Structura de personalitate

Structura de personalitate

In acest capitol vom face cunostinta cu elementele de baza ale unuia dintre cele mai eficiente modele de gestionare a comunicarii: Process Communication Management (PCM). Prin intermediul PCM, ne vom cunoaste si intelege mai bine, ii vom intelege mai bine pe ceilalti si vom fi mai capabili de a mentine comunicarea in planul continutului, evitand derapajele din planul relatiei.

Pentru a ne intelege, este necesar sa cunoastem si sa respectam nevoile, aspiratiile, interesele si asteptarile celuilalt. Totodata, este de dorit sa fim constienti si de nevoile, aspiratiile, interesele si asteptarile proprii. Am vazut ca, in comunicare, exista continut (CE) si exista proces (CUM). De cele mai multe ori, procesul este mai important decat continutul.

PCM este creatia psihologului american Taibi Kahler si a fost utilizat de NASA, pentru selectionarea astronautilor. Era vorba de a evalua compatibilitatea echipelor si de a prevedea comportamentul lor cand vor fi blocate intr-o nava spatiala in imensitatea spatiului. In acea perioada,

PCM a fost cercetat pe parcursul a 13 ani si experimentat de o jumatate de milion de oameni de pe cinci continente, in aplicatii ca educatie, afaceri, politica, vanzari, religie, medicina, familie si relatii personale.

Modelul PCM a fost folosit cu succes in afaceri, vanzari, educatie, politica, medicina, familie si relatii personale, precum si ca metoda de cunoastere, autocunoastere si dezvoltare personala. PCM pleaca de la modurile privilegiate ale oamenilor de a percepe lumea, construind un model bazat pe 6 tipuri de personalitate: Empatic, Workaholic (pe care noi il vom numi in continuare Ganditor) , Perseverent, Visator, Rebel si Promotor. Fiecare tip de personalitate are parti tari si mai putin tari, canale de comunicare privilegiate, nevoi psihologice proprii si comportamente tipice in stres. Cunoscand toate acestea, avem o sansa in plus sa gestionam pozitiv comunicarea, mentinand‑o in planul continutului si cultivand o relatie adecvata.

Fiecare dintre noi avem toate cele 6 tipuri de personalitate, dar in proportii diferite. Fiecare avem un tip de personalitate de baza. La un moment dat, traim intr‑unul dintre cele 6 tipuri de personalitate: faza. Nici unul dintre cele 6 tipuri de personalitate este bun sau rau, mai mult sau mai putin inteligent. Fiecare tip de personalitate are parti puternice, dar are si parti mai putin tari. Important este sa le cunoastem, sa fim constienti de ele, pentru ca numai asa putem trai eficient, valorificandu‑ne potentialul la maximum.

Cele sase elemente ale personalitatii noastre sunt structurate in imobilul de personalitate Astfel, daca luam in considerare numai baza si faza, avem 30 de combinatii posibile de tipuri de personalitate. Cele sase tipuri de personalitate pot ocupa etajele imobilului de personalitate in 720 de moduri diferite. Daca tinem cont si de energia disponibila pe fiecare nivel, ajungem la o infinitate de tipuri umane: fiecare om este unic.

Proiectul imobilului de personalitate este facut, il avem inca de la varsta de doi ani. Avem construite fundatia (baza) si primul nivel (faza). Pana la 6 ani, construim celelalte patru nivele; la aceasta varsta, avem imobilul de personalitate construit in intregime. Pe parcursul vietii, ne mobilam treptat imobilul de personalitate. Evident, ne este mai usor sa ducem "mobila" la etajele inferioare si mai greu s‑o ducem la etajele superioare. Astfel, cu cat urcam mai sus, cu atat "mobila" este mai putina, deci, confortul este mai mic. Ne este cu atat mai greu sa "locuim" pentru un timp mai indelungat la etajele superioare, deoarece confortul este mic. Altfel spus, ne este mai greu sa folosim tipurile de personalitate care se afla la etajele superioare.

Daca ne simtim bine, daca nevoile noastre psihologice sunt satisfacute, atunci putem "lua liftul" pentru a urca la etajul potrivit din imobilul de personalitate. Daca situatia ne‑o cere, urcam la acea parte a personalitatii noastre care se potriveste cu situatia in care ne aflam, si putem ramane acolo mai mult sau mai putin, in functie de cat de dezvoltata este acea parte a personalitatii noastre. Apoi, este bine sa coboram la etajul la care locuim (faza actuala) si sa ne incarcam bateriile psihologice (sa ne satisfacem nevoile psihologice specifice).

Daca nevoile psihologice nu ne sunt satisfacute, putem intra in stres. In acest caz, nu mai putem "urca" spre faza de personalitate ceruta de situatie ci, dimpotriva, coboram in etajele inferioare si functionam automat condusi de un driver de stres, sau de un scenariu de esec, specifice tipului nostru de personalitate.

Aceste lucruri sunt foarte utile de stiut deoarece putem invata sa ne anticipam intrarea in stres si sa ne luam masuri de precautie: asa cum mancam atunci cand ni se face foame, la fel ne incarcam bateriile psihologice cand se aprinde ledul.

Canalul Emotiv-Ludic este canalul de exprimare a emotiilor, cand ne conectam la Copil. Kahler a rebotezat aceasta stare a eului Emotor, ca parte de personalitate.

Nevoile psihologice sunt dorinte care trebuie satisfacute daca dorim sa avem o buna dispozitie si comportamentul nostru sa ramana pozitiv. Satisfacerea nevoilor psihologice reprezinta o conditie de baza a motivatiei.

Fiecare dintre noi avem cele 8 nevoi psihologice, numai ca raspundem diferit la el. Altfel spus, prioritatea lor este diferita de la o persoana la alta. Mai mult, Kahler a asociat fiecarui tip de personalitate una sau doua nevoi psihologice specifice.

Atunci cand nevoile psihologice ne sunt satisfacute, avem energia necesara pentru a gestiona comunicarea si a accesa acea parte de personalitate adecvata momentului. Daca nu avem nevoile psihologice satisfacute, atunci este foarte probabil sa nu avem disponibilitatea de a gestiona comunicarea folosind canalul adecvat. Mai mult, atunci cand nevoile psihologice nu ne sunt satisfacute intr‑un mod pozitiv, este posibil sa incercam in mod inconstient sa ni le satisfacem in mod negativ, reprosand, criticand, observand mai degraba ce este gresit decat ce este bun, manipuland, evitand etc.

Intr‑o singura fraza, putem spune ca arta comunicarii consta in folosirea canalului de comunicare adecvat pentru a‑l motiva pe cel din fata noastra prin satisfacerea nevoilor psihologice la care raspunde.

Daca vrem ca ceilalti sa ne asculte, trebuie sa vorbim pe limba lor. Exista comunicare atunci cand exista oferta si acceptarea ofertei. Oricat de important ar fi continutul, daca forma nu este acceptabila pentru interlocutor exista putine sanse ca mesajul sa fie receptionat.

Gestionarea comunicarii si arta de a comunica se regasesc in planul relatiei. Inainte de a face un schimb de informatii, este esential sa cultivam o relatie de calitate. Ce spun oamenii de obicei? "Nu am timp!"

Pentru a putea gestiona comunicarea, este nevoie sa fim disponibili. Sunt situatii in care nu suntem disponibili, iar "ascensorul" este blocat. Uneori, putem comunica mai departe, gestionand propriul stres. Alteori, insa, nu putem face acest lucru. In astfel de situatii, este mai bine sa amanam discutia, sa introducem o pauza.

Ar mai fi si o alta solutie in cazul in care comunicarea aluneca spre neintelegere sau conflict, atunci cand cel putin una dintre persoane este in stres functionand dupa driverul tipic sau chiar avand "masca" stresului de gradul 2 pusa deja. Aceasta solutie este metacomunicarea.

A metacomunica inseamna a lua distanta si a privi si vorbi despre ceea ce se intampla: "Putem vorbi putin despre ceea ce se intampla cu noi?" Daca ambele persoane au repere

comune (cum ar fi de exemplu PCM sau Analiza Tranzactionala), atunci sunt sanse sporite ca

dialogul sa fie reluat.

Ce este important sa retinem? Suntem diferiti, si este bine ca este asa. Pentru a nu ne intelege, e nevoie de doua persoane, dar poate fi suficienta una singura; pentru a comunica, e nevoie de doua persoane; pentru a gestiona comunicarea, e nevoie de cel putin o persoana; pentru a ne intelege si a avea un dialog autentic, e nevoie de amandoi.