Proiectarea didactica

Proiectarea didactica

Proiectarea didactica reprezinta un model, o incercare de a valorifica sistematic realizarile si descoperirile cercetarii psiho-pedagogice. Aceasta nu reprezinta o constructie absolut originala, ci o incercare de adaptare a modelelor pedagogice cunoscute la conditiile concrete, pe baza unor principii experimentale verificate sau verificabile (A. Dragnea, A. Bota, 1999)

M. Epuran afirma ca design-ul instructional prezinta doua aspecte importante: proiectarea activitatii didactice si definirea obiectivelor, ambele legate de anticiparea si pregatirea tuturor demersurilor pe care le implica procesul instructiv si care are drept scop asigurarea eficientei acestui proces.

Gagne si Briggs (citati de A. Dragnea si A. Bota)[1] descriu planificarea activitatilor didactice utilizand sintagma "design instructional". Acest demers are urmatoarele caracteristici:

planificarea instruirii se va realiza in mod individual, in functie de stadiul de dezvoltare;

design-ul instructional cuprinde atat faze de desfasurare imediata, cat si faze de durata, in sensul proiectarii ciclurilor de lectii;

proiectarea trebuie sa se bazeze pe cunoasterea modului in care invata subiectii;

instruirea proiectata sistematic stimuleaza in mare masura dezvoltarea individului.

Prin design-ul instructional, procesul didactic este conceput din perspectiva rationalizarii, ceea ce ii confera acestuia atributele de eficienta, clarviziune, rigurozitate procedurala.

Continutul proiectarii didactice in domeniul educatiei fizice, prezinta cateva aspecte particulare.

Pentru antrenamentul sportiv, D. Colibaba (1996) prezinta urmatorul model de proiectare didactica:

Obiectivele procesului instructiv-educativ in invatarea motrica

In literatura de specialitate se discuta despre obiective educationale care include atat aspecte informative cat si formative, structurate pe cel putin trei niveluri de complexitate:

obiective generale, ce reprezinta finalitatile, scopurile cele mai generale ale educatiei (numite de rangul I), orientari fundamentale pentru domeniul educatiei fizice, sportului, activitatilor de timp liber, etc., care actioneaza in cadrul sistemului timp indelungat (mentinerea unei stari optime de sanatate, favorizarea proceselor de crestere si dezvoltare fizica armonioasa, dezvoltarea calitatilor motrice, formarea unui sistem de priceperi si deprinderi motrice, etc.);

obiectivele de generalitate medie (numite obiective de rangul II) sunt specifice fiecarui sistem al educatiei fizice si sportului;

obiectivele operationale (de rangul III) sunt apecifice fiecarei teme dintr-o lectie sau alta forma de organizare a practicarii exercitiilor fizice.

In formularea obiectivelor operationale, de Landsheere impune prezenta a cinci elemente:

cine produce comportamentul dorit;

care comportament observabil va demonstra ca obiectivul este atins;

care va fi produsul acestui comportament;

in ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul;

ce criterii vor servi pentru a determina eficienta produsului.

O asemenea formulare concreta a obiectivelor lectiei poate asigura posibilitatea unui feed-back imediat asupra eficientei activitatii desfasurate.

Proiectul stintific sau rational este consecinta unui efort de gandire pedagogica de rationalitate a lucrului didactic bine facut, ca o izbanda a nevoii de desavarsire asupra mentalitatii care conduce la lucrul facut de mantuiala si la activitatea desfasurata la intamplare

Proiectarea activitatii didactice inseamna o anticipare a modificarilor pozitive ale personalitatii celui instruit, inzestrarea cu noi capacitati performantiale (priceperi, deprinderi, cunostinte) care, printr-o instruire improvizata, este greu realizata.

"Conceptul de proiectare didactica sau design instructional este rezultatul cercetarilor stiintifice interdisciplinare, precum si a unor conexiuni realizate intre o seama de teorii care au aparut in decursul timpului, asa cum ar fi: teoria generala a lucrului bine facut sau praxilogia .

"Proiectarea si planificarea activitatii didactice se raporteaza intotdeauna la timpul de instruire avut la dispozitie pe ani, semestre, saptamani, zile. Aceste activitati implica cel putin doua sisteme de referinta:

orizontul de timp in baza caruia se stabilesc perioadele si subperioadele si se elaboreaza programele de instruire;

orizontul operational, proiectarea fiind expresia unui sistem de operatii diagnostice, prognostice si evaluative si a unor norme (baremuri, performante, standarde asteptate) care insotesc programele de studiu.

Prin design-ul instructional, procesul didactic este conceput din perspectiva rationalizarii, ceea ce ii confera acestuia atributele de eficienta, clarviziune, rigurozitate procedurala; design-ul instructional depaseste schema behaviorista in care intereseaza doar intrarea si iesirea din sistemul educational (S-R), luand in considerare si ceea ce se intampla intre aceste componente (procese, mecanisme, substrat, etc.)" Adrian Dragnea, Aura Bota(1999).

Ideile, principiile, etapele, operatiunile metodologice care stau la baza proiectarii stiintifice au fost extrapolate si la stiintele educationale. Astfel s-a constatat ca desfasurarea activitatii didactice dupa "proiecte didactice bine gandite" este mult mai eficienta decat metodele empirice traditionale. Asadar, cadrul didactic (indiferent de talentul profesional de care dispune), este in stare sa elaboreze proiecte prospective eficiente daca respecta cu rigurozitate etapele, operatiunile, regulile si prescriptiile didactice cunoscute.

E. Noveanu (1977) recomanda urmatoarele etape ale proiectarii:

formularea obiectivelor specifice si descrierea materiei care se invata;

cunoasterea particularitatilor individuale ale subiectilor (cunostinte, deprinderi, abilitati);

decizia asupra continutului specific care trebuie inclus in programa si a succesiunii in care acesta trebuie prezentat subiectilor care invata;

elaborarea preliminara a materialelor, avand in vedere ritmurile variate de invatare si raportul dintre studiul independent individual si in grupuri mici;

experimentarea unor materiale de continut sau metodologice si prestarea acestora;

implementarea sistemului de instruire cu anticiparea avantajelor sau limitelor posibile ale acestuia.