Universitatea "Dimitrie Cantemir"din Targu Mures

REFERAT LA DISCIPLINA

INSTRUIRE    ASISTATA PE CALCULATOR

DEZVOLTAREA E -LEARNING

Scurt Istoric

Odata cu dezvoltarea primului sistem de calcul in perioada 1943-1945 ENIAC- "Electronic Numerical Integrator and Computer", asistam la apariTia unei relaTii strans legate dintre invaTamant si tehnologia calculatoarelor. Inainte de apariTia sistemului ENIAC, pornind de la ideile matematicianului englez Charles Babbage ce propunea in 1830 o masina analitica de calcul, in 1937 Howard Aiken de la Universitatea Harvard reuseste sa duca la bun sfarsit dupa o perioada de sase ani (1939-1944) primul calculator electromagnetic alcatuit din comutatoare si relee- Mark I. Inlocuirea releelor cu tuburi face trecerea de la Mark I la ENIAC- calculator electronic digital fapt pentru care a ramas in istorie ca fiind primul calculator inventat de omenire.

In anul1 1950 asistam la apariTia unei prime aplicaTii informatice, educaTionale dezvoltata de catre cercetatorii Institutului de Tehnologie din Massachusetts care a constat in dezvoltarea unui simulator de zbor pentru antrenarea pilotilor.

In perioada 1959-1963 IBM dezvolta primul program informatic utilizat in predarea informaticii iar in colaborare cu Universitatea Stanford (1963) lanseaza primul limbaj de programare (COURSEWRITER) specific instruirii asistate de calculator.

Aparitia sistemului PLATO in anii "70 (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations) dezvoltat in parteneriat de catre National Science Fundation, Control Data Corporation si Computer Education Research Laboratory a dus la dezvoltarea unui sistem de instruire asistata, sistem proiectat de tip mainframe datorita programelor mari si conTinutului considerabil de materiale pentru uzul studenTilor. PLATO permitea accesul simultan mai multor utilizatori la acesta memorand pentru fiecare student in parte progresul de invaTare.

Un alt reper important ar fi plasat in anul 1972, momentul in care INTEL a lansat procesorul pe 8 biti, moment considerat ca fiind punctul de plecare in evolutia calculatoarelor.

La inceputul anilor "80 asistam la aparitia calculatoarelor personale ce includ posibilitatea instruirea asistata de calculator data fiind proiectarea interactivitatii si controlul elevului.

Mai putem spune ca in perioada 1994-1996, odata cu dezvoltarea tehnologiilor Web a crescut considerabil utilitatea si totodata utilizarea acestora in procesul de predare-invaTare. Fara a parcurge un intreg istoric al calculatoarelor si al programelor strans legate de Instruirea Asistata de Calculator, concluzionam spunand ca evolutia tehnologiei, a sistemului de comunicatii, a dus treptat la dezvoltarea unor noi abordari si tehnici de invatare.

Profesorul James Taylor2 in articolul "Fifth Generation Distance Education"(5 generaTii de modele de instruire la distanTa) concluzioneaza astfel:

1. Prima generaTie- Modelul prin corespondenTa:

- tiparirea.

2. GeneraTia a doua- Modelul Multimedia:

- tiparirea;

- inregistrari audio si video;

- invaTarea asistata de calculator;

- video-interactiv.

3. GeneraTia a treia- Modelul Tele-InvaTare:

- audio si video conferinTe;

- comunicare audiografica;

- televiziune si media.

4. GeneraTia a patra- Model flexibil de invaTare:

- interactivitate multimedia online;

- acces prin Internet la resurse din zona World Wide Web;

- comunicaTie imediata prin tehnologia calculatoarelor.

5. GeneraTia a cincea- Modelul inteligent si flexibil de invaTare:

- interactivitate multimedia online;

- acces prin Internet la resurse Web;

- comunicaTie utilizand sisteme automatizate;

- universitaTi electronice si campusuri portal.

Numita de unii ca "inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne",

instruirea asistata de computer (IAC) contribuie la introducerea (adaptarea) treptata a mijloacelor

moderne de comunicare (in principal a computerului) in invaTamant.

Interactiunea elev-computer permite diversificarea strategiei didactice, facilitand accesul

elevului la informaTii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitati

diferite de vizualizare. Nu doar computerul in sine ca obiect fizic, ingloband chiar configuratie

multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci si calitatea programelor create si vehiculate

corespunzator, a produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienTa metodica in activitatile

de instruire.

Modernizarea predarii implica deci, existenta echipamentelor hardware (computer), a

software-ul (programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediul instructional.

Capitolul 1. Ce este elearning-ul?

In sens larg, prin elearning (sau e-learning) se intelege totalitatea situatiilor educationale in care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei si comunicarii. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de invatare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersectie a actiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-education, aria semantica a conceptului e-learning interfereaza cu si se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind varietatea experientelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistata/ mediata de calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/ educational, o gama larga de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educatie: harti, dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari in diverse formate, carti (e-books), teste, tutoriale, simulari, software ce formeaza abilitati, software de exersare, jocuri didactice etc. Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport in predare, invatare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc). In sens restrans, elearning-ul reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta planificata de predare-invatare organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale intr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti in maniera proprie. Medierea se realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicarii - in special prin Internet. Internetul constituie atat mediul de distributie al materialelor, cat si canalul de comunicare intre actorii implicati. Functional deocamdata doar la nivelul invatamantului superior si in educatia adultilor, sistemul de instruire prin Internet replica si adapteaza componentele demersului didactic traditional/ fata-in-fata: planificare, continut specific si metodologie, interactiune, suport si evaluare. Extensiile aduse de mediul tehnologic, insuficient explorate si utilizate, se refera la: (a) orientarea spre student, prin personalizarea parcursului de formare - compunerea diferita a obiectelor educationale in functie de cerintele fiecarui beneficiar -, prin individualizarea formarii - structurarea non-lineara a informatiilor, cu posibilitatea revenirii la continuturi mai dificile in urma identificarii automate a lacunelor -, autonomie prin eludarea unui ritm impus, independenta spatiala si seminarii asincrone (b) resurse distribuite, prin utilizarea/ integrarea/ accesarea bibliotecilor electronice si materialelor multimedia, prin antrenarea specialistilor in discutiile studentilor, (c) fluiditatea rolurilor, prin balansul continuu al rolului educat-educator in grupul de invatare ('symmetric knowledge advancement' - Scardamalia, 1995), prin re-structurarea continua a echipelor de invatare in functie de interese sau pe criterii de eficienta in sarcina.

1.1.Formarea la distanta/invatamant la distanta

Invatamantul la distanta este un proces de invatare care se bazeaza pe resurse multimedia si

care permite uneia sau mai multor persoane sa se formeze pornind de la calculatorul propriu.

Suporturile multimedia pot combina text, grafica plana sau spaTiala, sunet, imagine, animaTie sichiar resurse video (videoclip).Aceste suporturi revolutioneaza abordarea pedagogica si metodica prin interactivitateaprodusului educational. Elevul isi poate insusi cunostitTele prezentate in ritmul sau propriu. El estepilotul formarii sale.

Avantaje ale invatamantului la distanta

· Formarea este "deschisa" oricarei persoane, indiferent de varsta, nivel de pregatire,

categorie socio-profesionala, etc.

· Accesul la informaTii si manipularea acestora se face fara restrictii impuse de distanTa

· Favorizeaza creativitatea si descoperirea de noi interpretari, nuante si entitati.

· Permite accesul la noile competenTe cerute de viaTa moderna . Oricine se poate familiariza cu noile tehnologii: calculator, sisteme multimedia, Internet.

· Faciliteaza formarea locala, fara deplasari ceea ce favorizeaza un castig de timp, o

economie financiara si conditii optime de formare (de exemplu acasa). Acest avantaj se poate folosi de persoanele cu handicap

· Un formator se poate adresa unui numar insemnat de elevi, asigurand o relatie

individualizata cu fiecare dintre ei.

· Permite o reducere sensibila a costurilor fata de formarea ce reclama prezenta.

· cheltuielile de transport si cazare sunt suprimate

· timpul individual de invaTare este redus prin dirijarea studiului catre aspectele de

aprofundat

· formatorul are acum un rol de indrumare, de acordare de asistenta la programul de

invaTare.

· Cei implicaTi in studiu beneficiaza de cunostinTele si experienTa formatorilor de

notorietate internaTionala, pe care nu-i pot intalni in mod direct.

· Asigura autonomia formarii: elevul alege condiTiile de spaTiu si timp

· Permite alegerea temelor dorite, planificarea cursurilor dorite in concordanTa cu

nivelul actual de pregatire, asigurandu-se o mai buna asimilare a cunostinTelor si o

adaptare a evolutiei formarii la capacitatea de intelegere a elevului.

· Se bazeaza pe solutii multimedia interactive ce solicita atentia elevului ii stimuleaza

capacitatea de intelegere si interpretare. Simularile, testele de auto-evaluare (produse

soft asociate expunerilor de cunostinte), schimburile de mesaje plaseaza elevul in

centrul formarii sale il mentine mereu activ. Eficienta formarii depinde de dorinta lui

de asimilare.

· Sprijina sentimentul de libertate si incredere in sine, prin lipsa conditiilor de

intimidare si jena fata de colegi si profesor.

· Da o solutie cresterii numarului de solicitari al celor ce vor sa invete in spatii de

invatamant devenite neincapatoare cu numar de formatori ce nu poate face fata cererii.

· Informatiile de interes culese de pe internet pot reprezenta noutati in domeniu, si pot

fi accesate oriunde in lume.

Totusi, aceasta nu constituie o solutie miraculoasa. Se poate folosi pe termen scurt si daca

solutia este de calitate din punct de vedere pedagogic.

1.2.Particularitati ale educatiei la distanta

Educatia la distanta, cuprinde diferite modalitati de desfasurare si tehnologii

(corespondenta/tiparituri, audio, video, computer) de furnizare a instructiei, ce presupune departarea

fizica a actorilor educatiei (profesor-student) care resimt aceasta distanta si incearca sa o

suplineasca prin diverse strategii de incurajare a interactiunii dintre profesor-student, student-student,

student-continut de studiat, si care conduce, in mod paradoxal la o relatie mult mai personalizata decat in educatia traditionala(fata-n fata), prin schimbul de mesaje si documente spre studiu sau raspunsuri la sarcini solicitate.

Elementele definitorii ale educatiei la distanta ar fi:

1) separarea dintre profesor si cel care invata pe majoritatea duratei procesului de instructie

2) folosirea mass-media (in scopuri educationale) pentru a pune in legatura pe elev cu profesorul si ca suport de transmitere a continutului cursului.

3) asigurarea unei comunicari in dublu sens intre profesor/tutore sau agentul educatiei si cel ce invata.

Factorii implicati in instruirea la distanta

a)Resursele umane:

- studentii(cu motivatia, pregatirea lor anterioara si capacitatile lor);

- facultatea (instructorul care trebuie sa dezvolte o intelegere a caracteristicilor si a

nevoilor studentilor, sa-si adapteze stilul de predare, sa stie sa foloseasca tehnologia, sa stie sa

faciliteze invatarea dar sa fie si un furnizor de informatie);

- personalul tehnic ce actioneaza ca o punte intre profesor si student, intelegand

fiecare categorie, instaland programe, colectand evaluarile/testele ;

- personalul auxiliar ce inregistreaza studentii, multiplica si distribuie materialul,

comanda manualele, face rapoarte de desfasurare pe nivele, organizeaza resursele tehnice,

reprezentand , de fapt, eroii din umbra ai educatiei la distanta;

- administratorii

b) Suportul tehnologic: tehnologiile selectate pe baza unui raport convenabil intre

nevoi si cost

c) Managementul programului ce raspunde nevoilor studentilor si asigura resursele

necesare, echipamentul adecvat si serviciile de sprijin pentru studenti

d) Servicii manageriale ce se ocupa de integrarea educatiei la distanta in curriculum

(programe analitice), dezvoltarea facultatii, asigurarea conditiilor rezolvarii sarcinilor date de

instructor, remunerarea personalului, evaluarea programului dezvoltarea instructionala, crearea de

noi facilitati si imbunatatirea calitatii actului educational.

Instruirea la distanta, aparuta ca urmare a dezvoltarii tehnologiei informatiei si

comunicatiilor, este o oportunitate in plus oferita celor care vor sa se formeze continuu.

Ea nu exclude educatia clasica, in care se folosesc obiecte reale ca sursa de informatie, ci ii

adauga resursele virtuale (documente in format electronic pe internet sau alte suporturi de

informatie folosite pe calculatorul personal).

In aceasta aceasta etapa, prin folosirea TIC-urilor, cunostintele nu mai sunt monopolul

profesorului, informatia poate fi gasita si independent de profesor, devenind un al treilea actor al

procesului de invatare (actori: profesori, elevi/studenti, cunostinte/stiinta). Actualmente, aportul

profesorului este fundamental metodologic, el trebuie sa indrume, sa stie ce sa ceara proiectantului

de soft educational, sa se adapteze la nou.

Capitolul 2. Dezvoltarea materialelor support

Intr-un anumit sens, educatia la distanta din timpurile noastre poate fi asemuita cu cinematograful timpuriu. Producatorii primelor filme aveau tendinta sa le realizeze cat mai aproape de modelul pieselor de teatru - o camera statica era fixata pe o scena. A durat ceva timp pana cand regizorii si-au dat seama ca aparatul de filmat putea fi miscat, scenele puteau fi trase din unghiuri diferite, iar timpul putea fi manipulat la masa de montaj. Comparatia se aplica si poate fi analizata la toate nivelele designului materialelor si proiectarii mediului de invatare la distanta. 'Regizorii-pedagogi' incep sa exploateze din ce in ce mai bine potentialul acestui tip de instruire. Noile tehnologii digitale si cercetarile recente in domeniul designului vizual (visual design, screen design, eyetracking etc.) largesc semnificativ sfera de posibilitati si lasa sa se intrevada un viitor ce pune definitiv in umbra 'istoria scrisa' a invatamantului la distanta. Inca din 1970, cercetarile au relevat ca evident faptul ca mediul de comunicare este un factor de mult mai mica importanta in predarea si invatarea la distanta decat calitatea instruirii. Aceasta observatie a determinat o reorientare a atentiei educatorilor si cercetatorilor de la mediul de distributie a materialelor suport pentru invatare la proiectarea programelor de instruire si designul materialelor in termeni didactici si de psihologia educatiei. Treptat, se incheaga acum o teorie care sa sustina si sa directioneze practica educativa, orientata spre elaborarea principiilor invatarii eficiente dupa material de pe suport tiparit, audio sau digital, sustinut de interactiuni profesor-elev mediate, in conditiile promovarii studiului independent si colaborarii la distanta. Mediul de comunicare ramane doar un suport - nu lipsit de importanta, deoarece dimensioneaza diferit procesul de predare-invatare - accentul fiind insa pus pe dezvoltarea unor situatii educative eficiente. Astazi, cele cateva studii comparative publicate, despre studentii care invata prin intermediul noilor tehnologii versus clasa traditionala, la o analiza atenta, nu au ca termen major de comparatie tipul de instruire - mediata sau fata in fata -, acesta fiind doar pretextul, ci cat de bine este proiectata instruirea. Iar pentru invatamantul la distanta, designul materialelor suport are importante functii de potentare a valorii formative a mesajului educational.

Actorii sistemului de educatie la distanta

Atributiile si responsabilitatile practicienilor educatiei la distanta se impart in functie de pozitia pe care o ocupa acestia in cadrul unui program particular de educatie mediata de tehnologii. Viziunea proprie pe care o institutie de invatamant deschis si la distanta (IDD) o are despre aceasta forma alternativa poate dimensiona diferit rolurile, iar numarul personalului implicat este cerut de nevoile de pregatire. O imagine completa asupra personalului angajat si rolurilor atribuite este greu de construit in termeni generali, insa orientativ, relativ la tipul de institutie ce dezvolta un program de educatie la distanta, se pot identifica urmatoarele pozitii:

Consideram ca accentul trebuie pus pe rolul, atributiile si competentele tutorului datorita pozitiei particulare insemnate a acestuia, de pivot al unui sistem de invatamant deschis si/sau la distanta.

2.2. Tipologia mediilor de instruire virtuale

Mediile de invatare pe care le experimenteaza studentii pot fi caracterizate in patru feluri:

Fiecare din aceste medii nu numai ca prezinta propriul cadru de aspecte tehnice si pedagogice, dar determina si consideratii referitoare la inregistrarea sesiunilor de lucru, astfel incat ele sa fie furnizate altora ulterior sau pur si simplu folosite ca o referinta. Inregistrarea acestor sesiuni sau componente ale sesiunii (inclusiv interactiuni bazate pe PC, si pe software-ul asociat), depozitarea lor, si indexarea pentru o recuperare ulterioara sunt aspecte ale crearii si mentinerii mediilor de invatare virtuala.

Scenariul 1

Primul scenariu descrie ceea ce poate fi vazut ca un mediu de invatare de tip fata in fata. 'Acelasi timp, acelasi loc' inseamna ca studentii si instructorul se gasesc cu totii in acelasi timp si in acelasi loc pentru toate intalnirile. Totusi, chiar si in scenariul de tip fata in fata, instructorul poate dori sa foloseasca informatii care au fost inregistrate la un moment anterior, sa demonstreze trasaturi ale unui pachet de software sau sa includa o vizita in timp real, pentru lamuriri asupra unui subiect, la un expert aflat la o alta locatie. Studentii carora li s-a cerut sa prezinte informatii colegilor in timpul unei sesiuni de tip fata in fata, pot alege sa studieze surse pre-inregistrate sau pot alege sa intre pe Internet pentru resurse din retea. Evaluarile sau lecturile din perioada de presesiune pot fi prezentate prin e-mail sau materialele de sprijin pot exista numai intr-o baza de date electronica, si pot necesita sa fie accesate in timpul sesiunii de tip fata in fata. 'Capturarea unor asemenea sesiuni sau portiuni din ele pentru utilizarea lor drept referinte pentru studiu de catre acei studenti care nu pot sa participe in orele stabilite, reprezinta o provocare frecvent intalnita'.

Scenariul 2

Scenariul 2 (acelasi timp, loc diferit) descrie ceea ce intelegem prin programe de pregatire la distanta sau teleconferinte.Studentii si instructorii nu se afla in acelasi loc nici, iar sesiunea are loc in aceeasi perioada de timp pentru toate intalnirile. In mod normal, separarea geografica a studentilor este rezolvata prin teleconferintele audio sau video. Semnalele vehiculate cu ajutorul telecomunicatiilor pot fi captate si apoi reluate pe un echipament similar la un moment ulterior.

Scenariul 3

Scenariul 3 (timp diferit, acelasi loc) e in esenta acelasi cu Scenariul 1, cu exceptia faptului ca unul sau mai multi studenti se alatura sesiunii ulterior. Ei inca 'participa' la sesiune si interactioneaza cu continutul si ceilalti studenti.Cursantii pot trimite notitele sesiunii lor altor studenti pentru revizuire si comentarii, sau se pot afla intr-un grup de studiu cu alti studenti si vor sa-si impartaseasca resursele sesiunii pentru a se pregati pentru o sesiune viitoare.

Scenariul 4

Scenariul 4 sugereaza ca studentul va accesa informatia nu numai la un timp ulterior dar si dintr-un alt loc. E o varianta a scenariului trei, cat si a altor forme de pregatire, precum Computer Based Training (CBT). Internetul sau o retea intranet poate fi folosita ca mijloc de distributie pentru furnizare CBT.Cursurile trebuie stocate impreuna cu informatii care ajuta utilizatorul sa gaseasca cursul potrivit. E adesea util ca instructorul sa asigure o mostra a anumitor parti ale cursului, astfel incat studentul sa poata alege in cunostinta de cauza daca sa downloadeze cursul sau nu. De asemenea, unui utilizator in Scenariul 4 i se poate pune la dispozitie o varietate de instrumente pentru a accesa informatia. Studentul poate alege sa asculte un rezumat, in loc de a il citi sau viziona.

BIBLIOGRAFIE

1. D.M. Trana, Instruire Asistata de Calculator - Note de curs, Universitatea

Spiru Haret, Ramnicu Valcea, 2006.

2.A. Adascalitei, Instruire asistata de calculator.Didactica informatica,

Editura Polirom, Bucuresti, 2007.

. C. Masalagiu, I. Maxim, I. Asiminoaie - Metodica predarii informaticii,

Editura MatrixRom, Bucuresti, 2001

4. M. Stoica - Sinteze de pedagogie si psihologie, Editura Universitaria,

Craiova

5. www.referate.ro