RAZBOIUL PENTRU REINTREGIREA NATIONALA A ROMANIEI

1. Diplomatia romaneasca la sfarsitul sec. XIX si    inceputul sec. XX
2. Romania si debutul primei conflagratii mondiale. Perioada neutralitatii.
3. Intrarea Romaniei in razboi. Operatile militare din anul 1916. Ocupatia militara a puterilor centrale.
4. Campania din vara anului 1917 si urmarile sale.
5. Reintrarea Romaniei in razboi si participarea sa la victorie.

1. Diplomatia romaneasca la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX.

Dupa obtinerea independentei nationale, Romania a trebuit sa tina seama de noul echilibru de forte creat in Europa deoarece:

• ocupa o pozitie strategica importanta in Balcani;

• trebuia sa se integreze noilor structuri europene ca stat de sine statator;

Politica externa a Romaniei a avut in aceasta perioada urmatoarele obiective:

• recunoasterea independentei de stat si a rolului pe care poate sa-l joace in context european;

• apararea intereselor nationale;

• cresterea prestigiului international;

• iesirea Romaniei din izolarea diplomatica ivita datorita deteriorarii relatiilor cu Austro-Ungaria si Rusia.

Bucurestiul a devenit un centru cu o bogata activitate diplomatica. Un rol deosebit l-au avut diplomati ca: Mihail Kogalniceanu, Petre P. Carp, I.C. Bratianu, Vasile Boerescu, D.A. Sturdza.

Obiective si actiuni in politica externa

Recunoasterea independentei pe plan extern.

"Dupa indeplinirea conditiilor impuse prin tratatul de la Berlin (rezolvarea consecintelor afacerii Stroussberg si acordarea cetateniei evreilor) intre 1878-1880 Germania, Anglia, Franta, Grecia, Rusia, Austro-Ungaria recunosc independenta de stat a Romaniei.

Cresterea prestigiului international al Romaniei

Romania a intreprins o intensa activitate diplomatica pentru cresterea prestigiului international al statului roman:

in toamna anului 1878 Carol I isi ia titlul de "Alteta Regala" (recunoscut in 1880);

in 1880, I.C. Bratianu si Carol I viziteaza Germania cu care prilej abordeaza problema regatului;

este reglementata succesiunea la tronul Romaniei. In lipsa descendentilor directi, tronul urma sa revina nepotului sau de frate Ferdinand casatorit in 1892 cu principesa Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Angliei;

14/26 martie 1881 - Parlamentul voteaza legea    prin care Romania este transformata in Regat.

Consecinte

a reprezentat o modificare a statutului politic si international al tarii;

tara noastra intretinea relatii cu 18 state ale lumii.

Iesirea Romaniei din izolarea diplomatica

A fost rezultatul unor factori cum sunt:

a. Austro-Ungaria promova o politica de penetratie in peninsula Balcanica prin:

tendinta de a domina Comisia Dunarii;

o politica de deznationalizare a romanilor din Transilvania in urma infaptuirii dualismului Autro-Ungar in 1867;

b. Rusia, de asemenea ducea o politica de penetratie in peninsula Balcanica prin:

incalcarea Conventiei din 4 aprilie 1877 prin incercarea de a ocupa Romania si ocuparea sudului Basarabiei;

incidentele din 1879 dintre trupele romanesti si rusesti la Arab-Tabia ( in legatura cu delimitarea frontierei de sud a Dobrogei).

In acest context se produce o apropiere intre Romania si Puterile Centrale datorita:

originii germane a dinastiei din Romania;

intereselor economice ale unor cercuri conducatoare;

schimbarii raportului de forte in Balcani prin

reorientarea Serbiei si Bulgariei catre Rusia.

Dupa razboiul cu Prusia din 1870-1871 Franta nu mai reprezenta o forta in Europa. Situatia internationala impunea o alianta politico-diplomatica cu puterile centrale. Initiativa acestei aliante a apartinut lui Otto von Bismark in 1880. In 1883 Carol I si I.C. Bratianu intreprind o vizita in Germania si Austro - Ungaria. Alianta cu puterile centrale este semnata in 1883, a avut un caracter secret, a fost cunoscuta doar de rege si de unii oamenii politici. Alianta prevedea:

ajutor reciproc in caz de atac;

obligatia de a nu incheia aliante potrivnice vreuneia din parti;

Consecintele acestei aliante au fost:

iesirea Romaniei din izolare;

garantii de securitate;

consolidarea statutului international al Romaniei;

Prin aceasta se spera in interventia Germaniei pe langa Austro-Ungaria pentru ameliorarea situatiei romanilor din Transilvania, in urma instaurarii dualismului Austro-Ungar.

Transformarea Romaniei intr-un factor de stabilitate politica in S-E Europei in contextul complicarii situatiei in Balcani la inceputul sec.XX.

Romania a urmarit mentinerea statu-quo-ului in Peninsula Balcanica. La inceputul sec. XX a avut loc detasarea treptata a Romaniei de Puterile Centrale si apropierea de Antanta in contextul conturarii celei de-a doua aliante politico-diplomatice din Europa. Antanta sau Tripla Intelegere era formata din Franta, Anglia si Rusia.

Consecintele acstei apropieri au fost:

apropierea Bulgariei de Austro-Ungaria;

cresterea agresivitatii Austro-Ungariei dupa 1908 - anexeaza Bosnia si Hertegovina;

agravarea situatiei romanilor din Transilvania;

tendintele Bulgariei de a se extinde teritorial pe seama Turciei, punand in pericol statu-quo-ul balcanic.

Consecinte:

in acest context Puterile Centrale au incercat sa mentina Romania in sfera lor de influenta. In1909 - mostenitorul tronului Germaniei si apoi al Austro-Ungariei viziteaza Bucurestiul;

la implinirea varstei de 70 de ani Carol I devine feldmaresal al armatei germane.

Preocupati de situatia romanilor din afara granitei Ion I.C. Bratianu, principesa Maria si Ferdinand mostenitorul tronului se reorienteaza spre Antanta, in speranta unirii teritoriilor romanesti din afara granitelor cu Romania.

Zona Balcanilor devine la inceputul secolului XX instabila datorita pretentiilor teritoriale ale Bulgariei, Serbiei si Greciei, care urmareau relizarea unitatii nationale prin recucerirea teritoriilor aflate sub stapanire otomana. In acest context izbucnesc razboaiele balcanice. Razboaiele balcanice au demonstrat reorientarea politicii Romaniei spre Antanta.

a) Primul razboi balcanic (1912-1913) izbucneste intre Turcia si Bulgaria, Grecia, Serbia. Turcia este infranta. La 3 decembrie 1912 este semnat armistitiul.Tratatul de pace s-a incheiat la Londra. Romania si-a proclamat neutralitatea fata de primul conflict balcanic.

b) Bulgaria nemultumita de rezultate reincepe conflictul. Astfel izbucneste al doilea razboi balcanic (1913). Romania a decretat mobilizarea armatei. Aceasta semnifica ruperea legaturilor cu puterile centrale. Armata romana patrunde pe teritoriul Bulgariei. Bulgaria capituleaza, iar pacea se incheie la 10 august 1913 la Bucuresti. Evenimentele se desfasurau intr-un context favorabil. La 1/14 iunie 1914 tarul Nicolae al-II-lea al Rusiei viziteaza Constanta avand discutii cu Carol I si I.I.C.Bratianu. Prin tratatul de la Bucuresti, Romania primeste Dobrogea de sud pana la linia Ecrene-Turtucaia.

Preliminariile si pacea s-au incheiat la Bucuresti (10

august 1913) ceea ce demonstreaza importanta jucata de Romania in Balcani. Tratatul mai prevedea:

cedarea de catre Bulgaria a unei parti din Macedonia catre Grecia si Serbia.

Turcia primeste o parte din Tracia si Adrianopole;

Tratatul de la Bucuresti a contribuit la restabilirea pacii in Balcani doar in aparenta si adanceste conflictul dintre Romania si Tripla Alianta.

2. Romania si debutul primei conflagratii mondiale. Perioada neutralitatii si semnificatia sa

a) Primul razboi mondial desfasurat intre anii 1914-1918 a insemnat punctul culminant in confruntarea dintre marile puteri pentru dominatia lumii; coalitiile participante la conflagratie fiind responsabile pentru izbucnirea conflictului. Pretextul folosit pentu declansarea razboiului a fost Atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914 care a dus la asasinarea mostenitorului tronului Austro-Ungariei Franz Ferninand si a sotiei sale. Dupa o luna de la eveniment, Austro Ungaria declara razboi Serbiei.

In acest context Romania era foarte importanta pentru ambele tabere. Drept consecinta Puterile Centrale si Antanta incearca atragerea tarii noastre in conflict.

La Consiliul de Coroana de la Sinaia (21 iulie /3 august 1914) se decide pozitia Romaniei. Se hotaraste: expectativa armata solutie sustinuta de I.I.C. Bratianu , membrii Guvernului si Alexandru Marghiloman. Regele Carol dorea intrarea in razboi de partea puterilor centrale, idee sustinuta si de conservatorul P.P.Carp. In acest sens sunt interesante telegramele dintre imparatul Carol al Austro-Ungariei si regele Carol al Romaniei.

Neutralitatea Romaniei (1914-1916)

S-a caracterizat printr-un climat politic foarte agitat.

Cauze:

Fortele politice propun solutii diverse.

Diplomatii puterilor centrale si ai Antantei incercau sa atraga Romania de partea lor;

Romania trebuia sa aleaga acea grupare ce putea sa sprijine desavarsirea unitatii nationale.

In schimbul unei neutralitati binevoitoare Rusia a recunoscut drepturile Rominiei asupra Transilvaniei si Bucovinei. La 27 septembrie/10 octombrie 1914 Carol I a decedat, urmand la tronul Rominiei Ferdinand I. I.I.C. Bratianu a avut negocieri secrete cu Antanta;

Prin aceasta a dorit sa obtina garantii pentru asigurarea independentei indiferent de rezultatele razboiului. Curentul dominant in opinia publica romaneasca era cel ce se pronunta pentru intrarea in lupta de partea Antantei. In acest sens au fost incheiate acorduri cu Rusia si Italia. In sprijinul intrarii in razboi de partea Antantei se desfasoara actiuni diverse:

propaganda in presa;

demonstratii;

conferinte;

actiuni ale:

Ligii pentru Unitatea Culturala a tuturor romanilor;

"Actiunii Nationale" (condusa de N. Filipescu)

O serie de politicieni romani sustineau alianta cu Puterile Centrale pornind de la pericolul slav: Constantin Stere, P.P. Carp, Alexandru Marghiloman.

Miscarea socialista din Romania se opune participarii la razboi.

Situatia economica in perioada neutralitatii se inrautateste datorita:

Reducerii volumului comertului romanesc prin inchiderea stramtorilor dupa intrarea Turciei in razboi.

Cheltuielilor necesare inzestrarii armatei

Intrarii Bulgariei in razboi 1915.

In vara anuui 1916 se fac presiuni crescande asupra Romaniei din partea ambelor tabere intr-un moment de criza al Atantei pe front. Consecinta acestor presiuni a fost faptul ca la 4/17 august 1916 are loc semnarea de catre Romania a conventiei politice si militare cu Antanta cu caracter secret.

Conventia politica prevedea:

Romania sa declare razboi Austro - Ungariei

sa se respecte integritatea teritoria a Romaniei

recunoasterea aspiratiei legitime a Romaniei catre unirea cu Transilvania si Bucovina;

participarea Romaniei la conferinta de pace in conditii de egalitate cu celelalte tari semnatare.

Conventia militara prevedea:

Romania se obliga sa intre in razboi la 15/28 august 1916 ;

ajutorul militar al Antantei pentru Romania;

aprovizionarea armatei romane cu munitii si armament (300 t/zilnic);

desfasurarea unor ample operatiuni militare de catre Antanta in sprijinul Romaniei;

Rusia trebuia sa desfasoare operatuni militare in Galatia si Bucovina si sa participe la apararea Dobrogei in cazul atacarii acesteia de catre Bulgaria;

trupele aliate de la Salonic sa declanseze o ofensiva pentru atragerea armatelor Puterilor Centrale in zona;

La 14/27 august 1916 s-a convocat Consiliul de Coroana de la Sinaia unde toti participantii au fost de acord cu intrarea in razboi a Romaniei alaturi de Antanta; singurii opozanti au fost P.P. Carp si Titu Maiorescu. In aceeasi seara s-a inaintat declaratia de razboi catre Austro-Ungaria de catre ministrul Edgar Mavrocordat.

3. Intrarea Romaniei in razboi. Operatiunile militare din anul 1916. Ocupatia militara a Puterilor Centrale.

Operatiile militare din 1916:

In noaptea 14/15 august 1916 armata romana trece Carpatii, avanseaza rapid, iar romanii din Transilvania ii primesc pe soldatii romani ca pe eliberatori. Sunt cucerite Brasov, Sibiu, Toplita. De asemenea a patruns in zona secuiasca.

Antanta nu-si respecta obligatiile militare asumate:

Ofensiva promisa de armata rusa la Salonic nu a avut loc;

Ofensiva romana in Transilvania nu a fost sprijinita de aliati in Galitia si Bucovina.

Consecinte:

1 sept. 1916 fortele germano-bulgaro-turce conduse de felsmaresalul Mackensen provoaca romanilor infrangerea de la Turtucaia.

in Transilvania are loc declansarea unei puternice contraofensive Austro-Ungare.

pana la sfarsitul lui oct, 1916 , romanii se retrag din Dobrogea.

generalul Eremia Grigorescu reuseste sa apere trecatorile Moldovei.

spre Sud Puterile Centrale reusesc sa rupa apararea la trecatoarea Jiului si sa patrunda in Muntenia si Oltenia.

Incercarea romanilor de a-i opri pe inamici in zona Neajlov-Arges nu salveaza capitala care va fi ocupata in decembrie 1916. Consecintele ocuparii capitalei si a Munteniei de catre armatele germano-bulgaro-turce au fost:

Retragerea armatei Romaniei in Moldova (nov. - dec. 1916).

Stabilirea Frontului pe linia Oituz-Siret-Dunare

Rtragerea Guvernului, autoritatior, la Iasi

Se formeaza un guvern de uniune nationala, din care facea parte si conservatorul Take Ionescu.

Regele Ferdinand promite reforma electorala si agrara. Guvernul I.I.C. Bratianu hotaraste depunerea tezaurului national in Rusia spre pastrare; acesta era format din tezaurul casei regale, obiecte ale Mitropoliei Ungro-Vlahiei, lingouri de aur, valuta si alte valori.

In teritoriul ocupat de Puterile Centrale se instituie un regim de ocupatie militara care a dus la:

exploatarea bogatiilor tarii in folosul Puterilor Centrale

reprimarea incercarilor de rezistenta

rechizitii

4. Campania din vara anului 1917 si urmarile sale:

In Moldova se fac eforturi uriase pentru refacerea armatei. In perioada ianuarie-mai 1917 se aduce armament din Franta, Rusia si Anglia iar soldatii sunt instruiti de misiunea militara franceza condusa de genralul Berthelot. Puterile Centrale pregateau in vara anului 1917 o dubla ofensiva. In perioada iulie-august 1917 se desfasoara luptele de la Marasti, Marasesti si Oituz :

la 11 iulie 1917 ofensiva romaneasca de la Marasesti a armatei a doua sub comanda generalului Alexandru Averescu elibereaza 30 de sate;

la 24 august au fost respinse ultimele incercari de strapungere a apararii romanesti de la Oituz.

Importanta:

victoriile romanilor au salvat statul roman

este oprita inaintarea Puterilor Centrale spre Rusia

s-au remarcat generalii Alexandru Averescu si Eremia Grigorescu; regimentul 32 "Mircea si armata a II-a romana.

In lunile octombrie-noiembrie 1917 are loc revolutia Bolsevica din Rusia cu urmatoarele consecinte pentru statul Roman:

trupele rusesti din Moldova sunt cuprinse de anarhie, tulburari si de ideologia bolsevica;

lovitura de stat bolsevica din 25 oct./7 nov. 1917 a afectat Romania deoarece ramane singura, inconjurata de dusmani.

La 20XI/3.XII. 1917 generalul Scerbacev comandantul trupelor ruse din Romania propune incheierea armistitiului cu Puterile Centrale implicandu-i si pe romani.

Consecintele acestei situatii au fost:

26.XI./9.XII.Romania este obligata sa incheie armistitiul cu Puterile Centrale. Armistitiul nu a modificat insa orientarea politica a guvernului roman

In Moldova continua agitatiile bolsevice

Unitatile militare romine sunt nevoite sa intervina pentru neutralizarea trupelor rusesti cuprinse de spiritul bolsevismului;

La 3 decembrie 1917 guvernul condus de Lenin ordona arestarea reprezentantului roman la Petrograd Constantin Diamandy;

La 13/26 ianuarie 1918 Rusia bolsevica rupe legaturile diplomatice cu Romania;

Tezaurul roman depus in 1917 in Rusia este confiscat;

Pentru a-si consolida puterea, guernul bolsevic condus de Lenin incheie pace cu Puterile Centrale la Brest-Litovk la 18 februarie-3martie 1918;

In perioada dec.1917-mai 1918 au avut loc tratative pentru incheierea pacii cu Puterile Centrale;la aceste tratative ministrul de externe austro-ungar Czernin cerea inlaturarea regelui Fredinand;

Romania primeste ultimatum din partea Puterilor Centrale (25 ian./7 feb. 1918) in vederea incheierii rapide a pacii.

Consiliile de Coroana desfasurate la Iasi (feb.1918) au hotarat alegerea acestei solutii pentru salvarea tarii. Guvernul I.I.C.Bratianu a demisionat, formandu-se un guvern prezidat de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand s-a intalnit la Racaciuni cu Ottokar Czernin. Cu acest prilej ministrul de externe austro-ungar i-a cerut in mod ultimativ incheierea pacii. In urma demisiei guvernului Alexandru Averescu, riscul incheierii unei paci umilitoare a fost asumat de guvernul Alexandru Marghiloman (feb.-oct. 1918). Dupa discutiile preliminare de la Buftea la 24 aprilie/7 mai 1918 se incheie pacea de Bucuresti.

Prevederi:

ocuparea Dobrogei de catre Bulgaria. Romania avea acces la Marea Neagra prin portul Constanta;

demobilizarea armatei(partial);

Austro-Ungaria isi marea teritoriul de-a lungul Carpatilor. O zona de 5600 km², impadurita in care se aflau varfurile Negoiu, Caraiman si Ceahlau urmand sa fie exploatata de Austro-Ungaria;

controlul german asupra economiei romanesti prin monopolul asupra petrolului si arendarea de terenuri agricole pe timp de 90 de ani.

desi grea, pacea de la Bucuresti permitea supravietuirea Romaniei. Parlamentul de la Iasi a ratificat pacea de la Bucuresti dar aceasta nu a fost promulgata de regele Ferdinand.

5. Reintrarea Romaniei in razboi

In vara anului 1918 Antanta obtine victorii importante pe frontul de vest si in Macedonia.

Consecinte:

sunt create conditii favorabile pentru reintrarea Romaniei in razboi;

24oct./6nov.1918 guvernul Marghiloman demisioneaza;

se formeaza un guvern prezidat de generalul Constantin Coanda.

Acesta a proclamat mobilizarea generala si cere trupelor germane sa paraseasca tara; Romania declara razboi Germaniei si anuleaza pacea de la Bucuresti. La 11 noiembrie 1918 Germania capituleaza. Regele Ferdinand si regina Maria impreuna cu autoritatile romanesti revin la Bucuresti, dupa eliberara teritoriilor romanesti de sub ocupatia Puterilor Centrale.

Participarea Romaniei la primul razboi mondial a urmarit permanent idealul Marii Uniri. Razboiul a costat pe romani 339117 morti si 299000 de raniti.

TERMENI

Alteta regala - titlul purtat de un principe dintr-o casa domnitoare;

bolsevism - curent de gandire politica de extrema stanga aparut in Rusia la inceputul sec. XX.;

neutralitate - situatie, atitudine a unui stat care nu se amesteca in conflictul dintre doua sau mai multe state;

rezolutie - hotarare luata de un colectiv in urma unor dezbateri;

statu-quo - stare care a existat mai inainte, care se mentine, in momentul de fata si in raport cu care se apreciaza efectele unui tratat, ale unei conventii.

CRONOLOGIE

- 1871 - infrangerea Frantei in razboiul cu Prusia;

1878 (9-21.IX) - Carol I i-a titlul de Alteta Regala;

- incidentul de la Arab-Tabia;

- Otto von Bismarck se pronunta pentru aderarea Romaniei la Tripla Alianta;

-26 martie 1881 - Parlamentul voteaza transformarea Romaniei in regat

- incidentul de la Iasi;

- Alianta dintre Romania si Puterile Centrale;

- I.C. Bratianu si Carol I viziteaza Germania

-1891 - razboiul vamal dintre Romania si Austro Ungaria

- printul mostenitor Ferdinand se casatoreste cu Maria de Edinburgh;

- Austro Ungaria anexeaza Bosnia si Hertegovina

- mostenitorii tronului din Germania si Austro-Ungaria viziteaza Bucurestiul

-1911 - Romania este vizitata de misiuni militare din Anglia si Rusia si de primarul Parisului;

3 dec. 1912 - Turcia semneaza armistitiul dupa infrangerea din primul razboi balcanic;

3 febr. 1913 - reizbucnirea primul razboi balcanic;

10 iunie 1913 - Bulgaria declanseaza al II-lea razboi balcanic;

10 august 1913 - pacea de la Bucuresti

-1914 - Germania si Austro-Ungaria acrediteaza noi ambasadori la Bucuresti;

-14 iunie 1914 - vizita tarului Nicolae II si a familiei sala la Constanta

21 iulie-3 aug. 1914 - Consiliul de coroana de la Sinaia care hotaraste neutralitatea Romaniei

-1916 - perioada neutralitatii Romaniei;

sept.-1914 - Romania incheie acorduri cu Rusia si Italia

- Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat cere adoptarea unei politici de neutralitate;

27 sept.-10 oct. 1914 - moartea lui Carol I

feb. 1916 - moartea reginei Elisabeta;

- intrarea Bulgariei in razboi

vara 1916 - seful marelui Stat Major si gen. Joseph Joffre cere Romaniei intrarea in razboi;

-17 aug. 1916 - se semneaza documentele colaborarii Romaniei cu Antanta;

-27 aug. 1916 - Consiliul de Coroana a prezentat intelegerea cu Antanta si a decis intrarea Romaniei in razboi;

-15 aug. 1916 - armata romana trece in Transilvania;

1 sept. 1916 - infrangerea romanilor la Turtucaia;

sf. oct. 1916 - retragerea romanilor din Dobrogea;

23 nov.-6 dec. 1916 - gen. Mackensen intra in Bucuresti;

mart.-apr. 1917 - regele Ferdinand promite infaptuirea reformei agrare si a celei electorale;

24 iulie-6 aug. - 24 aug. - 3 sept. 1917 - luptele de la Marasti, Marasesti si Oituz;

25 oct.-7 nov. 1917 - lovitura de stat bolsevica de la Petrograd;

19 nov.-2 dec. 1917 - Consiliul de Coroana decide continuarea razboiului impotriva Puterilor Centrale;

26.XI.-9.XII.-1917 - armistitiul cu puterile Centrale;

3 dec. 1917 - arestarea reprezentantului Romaniei la Petrograd (Constatin Diamandy);

-22 dec. 1917 - trupele romane intervin pentru a linisti situatia creata in Moldova datorita agitatiilor bolsevice;

-26 ian. 1918 - ruperea legaturilor diplomatice dintre Romania si Rusia;

dec. 1917- mai 1918 - au loc convorbiri intre Romania si Puterile Centrale pentru incheierea pacii;

25 ian.- 19 febr. 1918 - Romania primeste un ultimatum din partea Puterilor Centrale pentru incheierea grabnica a pacii;

febr. 1918 - Ferdinand se intalneste la Racaciuni cu Czernin;

17 febr.- 2 martie ; 19 febr.- 4 martie 1918 - Consiliile de Coroana de la Iasi care au dezbatut soarta tarii;

18 feb. - 3 martie 1918 - pacea de la Brest Litovsk;

sf. febr. 1918 - demisia guvernului Averescu; formarea cabinetului Marghiloman;

24 aprilie - 7 mai 1918 - pacea de la Bucuresti;

sept. 1918 - Bulgaria a fost infranta decisiv de Antanta;

24 oct, - 6 nov. 1918 - demisia guvernului Marghiloman

si formarea cabinetului Coanda;

11 nov. 1918 - armistitiul Antantei cu Germania;

18 nov.-1 dec.1918 - Bucurestiul este eliberat. Regele Ferdinand impreuna cu guvernul revin la Bucuresti.