Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei - prezentare de text

Dimitrie Cantemir

Descrierea Moldovei

prezentare de text

Despre ceilalti locuitori ai Moldovei-cap al XVI-lea

Dimitrie Cantemir,ganditor "luminat" ,interesat de noile curente si idei rationaliste deschide seria personalitatilor enciclopedice iin cultura romana ,fiind un adevarat deschizator de drumuri pentru epoca moderna .Pe langa lucrarea "Descrierea Moldovei" mai amintim alte mari capodopere literare precum "Hronicul","Istoria ieroglifca"," Istoria cresterii si descresterii Imperiului Otoman".

"Descrierea Moldovei" este o prezentare a sptiului romanesc si a starii sociale in care se afla poporul roman la 1700. In partea a 2-a a cartii,in capitolele:"Despre ceilalti locuitori ai Moldovei" si "Despre naravurile moldovenilor" se prezinta organizarea politica,administrativa ,precum si viata sociala,culturala, religioasa si obiceiurile neamului moldovean .

Inca de la inceputul capitolului ,autorul face cunoscuta multitudinea popoarelor pe care le intalnesti in Moldova: "Nu cred sa mai fie vreo altat tara de marimea Moldovei iin care sa intalnesti neamuri atat de multe si atat de deosebite". Grecii,albanezii,serbii si bulgarii sunt doar putinele dintre popoare care traiesc alaturi de moldoveni. Acestia fie sunt negustori, fie stiu doar sa tina haturile sau supusi fiind au datoria sa plateasca o dajdie ,adica anual achita boierului o suma de bani. In randul acestei clasificari autorul mai aminteste de tigani , popor la fel de raspandit in Moldova ca si in alte locuri .El ii considera pe acestia ca si pe multi dintre moldoveni un popor foarte trandav. Argumenteaza acest viciu al neamului moldovenesc spunand ca se multumesc intotdeauna cu putinele roade pe care le cultiva ,alegand sa traiasca la limita existentei: "Ci se multumesc sa adune in jitnite numai atat cat le trebuie pentru hrana lor . cum au ei obiceiul sa zica ,pana la painea cea noua.." .

Spre sfarsitul capitolului, Cantemir prezinta succind locuitorii din trei tinuturi ale Moldovei,Campulung-tinutul Sucevei,Vrancea-tinutul Putnei si Tigheciului-tinutul Falciului. Toti platesc aceea "dajdie" anuala ,insa suma este stabilita de data aceasta chiar de ei.Daca boierul doreste o suma mai mare acestia nu stau la iintocmeala si fug in partile nestrabatute ale muntilor

Oamenii de aici se ocupa indeosebi cu pastoritul oilor,neavand stiinta despre munca cu plugul.

Despre naravurile moldovenilor-cap al XVII-lea

Despre acest capitol se poate spune ca a starnit multe interpretari controversate in randul istoricilor si al analistilor. Acest lucru se datoreaza viziunii critice pe care autorul o are pe tot parcursul acestui capitol.Cantemir ilustreaza aici un inventar sugestiv al culturii populare descriind traditii vechi ,proverbe ,credinte si superstitii.

La inceputul capitolului autorul precizeaza ca va arata cusurile poporului moldovean intr-un mod cat mai clar-aceasta el o vede necesar pentru a nu lasa impresia locuitorilor ca sunt guvernati intr-o maniera echitabila.

Primele atribute pozitive pe care autorul le prezinta sunt "credinta cea adevarata" si "ospetia", acestea se numara de fapt si printre singurele cu care poporul moldovean se poate lauda. Sustine ca naravurile bune sunt rare la dansii, intrucat buna crestere precum si bunele deprinderi lipsesc cu desavarsire. El mai semnaleaza omenia, caracterul deschis si veselia in ciuda saraciei lor.

In continuare, el prezinta firea moldovenilor insa va scoate in evidenta doar vicii si aspecte negative ale conduitei acestora. Prin viziunea critica pe care autorul o adopta reuseste mai degraba sa faca un portret negativ al moldovenilor. Asadar, trufia si semetia sunt doua mari vicii caracteristice acestui popor Daca moldoveanul are un cal de soi bun , atunci el gandeste ca nimeni nu-l intrece si nu s-ar da in laturi sa se ia la harta chiar si cu Dumnezeu, daca s-ar putea"

Autorul se opreste in special la "lipsa de masura" a acestora. De exemplu, daca acestia reusesc sa savarseasca ce si-au propus sunt trufasi si veseli, iar daca au avut un esec isi pierd imediat cumpatul. Ei nu sunt stabili nici in ceea ce priveste o eventuala lupta sau razboi, la inceput sunt viteji dupa care se retrag: "La inceputul luptei sunt intotdeauna viteji, iar de-al doilea sunt mai moi . fata de cei invinsi se arata cand blanzi, cand cruzi, dupa firea lor cea nestatornica".

Oameni petrecareti, veseli , obisnuiesc sa petreaca in special la sarbatori sau cand vremea e rea ,iubesc bautura insa "nu-i sunt plecati peste masura". Autorul prezinta in continuare jocurile diverse si diferite de ale altor popoare. Acestea poarta denumirea de "hora" sau "dant" dar mai exista si altele precum cele jucate doar la sarbatori, respectiv o data pe an cand jucatorii numiti "calusari" se aduna si se imbraca in straie femeiesti: "Caci ei au peste o suta de jocuri felurite si cateva asa de mestesugite incat cei ce joaca parca nici nu ating pamantul si parca zboara in vazduh . ".

Un alt aspect important pe care autorul il prezinta este lipsa invataturii, ei nu sunt iubitori de carte, considerand studiul important doar pentru "popi": "De altminteri, moldovenii nu numai ca nu sunt iubitori de invatatura , ci chiar le e urata aproape la toti". Lucrurile esentiale pe care ar trebui sa le cunoasca in acest sens se reduc la :" sa stie sa citeasca, sa-si scrie numele si sa-si inregistreze in condica animalele"

Toate aceste aspecte negative semnalate de autor in comportamentul sau naravurile moldovenilor contureaza un tablou apasat , pesimist, dominat de o puternica viziune critica Acest lucru va starni alte interpretari de ordin istoric, filozofic ale marilor nume din literatura romana.