METODE DE PREDARE (aplicate la predarea unor notiuni de limba)

(aplicate la predarea unor notiuni de limba)

Metoda exercitiului

Analiza gramaticala

Metoda exercitiului

Metoda exercitiului este o metoda bazata pe actiune reala sau fictiva. Executarea constienta si repetata a unor operatii cu scopul dobandirii unei deprinderi automatizate sau semi-automatizate care vizeaza activitatea educativa se numeste "exercitiu".

Exercitiul - in esenta, exercitiul se refera la efectuarea constienta si repetata a unor actiuni si operatii in scopul formarii de priceperi si de­ prinderi practice si intelectuale, dezvoltarii unor capacitati si aptitudini, consolidarii cunostintelor dobandite, stimularii potentialului creativ al elevilor etc. Este o metoda ce se adapteaza usor diferitelor sarcini de instruire, de la invatarea vorbirii corecte a limbii materne, a cititului si scrierii, pana la deprinderea analizei gramaticale.

Din multimea exercitiilor utilizate, unele indeplinesc functii de fa­miliarizare cu noile actiuni si operatia de insusit (exercitii introductive); altele asigura executia repetata a acestora, pana se constituie automatismele dorite (exercitii de baza) sau pana se ajunge ia consolidarea deprinderilor odata formate (exercitii de consolidare). In fine, exista exercitii aplicative, de creatie, cu caracter practic etc.

Exersarea devine eficace atunci cand se respecta o serie de conditii. Astfel, profesorul trebuie sa cunoasca bine structura, valoarea si limi­tele exercitiului de executat, sa faca cunoscut elevilor in ce scop se efec­tueaza exercitiul propus; elevii sa cunoasca suportul teoretic (regula, principiul) ce sta la baza exercitiului dat, precum si performantelor de atins; sa se explice si demonstreze in prealabil modelul actiunii; sa se asigure executarea repetata a modelului propus; sa se creeze situatii de exersare cat mai variate; sa se aiba in vedere o gradatie a exercitiilor, dupa complexitate si grad de dificultate; sa se imbine procedeul execu­tiei globale cu cel al fragmentarii; sa se impuna un ritm optim de ac­tiune, cu unele verificari (intariri) imediate si posibilitati de autocontrol.

Obiectivele acestei metode, dupa Vistian Goia sunt:

sa fixeze cunostintele teoretice relativ la un capitol, catego­rie morfologica, sintactica, ortografica, de punctuatie etc;

sa creeze abilitati de transpunere a acestora in practica;

sa dezvolte deprinderea de munca independenta a elevilor;

sa dezvaluie profesorului eventualele lipsuri in cunostin­tele teoretice ale elevilor;

sa stimuleze capacitatile creative ale acestora, facand pasul de la operatii mintale la structuri operationale;

sa inlature 'uitarea', tendintele de interferenta (confuzia);

sa mijloceasca transferul cunostintelor morfo-sintactice de la un capitol la altul, de la o structura la alta a fenomenului gramatical.

APLICATIE

Aceasta metoda poate fi aplicata atat in etapa de evocare cat si in etapele de predare propriu-zise, verificare, obtinerea performantei etc. Metoda, pentru a fi eficienta in practica curenta, trebuie sa respecte urmatorii pasi:

Exercitiile trebuiesc clar formulate si in conformitate cu cunostintele dobandite anterior.

Propunatorul trebuie sa enunte verbal sau scris, cat mai corect, exercitiul propus.

Exercitiile pot fi insotite de explicatii detaliate.

Pentru a mari gradul de eficientizare a metodei este indicat ca exercitiile sa fie cuantificate si evaluate pe loc.

Atunci cand aceasta metoda este aplicata, este recomandat ca exercitiile sa fie enuntate succesiv, in functie de gradul de dificultate, de la simplu la complex.

Exemplu: Exercitii aplicate in etapa de obtinere a performantei si asigurare a retentiei de la o lectie de predare a verbului - clasa a V-a.

ITEM 1. (item cu alegere duala) Stabileste valoarea de adevar a enunturilor urmatoare:

Verbul este partea de vorbire care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii.

(A / F)

Verbul este partea de vorbire care arata actiunea, starea sau existenta.

(A / F)

ITEM 2. (item de tip pereche) Uneste printr-o sageata verbele din coloana A cu timpul corespunzator fiecaruia din coloana B:

ITEM 3. Exercitii orale de tipul dialogului dirijat / conversatie catihetica menite sa reactualizeze cunostintele anterioare si sa accesibilizeze sarcinile noi de invatare.

Analiza gramaticala

Daca la inceput era privita ca o metoda "clasica" folosita mai ales in etapele de evaluare, respectiv recapitulare si sistematizare de la sfarsitul unei unitati de invatare, acum aceasta metoda a capatat o noua dimensiune, solicitand in mare masura capacitatea de analiza si sinteza a elevilor si fiind folosita si in secventele de predare de noi cunostinte.

Combinata cu alte metode si mergand pe linia simbolurilor, a schemelor grafice, aceasta metoda a devenit atractiva, antrenand creativitatea si imaginatia elevilor.

Analiza gramaticala este o operatie de identificare a uni­tatilor morfologice, sintactice si a relatiilor de la nivelul acestora, in baza elementelor formale sau de expresie.

Analizele gramaticale favorizeaza antrenarea operatiilor inductive si deductive, de analiza si sinteza, comparatie si analogie, generalizare si discriminare, substitutia, opozitiile etc, iar cele care solicita si explicarea fenomenelor, capacitatile argumentative, creativitatea, imaginatia, intuitia, producand deosebite satisfactii intelectuale elevilor.

Analiza gramaticala, lingvistica se sprijina pe exemple din literatura frumoasa, ceea ce ii releva acesteia toate virtutile expre­sive. Frazele marilor scriitori contin structuri provocatoare pentru analiza lingvistica si pun la incercare mintea elevilor. Totusi, invatamantul obligatoriu, generalizat, timpul tot mai redus alocat disciplinei, schimbarea modelului clasic: limba si literatura, cu cel comunicativ functional, eliminarea ideii de 'proficiency' in analiza gramaticala, intretinuta prin subiectele de tip 'clasic' date la examenele nationale, au redus la minimum abordarile analizei gramaticale si a exceptiilor de limba, care erau considerate pietre de incercare, pentru elevi.

In conditiile in care la scoala generala se mai predau insa, notiuni de gramatica, trebuie gasite modalitati de initiere in identificarea structurilor morfologice si sintactice ale limbii, fara ca aceasta sa mai apara elevilor ca cerand un efort prea mare de intelegere. Utilizarea metodei figurative combinata cu abordarile algoritmice pot favoriza aceasta tratare. Iata cum pot fi sugerate structura morfologica a substantivului:

Nota: daca analiza este morfo-sintactica, atunci functia sintactica a partii de vorbire este ultima identificata, iar daca analiza este sintactico-morfologica, functia sintactica devine prima categorie identificata.

Poate fi simbolizata structura morfologica a fiecarei parti de vorbire, adjective, verbe, pornind de la acest model pana la deprinderea elevilor cu aplicatia si cu analiza gramaticala concreta si care respecta algoritmul concentric al categoriilor gramaticale.

De asemenea, pentru predarea cazurilor substantivului poate fi utilizata o schema precum:

Caz = cadere   

Elevii vor observa si vor retine foarte usor cazurile si algoritmul intrebarilor prin care le descopera. Aceasta schema se poate aplica mai ales la elevii din ciclul liceal.

Analiza gramaticala pentru textele gramatice este cea mai potrivita in forma clasica pentru analiza morfo-sintactica sau sintactico-morfologica.

APLICATIE

In practica aceasta metoda poate fi folosita la lectii de sistematizare / consolidare, evaluare incepand cu clasa a VI-a. Inainte de a propune aceasta metoda trebuie sa ne asiguram ca elevii si-au insusit-o,cunosc algoritmul de analiza si sinteza si sunt capabili sa opereze cu toate categoriile gramaticale insusite.

ITEM 1. Identificati atributele din urmatorul text si aratati felul lor, analizandu-le morfo-sintactic:

Razele calde ale soarelui incalzesc plaiurile inverzite ale tarii.

(V. Alecsandri - Sfarsitul iernii)

exemplificare:

calde = adjectiv, determina subst. razele cu care se acorda in genul feminin, nr. singular, cazul nominativ, functia sintactica atribut adj.   

ITEM 2.    Identificati complementele circumstantiale de cauza si aratati ce parte de vorbire determina si prin ce sunt exprimate:

Tot alaturi calaresc,

Nu au grija nimanuia,

Si de dragi unul altuia

Ei din ochi se prapadesc.

(Mihai Eminescu - Povestea teiului)