padurea" si un album cu fotografii facute in padure. La aceasta expozitie sunt invitati sa participe elevii din celelalte clase ale scolii, parintii, cadrele didactice si oficialitatile locale.

Bibliografie

Schiopu, U., 1967, Psihologia generala, E. D. P. , Bucuresti

Tarcovnicu, V., Pedagogie generala, Editura Facla, Bucuresti

Cucos, C., 2000, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi

Mandrut, O., 1998, Geografie Fizica, Editura Corint, Bucuresti

Popescu, M., 1999, Geografie Fizica manual, Editura Teora, Bucuresti

11. Contributii la formarea constiintei ecologice si conduitei patriotice la elevi

Cunoasterea orizontului local, a tinutului natal, constituie o preocupare permanenta pentru invatare in vederea realizarii scopului instructiv educativ in randul elevilor: instructiv pentru ca elevii isi insusesc numeroase cunostinte din orizontul local si educativ pentru ca elevii se ataseaza tot mai mult de meleagurile copilariei, de tinutul natal in care traiesc, formand premisele dezvoltarii patriotismului.

Patriotismul este considerat o trasatura a personalitatii fiecarui om. Aceasta trasatura se cristalizeaza de la cea mai frageda varsta si se imbogateste cu noi dimensiuni pe tot parcursul existentei umane, ca urmare a dinamicii relatiilor dintre individ si patria sa. Toate actiunile intreprinse in scopul educatiei patriotice presupun imbogatirea vocabularului de informatii a copiilor despre patrie (desigur pornind de la orizontul local) concomitent cu antrenarea lor in formele vietii sociale, menite a le imbogati experienta de viata.

Un rol important in formarea reprezentarilor patriotice il are cunoasterea locului in care copii cresc si traiesc, precum si formarea unor comportamente pozitive fata de mediul geografic si social, cu care interactioneaza.

Sentimentele de patriotism se nasc prin acumulari lente, de mai lunga durata si in conditiile unor situatii concrete. Delimitarea stricta a notiunii de patrie ne trimite la spatiul geografic al tarii natale, care va incepe de fapt cu observarea si cunoasterea mediului apropiat. Deci patria se limiteaza la aceasta varsta, la mediul accesibil copilului, mediu pe care il analizeaza si care se extinde si se imbogateste in continut, treptat, in raport cu varsta copilului.

Tara reprezinta pentru copilul de varsta prescolara si scolara mica o notiune abstracta. Cunoasterea formelor de relief a localitatii natale, cu flora si fauna caracteristice, ii formeaza reprezentarile necesare intelegerii acestei notiuni. Prin vizitarea in primul rand a imprejurimilor, a unor zone turistice din apropiere, prin discutarea si respectarea unor norme ecologice, orice copil dovedeste ca isi cunoaste orasul si apoi tara.

Problematica si caracteristicile mediului inconjurator, sunt de mare actualitate si cuprind totalitatea elementelor, proceselor si fenomenelor naturale, dar si a celor introduse de om si caracterizeaza un anumit teritoriu in care isi desfasoara activitatea oamenii. Intre elementele, fenomenele si procesele naturale mentionam: relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, solurile si transformarile lor.

Dintre elementele, fenomenele si procesele introduse de om evidentiem: asezarile omenesti, obiective si activitati economice, transporturile, fenomenele indirecte datorata numeroaselor activitati umane (poluare, zgomot).

Educatia ecologica a copiilor este imperios necesara si extrem de actuala, prin contributia acestei educatii la trezirea interesului, dragostei si respectului, pentru cunoasterea si protejarea naturii, vietuitoarelor de catre copii. Prin educatia ecologica trebuie sa cultivam permanent dragostea si interesul elevilor pentru cunoasterea si protejarea mediului si societatii. In acelasi timp trebuie sa formam la copii atitudini si deprinderi de cunoastere, ingrijire si protejare a naturii inconjuratoare si atitudini critice si de dezaprobare fata de cei ce incalca normele de respectare si protejare a mediului, de ingrijire si infrumusetare a naturii acestei comune.

In atingerea si realizarea acestor importante obiective educative, de educare a capacitatii de a ocroti, proteja si respecta natura. In acest important domeniu al educatiei se impun prioritar respectarea unor obiective de referinta ca:

sa ia atitudine critica de dezaprobare fata de cei care degradeaza mediul;

sa evidentieze permanent rolul si importanta vietuitoarelor in asigurarea echilibrului ecologic;

efectuarea de plantari de flori, arbusti, pomi fructiferi, vita de vie;

sa-si dezvolte si sa imbogateasca vocabularul cu termeni ecologici;

sa poata argumenta necesitatea ocrotirii, protejarii si respectarii naturii.

Aceste obiective pot fi realizate prin variate activitati de invatare, intre care rol important il are:

comentare diferitelor imagini (pliante, diapozitive, diafilme) din natura, flora si fauna;

ingrijirea plantelor din clasa, locuinta, gradina si a unor animale mici;

frecvente exercitii de amenajare si construire a unor adaposturi si hrana pentru animale si pasari;

prezentarea de curiozitati din lumea plantelor si animalelor;

chestionarea ecologica.

Tot in acest important domeniu educativ un rol important il are cultivarea interesului pentru promovarea starii de sanatate a mediului, promovand o serie de obiective de referinta ca:

cunoasterea surselor de poluare si efectele lor negative asupra naturii;

participarea activa la organizarea unor actiuni simple, ecologice;

sa depisteze si sa arate unele forme de poluare din zona si influentarea lor in degradarea mediului.

In realizarea acestor importante obiective educative se pot folosi cu succes o serie de activitati de invatare intre care prioritare ar fi:

observarea si compararea unor aspecte din diverse medii poluate si nepoluate;

prezentarea in mod adecvat a unor casete video cu diferite forme de poluare si efectele lor;

efectuarea de desene, compuneri, descrieri de natura ecologica.

In munca educativa cu elevii am cautat frecvent sa-i constientizez asupra degradarii mediului inconjurator datorate unor factori naturali (inundatii, cutremure, precipitatii torentiale) sau a unor factori antropici (poluare, eroziune, eroziune torentiala). Am insistat mult asupra efectelor negative ale defrisarilor forestiere, a degradarii peisajelor.

M-am preocupat in mod constant de realizarea unei educatii corespunzatoare privind mediul inconjurator acordand atentie mare:

folosirii mass-media cu recomandari si atentionari, comentarii privind tematica poluarii si protectia mediului;

indrumarii si stimularii cercetarii individuale si colective ale elevilor asupra mediului ambiant;

sporirii actiunilor voluntare de interventie in zonele de degradare a mediului din cadrul comunei.

Fac eforturi sustinute de crestere a responsabilitatii elevilor si parintilor pentru asigurarea si mentinerea unui mediu de viata corespunzator exigentelor ecologice actuale.

12. Sugestii privind predarea unei lectii de geografie

Curriculumul de geografie pentru clasa a IV-a isi propune sa-i familiarizeze pe elevi cu notiuni elementare de geografie, relativ simple si accesibile varstei scolare mici. Pornind de la elementele de geografie ale orizontului local, i se propune elevului descoperirea progresiva a aspectelor definitorii pornind de la spatiul geografic romanesc.

Mutatia esentiala propusa de prezentul curriculum este trecerea de la geografia de tip descriptiv spre un demers de invatare care incurajeaza intelegerea relevantei geografiei pentru viata cotidiana a copilului. Se urmareste totodata trezirea interesului acestuia de a cunoaste direct, de a investiga si de a intelege - la un nivel elementar - faptul geografic imediat precum si importanta prezentarii unui mediu ambiant favorabil unei vieti sanatoase si echilibrate. Studiul geografiei trebuie sa depaseasca ori de cate ori este nevoie spatiul ingust al salii de clasa, natura inconjuratoare, fiind mediul cel mai potrivit de familiarizare a copilului cu faptul geografic.

Noul curriculum este astfel conceput incat sa nu ingradeasca prin conceptie sau mod de redactare stilul invatatorului, sa ofere acestuia libertate de alegere si de organizare a unor activitati de organizare a unor activitati de invatare, considerate a fi cele mai adecvate atingerii obiectivelor propuse. Totodata invatatorul poate decide cu privire la succesiunea cea mai adecvata a temelor, acordand o atentie speciala pastrarii logicii interne a disciplinei.

Procesul de descongestionare a invatamantului romanesc nu poate fi eficient fara schimbarea viziunii cadrelor didactice si asupra organizarii si proiectarii lectiilor de geografie.

Invatamantul romanesc cunoaste o transformare profunda in curs de desfasurare, privind continutul conceptual, structurile organizatorice si pregatirea resurselor umane. Acestea, pe langa formarea unor notiuni si reprezentari care au legatura cu geografia si stiintele, ofera informatii copiilor si despre alte obiecte de studiu, sau pot fi interdisciplinate cu obiecte cum ar fi: istoria, limba romana, educatia moral-civica.

In pedagogia contemporana se confrunta mai multe moduri de abordare a procesului educational considerat ca un act de creatie inedit, nerepetabil, dar si ca un ansamblu de actiuni si operatii structurale ce urmeaza o anumita cale printr-o actiune de proiectare, conferindu-i astfel rigoarea maxima.

Proiectarea activitatii didactice include un ansamblu de operatii de elaborare anticipata a obiectivelor, continutului, strategiilor de predare-invatare, a modalitatilor de evaluare a rezultatelor obtinute, precum si a relatiilor dintre acestea. Cunoscuta ca un proces de gandire, de prefigurare motivata a actului didactic, proiectarea activitatii didactice se refera la operatii de constructie si organizare anticipativa a unor componente ale actului didactic si a relatiilor dintre acestea, asigurandu-se astfel lectiilor un caracter mai sistematic, rational si o eficienta sporita ce se finalizeaza cu rezultate superioare in pregatirea elevilor.

Pentru ca proiectarea activitatii didactice sa fie o expresie a creativitatii, se cere ca invatatorul sa dispuna de o complexa cultura pedagogica, psihologica, metodica si de specialitate, fondata pe o experienta si un stil didactic cat mai deschise. In elaborarea unui proiect de lectie pentru predarea-invatarea geografiei si organizarii activitatii didactice, trebuie sa se realizeze o concordanta intre diferitele componente ale actului didactic: obiectivele specifice (de referinta) si operationale, strategiile didactice, evaluarea rezultatelor obtinute de elevi (capacitatile de invatare ale acestora).

Obiectivele operationale ale unei lectii de geografie, la invatamantul primar, se raporteaza la obiectivele cadru si de referinta si decurg in continutul programei pentru fiecare tema in parte. Este necesar, deci, ca invatatorul sa analizeze, cu atentie, continutul temei, in vederea ordonarii etapelor de formare a reprezentarilor si notiunilor ce trebuie intelese si dobandite de elevi, a insusirii informatiilor, a corelarii si evaluarii faptelor si fenomenelor, a consecintelor si repartitiei lor in teritoriu. Importanta este diferentierea obiectivelor operationale care in plan cognitiv, afectiv si psihomotor, pot si trebuie sa fie masurarile (operationalizabile) precizandu-se cat de capabili trebuie sa fie elevii la sfarsitul orei (lectiei), cat si in ce conditii (strategii didactice) se vor realiza cerintele specifice fiecarui obiectiv.

Dupa verificarea cunostintelor, scenariul ar trebui sa vizeze pregatirea aperceptiva prin captarea atentiei elevilor, folosind materiale - stimul, care sa trezeasca interesul si curiozitatea acestora. In fata ilustratiilor sau a altor mijloace de invatamant, elevii sunt informati cu privire la obiectivele urmarite, fiind ajutati de invatator sa sesizeze performantele spre care se indreapta. Desigur ca invatatorul va avea grija sa realizeze un dialog euristic, care sa solicite recunoasterea si reamintirea unor notiuni insusite anterior, inlesnind prin forme suple de organizare a continuturilor accsebilitatea la noua lectie.

De asemenea, invatatorul, prin intrebari si explicatii sistematice, dirijeaza gandirea elevilor pentru a descoperi, intelege si dobandi noile cunostinte. Preocuparea invatatorului trebuie sa vizeze, in acest moment, functia motivationala / crearea motivatiei invatarii, prin stimularea curiozitatii, trezirea interesului si a dorintei de cunoastere. Pentru acest fapt, atat in proiectul de lectie, cat si in practica, invatatorul va face uz de intreaga capacitate de a utiliza metode si tehnici de lucru menite sa stimuleze participarea afectiva a elevilor, asimilarea cunostintelor si formarea abilitatilor prin descoperire, problematizare si munca independenta, de a integra corespunzator mijloacele de invatamant, de a raporta cunostintele de la un suport intuitiv adecvat. Totodata nu trebuie omisa formarea deprinderilor de activitate independenta, exprimata prin observarea si citirea materialelor ilustrative si cartografice, folosirea semnelor conventionale, desenarea unor schite de harta sau rezolvarea unor jocuri geografice. Desigur ca toate aceste fapte trebuie raportate la strategiile expozitive si activ - participative, a caror dozare se stabileste in functie de resursele elevilor, maiestria / competenta invatatorului si comunicabilitatea cu clasa.

Un moment esential al lectiei este obtinerea performantei, cand elevii vor fi solicitati sa selecteze, sa clasifice, sa demonstreze, sa explice, sa aplice, sa deseneze, sa concluzioneze, pe un fond intuitiv, atent si corect pregatit de invatator, care sa permita reintoarcerea si imbunatatirea din mers a rezultatelor invatarii, adica maximalizarea efectelor pozitive ale comportamentului elevilor si minimalizarea celor negative.

Intr-un asemenea context situativ, dupa imaginarea asigurarii feed-backului, invatatorul va proceda la proiectarea evaluarii rezultatelor invatarii, la evaluarea performantei, a eficientei activitatii didactice. Astfel, in partea finala a lectiei, invatatorul va proceda la asigurarea si intensificarea retentiei si a transferului cunostintelor prin situarea elevilor intr-un context nou, cand acestia vor fi solicitati sa rezolve sarcini noi ce presupun operarea cu notiuni dobandite, facand uz de strategii de diferentiere si individualizare, pe grupe de nivel, in conditiile folosirii unor teste de control sau fise de lucru (evaluare), raportate desigur la obiectivele operationale.

Ultima secventa a lectiei se refera la precizarea activitatilor pe care elevii le vor efectua acasa, pentru care invatatorul va proceda la explicatiile necesare in vederea realizarii sarcinilor de invatare.

In lucrarea de fata voi face cateva sugestii privitoare la proiectarea si desfasurarea a unor lectii de geografie a Romaniei, la clasa a IV-a, accesibile elevilor din scolile normale si utila cadrelor didactice ce predau la clasele primare.

13. Consideratii finale

In prezenta lucrare am urmarit o reliefare succinta a pozitiei geografice si istorice a comunei Derna, Judetul Bihor, o caracterizare generala a asezarii si etapele dezvoltarii din punct de vedere fizic si geografic.

Am acordat in cadrul prezentei lucrari o mare atentie evolutiei istorice si dezvoltarii teritoriale a orasului, in diferitele epoci istorice, conditiile naturale ale localitatii, caracterizarea reliefului, clima, hidrografia, flora, fauna, solurile si resursele naturale ale comunei Derna.

"Tinut sfant si scump al sufletului meu, privelistea cereasca a pamantului locuit de oameni buni, cu suflete curate, intr-o natura neprihanita. Dintr-acolo venind, cunosc norii, fulgerele si tunetele, cerul instelat si apusurile cele mai tainice ale sufletului meu, locul neatins, toposul sacru al copilariei pe care am dorit sa-l calc, sa-l cercetez mai de aproape, sa-l calc cu pasii omului, locul sfant, sanctuarul albastru al copilariei, al padurilor si tainelor, al neamurilor din cealalta lume. "

Ioan Alexandru

Faptele analizate urmeaza un traseu simplu dar riguros ce contin elemente bazate pe cercetari nemijlocite ori pe date obtinute de la diverse institutii care monitorizeaza dinamica fenomenelor geografice. Toate acestea contribuind armonios la explicarea dinamicii proceselor din geosistem. Pe langa continutul stiintific bogat si bine argumentat, lucrarea "Descrierea fizico-geografica a comunei Derna, Judetul Bihor" devine accsebila prin limbajul simplu, curat si cu adresabilitate directa. Sunt numeroase motive pentru a recomanda lucrarea tuturor acelora care privesc cu ochi limpezi orice colt din tara si mai mult, unul al comunei Derma.

Am urmarit in cadrul lucrarii sa contribui la o mai buna cunoastere a evolutiei reliefului, climei si hidrografiei, a faunei ,a resurselor naturale si a variatelor cai de punere a lor in valoare. Am insistat pe aceste aspecte pentru a realiza nu numai cunoasterea de catre elevi a principalelor elemente ale orizontului local, dar si buna gospodarire a resurselor materiale si umane ale cestui tinut istoric. Este importanta imbogatirea cunostintelor elevilor, a modalitatilor de cunoastere a tinutului natal, precum si conectarea resurselor acestei zone atat in cadrul economiei locale, cat si nationale. Pe langa largirea orizontului de cunoastere, a conditiilor fizico-geografice, am urmarit educarea elevilor in spiritul dragostei si cunoasterii nu numai a realitatilor economice, dar si a cunoasterii mediului inconjurator, in acest caz a orizontului local, pentru a-l apara, ingriji si proteja impotriva agresiunilor cotidiene (aspectul ecologic al geografiei).

Bibliografie

Ardeleanu, I. (1888) Istoria diocesei romano-catolice a Oradiei Mari, Blaj

Benedek, G. (1971) Sistemul fonetico fonologic al graiurilor slovace din judetul Bihor si Salaj-Lucrare de doctorat

Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena (1999), Riscurile climatice din Romania, tiparita de Compania Sega International, Bucuresti.

Berindei, O., I., Pop, P., Gr. (1972), Judetul Bihor, Editura Academiei R.S. Romania, Bucuresti.

Berindei, I., Dumitrscu, S., Faur, V., Godea, I. (1979), Bihor-ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, Bucuresti.

Godea, I., Cristache-Panait, I. (1978) Monumente istorice si bisericesti din Eparhia Ortodoxa a Oradiei. Bisericile din lemn, Ed. Episcopiei Ortodoxe romane a Oradiei, Oradea

Imbroane, M., Al., Moore, D. (1999), Initiere in GIS si Teledetectie, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.

Linc, Ribana (2000), Studiul hartii, Editura Universitatii din Oradea, Oradea.

Suciu, C. (1962), Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania, Vol. I si II, Editura Academiei R.P.R.

Pascu, St. (1971), Voievodatul Transilvaniei, Vol. 1, Editura "Dacia", Cluj.

* * * (1971), Localitatile judetului Bihor, Tiparita de Intreprinderea poligrafica "Crisana", Oradea.

* * * (1974) Crisia, Intreprinderea poligrafica, Oradea.

* * * (1975) Crisia, Intreprinderea poligrafica, Oradea.

* * * (1977) Crisia, Intreprinderea poligrafica, Oradea.

Furtuna, C., Mandrut, O., (2003), Geografia Romaniei-manual pentru clasa a IV-a, Editura ALL, Bucuresti

Vasile Molan, (2007), Geografia Romaniei, fise de lucru, Colectia Campionii Scolii, Ed. Tiparg

Tomescu, F. Popa, G. Alexandru si L. Stan, (1999), Metodica predarii geografiei si stiintelor naturii in ciclul primar, Craiova, Editura Gheorghe Alexandru

Sas, C., Popa, C., (2004), Practica pedagogica, Editura Imprimeriei de vest, Oradea

George Vaslan, (2007), Pamantul romanesc si frumusetile lui

Dictionar de istorie veche a Romaniei, (1976), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti

Legea Invatamantului, (1995), Bucuresti, Editura S.C. Tribuna Invatamantului S.A.

Metodica predarii cunostintelor despre natura la clasele I-IV, (1988), Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Programa scolara - geografie clasa a IV-a, (2005)

Revista Invatamantului primar, (1999), Bucuresti, Editura Discipol

www.didactic.ro

ANEXE

PROIECTE DE LECTIE

Data

Clasa: a IV-a

Propunatoare: Gondor Monika Arabella

Obiectul Geografie

Subiectul: Depresiunea Transilvaniei

Tipul lectiei: Evaluare

Obiectiv fundamental: formarea de noi cunostinte legate de Depresiunea Transilvaniei

Scopul lectiei: ● familiarizarea copiilor cu spatiul geografic romanesc;

● imbogatirea vocabularului cu elemente de limbaj specifice geografiei.

Obiective cadru

OC 1. Perceperea si reprezentarea spatiului geografic

OC 2. Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografice

Obiective operationale:

OO1 - sa nominalizeze corect grupele Muntilor Carpati;

OO2 - sa localizeze cele trei grupe ale Muntilor Carpati;

OO3 - sa sintetizeze informatiile primite;

OO4 - sa exemplifice bogatiile din Depresiunea Transilvaniei;

OO5 - sa caracterizeze depresiunile.

Metode didactice

- conversatia euristica, explicatia, munca cu harta, observatia

Mijloace de invatamant

- Harta fizica a Romaniei, puzzle, fise

Bibliografie:

M.Penes, I.Sortan, Geografie manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana, Bucuresti, 2006.

Desfasurarea lectei

ANEXA 1

Una din tarile vecine Romaniei, in partea de est este .

Ce culoare utilizam pentru a reprezenta campia?

Care dintre urmatoarele denumiri este un pas, Prislop sau Predeal?

Una din bogatiile Carpatilor Occidentali este . ?

Scarisoara este numele unei .

Carpatii au numeroase bogatii, atat la . , cat si adancul pamantului.

Carpatii care se intind de la granita de nord pana la Valea Prahovei sunt Carpatii .

Care sunt formele de relief cele mai intalnite?

Carpatii care se intind de la Valea Dunarii pana la Valea Barcaului sunt Carpatii .

Carpatii care se intind de la Valea Prahovei la vaile Timis si Cerna sunt Carpatii .

ANEXA 2

Din ce este alcatuit relieful Depresiunii Transilvaniei?

Ce intalnim in zona Podisului Transilvaniei?

Dati exemple de doua depresiuni amintite de-a lungul lectiei.

Cum sunt vaile?

ANEXA 3

Fisa de lucru

1. Completati urmatoarele afirmatii:

▪ Depresiunea Transilvaniei se gaseste in interiorul . . . . . . . carpatic;

▪ Dealurile ocupa cea mai mare parte si de aceea Depresiunea Transilvaniei se mai numeste . . . . . . . . . . .

▪ Peisajul are aspectul unei campii, de unde si numele de . . . . . . . ..

2. Dati exemple de bogatii pe care le intalnim in Depresiunea Transilvaniei.

3. Caracterizati depresiunile.

Proiect de lectie

Data:

Clasa: a IV - a

Obiectul: Geografie

Propunator: Gondor Monika Arabella

Subiectul: Carpatii Meridionali

Tipul lectiei: Transmitere de noi cunostinte

Obiectiv fundamental : Transmitere de noi cunostinte legate de Carpatii Meridionali

Obiective cadru

OC1 - Perceperea si reprezentarea spatiului geografic

OC2 - Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografice

Obiective de referinta:

OR1 - sa-si insuseasca denumirile muntilor care fac parte din grupa Carpatilor Meridionali;

OR2 - sa localizeze pe harta muntii si unitati ale acestora;

OR3 - sa retina varfurile mai importante din acesti munti;

OR4 - imbogatirea vocabularului cu urmatorii termeni : calcare, tesit, zacaminte .

Obiective operationale:

OO1 - sa enumere muntii care fac parte din Carpatii Orientali;

OO2 - sa localizeze pe harta muntii;

OO3 - sa descopere cum se numeste noua grupa a Carpatilor;

OO4 - sa retina tema noii lectii si obiectivele urmarite;

OO5 - sa-si noteze pe caiete caracteristicile de baza ale Carpatilor Meridionali;

OO6 - sa tetina principalele aspecte despre grupa Muntilor Bucegi ;

OO7 - sa retina principalele caracteristici ale grupei Muntilor Fagaras ;

OO8 - sa-si noteze si sa retina limitele, varfurile importante din grupa Muntilor Parang ;

OO9 - sa retina sensul cuvintelor :semet, tesit ;

OO10 - sa retina trecatorile importante ;

OO11 - sa retina sensul cuvintului zacamant ;

OO12 - sa fixeze pe harta Muntii Meridionali.

Metode didactice:

-conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, munca cu harta;

Mijloace de invatamant:

harta fizica a Romaniei, imagini din Carpatii Meridionali, sablon;

Bibliografie:

Programa scolara pentru Invatamantul primar, Bucuresti.

M.Penes, I. Sortan, Geografie manual pentru clasa a IV -a, Editura Ana, Bucuresti 2006.

Desfasurarea lectiei

Schita lectiei

Carpatii Meridionali

formeaza un lant de munti cuprins intre Valea Prahovei la est si vaile Timis si Cerna la vest;

sunt cei mai nalti munti din Carpatii romanesti, depasind in multe locuri 2500 m;

unele rauri mari au reusit sa-i strabata de-a curmezisul, rupandu-i in mai multe grupe de munti:

○ Grupa Muntilor Bucegi - se afla in estul Carpatilor Meridionali intre vaile Prahova si Dambovita;

▪ Muntii Bucegi - Babele si Sfinxul; Vf. Omul - cea mai mare inaltime;

▪ chei si pesteri - Ialomitei;

○ Grupa Muntilor Fagarasului - urmeaza dincolo de Valea Dambovitei pana la Valea Oltului;

▪ Muntii Fagaras sunt cei mai inalti - Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), cei mai inalti din Carpatii romanesti;

○ Grupa Muntilor Parangului - este situata intre Valea Oltului si Valea Jiului

▪ Muntii Parang(2000 m);

○ Grupa Muntilor Retezatului - se afla in vestul Carpatilor Meridionali, intre Valea Jiului si vaile Timis si Cerna;

▪ cei mai inalti Mutii Retezat (tesit=turtit);

▪ lacuri;

▪ defilee;

▪ trecatori: Turnu Rosu, Cozia, Lainici;

○ Depresiunile - cuprind bogatii si sunt populate; Petrosani (zacamant - acumulare de substante minerale utile din interiorul Pamantului).

Proiect de lectie

Data:

Clasa: a IV-a A

Propunator: Gondor Monika Arabella

Obiectul: Geografie

Subiectul: Orasele

Tipul lectiei: Mixta

Obiectivul fundamental: Dezvoltarea capacitatii de observare si relationarea elementelor de spatiu geografic pe baza diverselor surse geografice.

Obiective cadru:

OC1 - Observarea, descrierea si rationarea elementelor de mediu geografic pe baza diverselor surse geografice.

OC2 - Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei.

Obiective de referinta:

OR1 - sa localizeze corect elemente ale spatiului geeografic;

OR2 - sa observe dirijat/nedirijat elemente ale mediului geografic;

OR3 - sa identifice si sa descrie caracteristici ale elementelor geografice;

OR4 - sa construiasca enunturi simple despre locuri geografice observate.

Obiective operationale:

OO1 - sa cunoasca si sa utilizeze corect concepte si denumiri cu specific geografic;

OO2 - sa cunoasca si sa identifice pozitia punctelor cardinale;

OO3 - sa identifice si sa localizeze cu ajutorul hartii orasele mari ale tarii;

OO4 - sa identifice si sa descrie principalele carcteristici ale oraselor discutate;

OO5 - sa recunoasca dupa scurte caracterizari principalele orase ale tarii;

OO6 - sa completeze corect schita lectiei.

Metode didactice:- conversatia, povestirea, observarea, exercitiul, munca cu harta.

Mijloace de invatamant:- carti, fise de lucru, atlase geografice scolare, harta fizica a Romaniei, CD, calculator, planse cu imagini.

Bibliografie:

Ministerul Invatamantului, (1996), Programe analitice pentru clasele I-IV, Editura CORESI, Bucuresti

Sas, C., Popa, C., (2004), Practica pedagogica, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea

Desfasurare lectiei

Proiect de lectie

Data:

Clasa: a IV-a A

Propunator: Gondor Monika Arabella

Obiectul: Geografie

Subiectul: Elemente de geografie a Romaniei. Caracteristici generale: Limite si vecini

Tipul lectiei: Mixta

Obiective cadru:

OC1 - Observarea, descrierea si rationarea elementelor de mediu geografic pe baza diverselor surse geografice.

OC2 - Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei.

Obiective de referinta:

OR1 - sa localizeze corect elemente ale spatiului geeografic;

OR2 - sa observe dirijat/nedirijat elemente ale mediului geografic;

OR3 - sa identifice si sa descrie caracteristici ale elementelor geografice;

OR4 - sa construiasca enunturi simple despre locuri geografice observate.

Obiective operationale:

OO1 - sa puncteze caracteristici geografice importante din orizontul local;

OO2 - sa precizeze asezarea Romaniei pe harta Europei;

OO3 - sa cunoasca marimea suprafetei, a hotarelor tarii noastre;

OO4 - sa identifice

OO5 - sa recunoasca dupa scurte caracterizari principalele orase ale tarii;

OO6 - sa completeze corect schita lectiei.

Metode didactice

-conversatia, explicatia, observatia, exercitiul, munca cu harta, desenul geografic, munca independenta, lucrul in perechi - rebusul;

Mijloace de invatamant:

harta fizica a Romaniei, harta Europei, atlase scolare, fisa de lucru, rebus geografic, eseu de 5 minute;

Bibliografie:

Programa scolara-geografie clasa a IV-a, 2005 ;

Geografia Romaniei, fise de lucru, prof. Vasile Molan, Colectia Campionii Scolii, Ed. Tiparg, 2007 ;

Pamantul romanesc si frumusetile lui, George Vaslan ;

Desfasurare lectiei

SCHITA TABLEI

Romania

Limite si vecini

Suprafata Romaniei este de 238 391 kmē

Hotarele Romaniei - naturale (fluviale, maritime)

- conventionale

Vecinii Romaniei: N - Ucraina

E - Republica Moldova, Ucraina si Marea Neagra

S - Bulgaria

S-V - Serbia

V - Ungaria

DESCRIEREA MOLDOVEI

dupa Dimitrie Cantemir

"Siretul, venind dinspre hotarul de miazanoapte, curge catre miazazi. E un rau inconjurat din toate partile de paduri si munti. In Siret se varsa Barladul, care curge prin tinutul deluros al Tecuciului, de la rasarit spre apus, si se uneste cu Siretul langa satul Serbanesti."

PAMANTUL ROMANESC

George Vaslan

"Daca rechemati in minte o imagine a hartii Romaniei, de la inceput apar evidente cateva caractere dominante: in primul rand o forma de hotare aproape ovala, subliniata pe trei parti de ape: Prutul, Marea Neagra si Dunarea."

ESEU DE 5 MINUTE

Alcatuieste doua enunturi despre lectia invatata azi "Limitele si vecinii Romaniei"

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Adreseaza o intrebare in legatura cu ceea ce te intereseaza despre acest subiect.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .