didactic Clasa: a IX-a Limba si literatura romana - Tipuri de texte. Textul literar - textul nonliterar

Proiect didactic

Scoala: Colegiul National "Vladimir Streinu", Gaesti

Clasa: a IX-a A

Data: 21 mai 2009

Profesor:

Obiectul: Limba si literatura romana

Tema: Tipuri de texte. Textul literar - textul nonliterar

Tipul: Aprofundare si sistematizare a cunostintelor

Scopul: Formarea de priceperi si deprinderi privind lucrul cu textele la prima vedere.

Competente generale:

1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si producerea mesajelor in diferite situatii de comunicare;

2. Folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in receptarea diferitelor texte literare si non-literare;

3. Argumentarea in scris si oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare.

Comptente specifice:

Obiective cognitive:

O1-Sa identifice elementele situatiei de comunicare in textele suport si particularitati pe care acestea le comporta in fiecare text;

O2- Sa recunoasca particularitatile de structura/compozitie ale diferitelor tipuri de texte;

O3-Sa prezinte tipul de discurs (fictional/nonfictional);

O4-Sa identifice particularitati ale limbajului utilizat in diferite tipuri de texte;

O5.Sa sa sustina argumentat apartenenta textului la categoria celor literare/nonliterare;

Obiective afective:

-Sa valorifice gandirea autonoma, reflexiva si critica in raport cu diversele mesaje receptate.

-Sa isi dezvolte atitudini pozitive fata de comunicare;

-Sa constientizeze importanta capacitatii de a opera cu un text la prima vedere;

-Sa-si organizeze un sistem de valori

Obiective psihomotorii:

sa automatizeze modalitatile de abordare a unui text la prima vedere;

sa utilizeze tehnici variate pentru analiza diferitelor tipuri de texte;

Metode si procedee didactice    Metode si tehnici de evaluare

Explicatia    Testul formativ

Conversatia euristica Observarea curenta a elevilor

Problematizarea Chestionarea orala/frontala

Descoperirea

Dezbaterea

Forme de organizare a invatarii:

Activitate pe grupe

Activitate individuala

Activitate frontala

Materiale si mijloace tehnice de invatamant:

Fise cu texte selectate

Testul formativ

Fisa de lucru a grupei

Capacitati de invatare:

Clasa omogena cu ritmuri de invatare foarte apropiate.

Bibliografie:

Corghes, H-Limba si literatura romana pentru examenul de bacalaureat, ed. Art, 2004.

Costache, A- Limba si literatura romana pentru examenul de bacalaureat, ed. Art, 2005

Dobos, M-Compendiu de teorie si critica literara, ed.Polirom, 2003

Manolescu, N- Limba si literatura romana pentru bacalaureat si admitere,Ed. Paralela 45, 2005

A. Costache, Fl. Ionita, Gh. Lazarescu, A. Savoiu, F. Sanmihaian,-Ghid de Limba si literatura romana pentru clasele a IX-a - a XII-a Sofia Dobra, fise de lucru.

Rebreanu, L-Adam si Eva, ed. 100+1 Gramar

Vianu, Tudor,Dubla intentie a limbajului si problematica stilului in Arta prozatorilor romani, Ed. Minerva, 1988

Scenariul desfasurarii activitatii

I. Momentul organizatoric: -notarea absentelor in catalog

-pregatirea elevilor pentru lectie

-asiguararea climatului adecvat desfasurarii lectiei

II.Reactualizarea celor invatate anterior prin verificarea temei.

Elevii citesc. Profesorul verifica efectuarea temei.

III.Captarea atentiei elevilor si asigurarea momentului afectiv se va realiza prin urmatoarea secventa didactica:

Cine vorbeste o face pentru a-si impartasi gandurile, sentimentele, reprezentarile, dorintele sau hotararile, dar in acelsi timp comunicarile sale nazuiesc sa atinga o sfera anumita a semenilor care intrebuinteaza acelasi sistem de simboluri lingvistic. Cine vorbeste comunica si se comunica. O face pentru altii si o face pentru el. In limbaj se elibereaza o stare sufleteasca individuala si se organizeaza un raport social.

(Vianu, T, Dubla intentie a limbajului si problematica stilului)

Profesorul va preciza importanta dezvoltarii abilitatii de a opera cu texte la prima vedere si de a putea clasifica textele in literare si nonliterare.

IV. Comunicarea titlului lectiei in curs de desfasurare si a obiectivelor cognitive:

Profesorul scrie pe tabla titlul lectiei si enunta obiectivele cognitive:

Tipuri de texte. Textul literar. Textele nonliterare.

V. Prezentarea sarcinilor de lucru si dirijarea invatarii

Elevii vor primi fisele cu sarcinile de lucru si textele suport pentru fiecare grupa. In timp ce vor solutiona exercitiile, profesorul va coordona activitatea acestora si ii va indruma in cazul in care este solicitat.

V. Obtinerea performantei si asigurarea feed-back-ului

Dupa realizarea fiecarei sarcini de invatare, profesorul va face aprecieri in legatura cu nivelul activitatii elevilor si va face referiri la calitatea raspunsurilor.

Profesorul va sugera solutii in cazul nereusitei invatarii si va avea permanent in vedere eliminarea lacunelor si a erorilor

Dezbatere urmata de concluzii

VI. Evaluarea formativa

Se realizeaza prin solutionarea testului formativ (Anexa 1).

VII. Asigurarea retentiei

-sunt comentate raspunsurile elevilor si corectate posibilele erori

-noi precizari

VIII.Asigurarea transferului

- se comunica tema pentru acasa:

IX. Evaluarea lectiei( Autoevaluarea profesorului )

- se fac aprecieri individuale si de grup referitoare la desfasurarea lectiei;

Fisa de lucru I

Se da textul:

"15 iunie 1934, vineri

Am fost la scoala pentru examenul meu de literatura franceza, dar examenul a fost amanat pentru ziua de 19, adica in ajunul examenului de matematici. E ingrozitor ce ma asteapta. Nici o zi de repaos. Cate un examen in fiecare zi. De azi pana vinerea viitoare nu voi mai putea dormi mai mult de doua ore din 24, nu-mi mai ramane un mint de visat. Trebuie sa fac drumul intre scola si casa si sa inva invat, invat.

Ora 2

Trebuie sa invat si n-am pofta. Ar trebui sa ma culc putin ca sa pot invata apoi. Dar nu ma pot culca. Ratacesc de colo, colo. Nu invat, nu citesc, nu fac nimic.Nu sunt vesela, nu sunt trista.

16 iunie, 1934

Am rugat sa fiu trezita la ora 4 dimineata. Am fost trezita, dar nu m-am sculat decat la 5. Invat la engleza. Ganduri sinister, remuscari, temeri se abat asupra-mi si ma muncesc

Ora 10

Engleza am lichidat-o fara catastrofa.

20 iunie

Maine greaca si stiintele naturale. Mi-e peste cap. Am terminat azi cu matematicile. Totul a mers nici prea bine, nici prea rau. Fata de pregatirea mea, rezultatul e uluitor.

(Jeni Acterian, Jurnalul unei fiinte greu de multumit)

Cerinte

1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Stabileste daca textul opereaza cu persoane/personaje?

3. Identifica emitatorul conform informatiilor din text. Identifica gradul de implicare al acestuia in discursul realizat.

4.Numeste tipul discursului (fictional/nonfictional pe baza a doua argumente- referent, persoane/personaje).

5. Precizeaza pe baza a doua argumente care este functia limbajului manifestata pregnant in text .

6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul este literar, nonliterar (ce tip) sau de granita. Prezinta doua argumente.

Fisa de lucru II

Se da textul:

"1.Gramatica este un ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor si la imbinarea lor in propozitii si fraze. Din aceasta definitie rezulta ca exista douafeluri de reguli gramaticale, care repezinta cele douaparti constitutive ale gramaticii: morfologia si sintaxa.

Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor si lamodificarile formale ale cuvintelor studiate pe parti de vorbire; sintaxa cuprinde regulile privitoare la imbinarea cuvintelor in propozitii si fraze.

2. Intre cele doua parti constitutive ale gramaticii exista o stransa legatura care se manifesta in diverse feluri.

Pe de-o parte, morfologia serveste sintaxain sensul ca sintaxa foloseste modificarile formei cuvintelor pentru a le imbina intre ele, pentru a exprima raporturile dintre cuvintele unei propozitii. Astfel, in munca e frumoasa si frumusetea muncii cele doua forme flexionareale cuvantului munca indeplinesc functii sintactice diferite: subiect in primul exemplu, atribut in al doilea. Tocmai de aceea este necesar ca studiul morfologiei sa nu se reduca la insusirea formelor cuvintelor, ci sa se ocupe si de intrebuintarea acestor forme, de exemplu de valorile formelor cauzale.

Pe de alta parte, morfologia se serveste de sintaxa, intrucat flexiunea se realizeaza uneori si prin imbinari de cuvinte, cu mijloace analitice."

(Gramatica limbii romane, Editura Academiei Romane)

Ceinte:

1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Numeste domeniul de cunoastere abordat.

3. Identifica emitatorul conform informatiilor din text.

4. Prezinta tipul discursului (fictional/nonfictional) pe baza a doua argumente (referent, persoane / personaje).

5. Selecteaza sase termeni din campul semantic al cuvantului gramatica.

6. Transcrie din text o definitie si trei conectori logici.

7.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul este literar, nonliterar(ce tip) sau de granita.

Fisa de lucru III

Se da textul:

"Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

TITLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de invatamant. .......... ..... ...... .........

Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric si de traditiile poporului roman.
(3) Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant.

Art. 5. - (1) Cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant, indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa.
(2) Statul promoveaza principiile invatamantului democratic si garanteaza dreptul la educatia diferentiata, pe baza pluralismului educational.

Art. 6. - Invatamantul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 8 clase inceteaza la varsta de 16 ani.

Art. 7. (1) Invatamantul de stat este gratuit.
(2) Pentru unele activitati se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prezenta lege.
(3) Invatamantul de stat este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Fondurile destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale.
(4) Invatamantul poate fi finantat si de catre agenti economici.
(5) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.
(Legea invatamantului

Cerinte:

1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Prezinta particularitatile de structura ale textului.

3. Identifica emitatorul conform informatiilor din text.

4. Numeste tipul discursului (fictional/nonfictional) pe baza a doua argumente.

5. Stabileste daca limbajul utilizat este preponderent denotativ /conotativ.

6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul este literar/nonliterar sau de granita.

Fisa de lucru IV

Se da textul:

"Odaia era alba ca un culcus de fecioara. Apusul isi filtra agonia prin doua ferestre inalte, schitand pe parchet doua romburi de lumina portocalie, care cuprindeau picioarele patului intr-o imbratisare tremuratoare.

Un miros straniu de albeata respirau peretii proaspat varuiti si se cernea in unde subtiri pe masuta cu trei scaune din ferestre, pe soba de teracota din colt, pe noptiera de la capataiul patului si chiar pe jiltul de paie in care veghea sora de caritate Dafina, imbracata in sort alb, cu boneta alba pe crestet si cu o cruciulita rosie. Din unghere rasareau umbre sfioase, cenusii, inaintau domol, apoi brusc, se stingeau speriate parca de tacerea deasa ce captusea odaia si inghitea tic-tacul grav al penduleiatarnate deasupra calendarului, pe fasia de zid dintre cele doua geamuri.

In ochii surorii de caritate mocnea induiosare si nedumerire. Compatimea pe bietul bolnav cu toata pasiunea, mai ales de cand descoperise ca e victima unei drame amoroase. Era foarte blanda si tot atat de sentimentala. Carliontii aurii razvratiti ii alintau obrajii rumeni si ochii ei rumeni, albastri, palpaiau in lacrimi:"

(L. Rebreanu, Adam si Eva)

Cerinte:

1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Stabileste daca textul opereaza cu persoane/personaje

3. Identifica emitatorul conform informatiilor din text.

4. Numeste tipul discursului (fictional/nonfictional) pe baza a doua argumente.

5. Selecteaza sase sintagme care sa evidentieze expresivitatea textului.

6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul este literar/nonliterar sau de granita.

Fisa de lucru V

Se da textul:

"La foarte scurt timp dupa moartea scriitorului Octavian Paler, editura Corint a publicat volumul lui Daniel Cristea-Enache Convorbiri cu Octavian Paler. Ceea ce cred ca atrage in principal atentia asupra lucrarii este compozitia bizara. Aruncand o privire rapida asupra ei nu te poti dumiri daca ai la indemana o carte-dialog (asa cum te astepti pornind de la titlu) sau un jurnal. De fapt ai in mana si una si alta. Tendinta catre confesiune si atentia permanenta pe care o acorda miscarilor launtrice il face pe Octavia Paler  sa isi dateze de la un punct interventiile, adesea neingradite de intrebarile criticului literar Daniel Cristea-Enache. Dialogului si notitelor de jurnal li se adauga mai apoi o serie de "paranteze eseistice prin care spiritul sau mereu curios introducea noi teme de reflectie", dupa cum precizeaza in stilul sau foarte elaborat initiatorul acestor convorbiri. Zic stil elaborat deoarece cautarea, pretiozitatea, fraza uneori contorsionata a tanarului critic contrasteaza puternic cu scrisul lin, cuminte, odihnitor, intru totul matur al batranului Paler (care sa nu uitam ca trecuse de pragul varstei de 80 de ani).Convorbiri cu Octavian Paler, cartea in care initiatorul dialogurilor apare cu maxima discretie, are in mod cert valente testamentare. Debusolati uneori, mirati adesea, in raspar cu lumea nepotrivita suntem, alaturi de Daniel Cristea-Enache, martorii luciditatii unui batran care se apropie, printre nelinisti, de marea trecere.  Paler invita si in aceasta carte la meditatie, la introspectie, la analiza. Este o invitatie calduroasa care nu merita ratata."

(O recenzie de Paul Siladi, publicata in "TABOR", nr. 6, anul 2007, Cluj-Napoca si preluata pe OctavianPaler.ro cu acordul autorului.)

Cerinte

1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Prezinta particularitatile de structura si compozitie ale textului?

3. Identifica emitatorul conform informatiilor din text. Identifica gradul de implicare al acestuia in discursul realizat.

4. Numeste tipul discursului (fictional/nonfictional) pe baza a doua argumente.

5. Stabileste daca limbajul utilizat este preponderent denotativ /conotativ.

6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul este literar/nonliterar sau de granita.

Fisa de lucru VI

Se da textul:

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ., domiciliat in .. str. nr. , inculpat, .. parte vatamata/parte civila/parte responsabila civilmente in dosarul penal nr. .., declar apel peste termen impotriva sentintei penale nr. , din .. pronuntata de prin care .(se enunta solutia) si va rog sa constatati ca pot declara apel peste termen si, admitand apelul, sa pronuntati ..(una dintre solutiile prevazute de art. 379 C. proc. pen.).

Judecarea apelului sa se faca cu citarea intimatului .., domiciliat in .., str. , nr. .

Motivele apelului:

In fapt, In drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile art. 365 raportat la art. 379 C. proc. pen.

Dovada motivelor inteleg sa o fac cu .

Depun prezenta in exemplare.

Data .

Semnatura reclamantului,



DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI

(Cerere de apel

Cerinte

1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Prezinta particularitatile de structura/compozitie ale textului?

3. Identifica emitatorul conform informatiilor din text.

4. Numeste tipul discursului (fictional/nonfictional) pe baza a doua argumente.

5. Stabileste daca limbajul utilizat este preponderent denotativ /conotativ.

6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul este literar/nonliterar sau de granita.

Test formativ

Textul literar Textul nonliterar

Scopul . Scopul.

.

.

Referentul     Referentul

Registre lingvistice utilizate Registre lingvistice utilizate

Expresivitate..    Expresivitate

Discurs ..    Discurs

Opereaza cu:..    Opereaza cu

Functia..    Functia.

Tipuri de texte nonliterare:.

..

Tipuri de texte de granita.

Anexa 1

Se da textul:

Cu aceasta noua intelegere a lucrurilor si cu o nemasurata ambitie, el putu sa vada lumea de la conacul parintesc, familia lui, in adevarata lor lumina. Taica-sau, maica-sa, cei doi frati, cele doua surori s o matusa, care n-aveau alta avere decat o pensie, traiau toti din mosioara de la Rastignac. Acest domeniu cu un venit de vreo trei mii de franci, legat de rodul viei, traia in nesiguranta in care traieste orice podgorie, prin insasi natura produsului ei. Din acest venit trebuia sa smulga in fiecare an o mie doua sute de franci pentru Eugene. Infatisarea acestei necontenite stramtori care ii fusese cu generozitate ascunsa pana atunc, comparatia pe care fu silit sa o faca intre surorile lui care i se parusera atat de frumoase cand era copil si femeile de la Paris, care i se aratasera ca niste frumuseti de vis, viitorul indoielnic al acestei familii numeroase, care nu se intemeia decat pe el, zgarcenia incordata cu care vazu ca se adunau cele mai neinsemnate roade ale pamantului, bautura care se facea in casa din drojdia care ramanea in teasc, toate ii inzecira dorinta de a se inalta cat mai sus".

(Honore de Blalzac, Mos Goriot)

Cerinte

Pornind de la textul suport scrie o compozitie de 15-20 de randuri in care sa sustii incadrarea acestuia in categoria celor literare/nonliterare.