EVOLUTIA VIETII POLITICE IN PERIOADA 1918 - 1940

EVOLUTIA VIETII POLITICE IN PERIOADA 1918

1. Sistemul partidelor politice

2. Parlamentul si monarhia - factori importanti ai vietii politice

3. Evolutii in plan politic. Infaptuirea unui program democratic

4. Constitutia din 1923, importanta ei pentru dezvoltarea si consolidarea statului national unitar roman

5. Principalele guvernari si programele lor

6. Sfarsitul regimului democratic

1. Sistemul partidelor politice

Romania, dupa primul razboi mondial, prin realizarea reformelor democratice, trece prin transformari importante in ceea ce priveste mentalul colectiv si structurile politice. Sistemul formatiunilor politice s-a remarcat printr-o complexitate deosebita determinata de evolutia evenimentelor interne si internationale, de interesele unor paturi, grupuri si forte sociale. Romania se afla intr-o zona de instabilitate determinata de defectiunea rusa, de revizionismul maghiar. In acest context asistam la aparitia unor grupari politice noi in concordanta cu noile ideologii ale vremii: taranism, comunism, neoliberalism, fascism, nationalism. Principalele curente si ideile lor sunt expuse in cele ce urmeaza:

Neoliberalismul a avut ca reprezentanti pe St. Zeletin, V. Bratianu, I.Gh. Duca, intelectuali si oameni politici membri ai Partidului National Liberal.

Ideologia neoliberala promova urmatoarele principii si obiective:

legatura dintre industrializare, modernizare si consolidarea independentei politice;

rolul important al statului prin elaborarea unor planuri de dezvoltare economica;

politica economica "Prin noi insine" (1922-1928);

ocrotirea economiei nationale de expansiunea capitalului strain;

conservarea burgheziei industriale si financiare;

progresul burgheziei prin dezvoltarea industriei;

exploatarea bogatiilor cu sprijinul capitalului autohton;

capitalul strain limitat nu eliminat (Legea minelor 1924)

Taranismul a avut ca reprezentanti pe Constantin Stere, Virgil Madgearu, Ion Mihalache. A fost ideologia micilor proprietari agricoli promovand ideea statului agrar. Dintre ideile desprinse din aceasta ideologie amintim:

dezvoltarea industriei subordonata progresului agriculturii - mijloace moderne;

promovarea politicii economice a "portilor deschise" in care rolul hotarator il are capitalul strain;

Marxismul a avut ca reprezentant pe Lucretiu Patrascanu :

argumenteaza importanta procesului de industrializare;

preconiza organizarea statului pe principii marxiste in care rolul hotarator il are dictatura proletariatului;

Sub aspectul vietii politice, perioada 1918-1938 este perioada in care se afirma regimul constitutional democratic. S-a caracterizat prin regrupari ale fortelor politice, stabilitate guvernamentala, o dominare a guvernarii liberale. Perioadelor de dezorganizare a vietii economice si de criza le-au corespuns perioade de instabilitate politica, de proliferare a partidelor politice(1918-1922;1929-1933). Nu au lipsit manifestarile de extrema dreapa si stanga. Cu toate acestea viata politica interna a evoluat in limitele curentului democratic. Intrega perioada analizata se caraterizeaza prin disparitia unor partide politice, formarea de aliante politice, nasterea unor noi partide, aparitia gruparilor de extrema dreapta si extrema stanga.

Partidul conservator reprezenta interesele marilor proprietari de pamant. In 1918 pe scena politica din Romania existau doua partide politice conservatoare:

Partidul Conservator Progresist condus de Alexandru Marghiloman. Avea ca organ de presa ziarul Steagul. Introducerea votului universal si a reformei agrare a hotarat soarta partidului care la alegerile parlamentare din 1921 nu a obtinut nici un mandat;

Partidul Conservator Democrat a fost fondat in 1908, era condus de Take Ionescu. Acest partid avea ca organ de presa ziarul Romanimea. In 1919 isi schimba denumirea in Partidul Democrat. Take Ionescu, presedintele partidului va fi numit prim-ministru la 17 decembrie 1921 si va conduce guvernul pana la 18 ianuarie 1922, data la care a fuzionat cu Partidul National din Transilvania.

Partidul Nationalist Democrat reprezenta interesele micii burghezii si intelectualitatii democrate. Avea ca organ de presa ziarul Neamul romanesc. Partidul activa in jurul istoricului Nicolae Iorga care dupa 1918 a incercat sa activeze intens in viata politica romaneasca. In partid activa si profesorul de la Iasi A.C. Cuza. Rivalitatea dintre Iorga si Cuza privind unele aspecte ideologice au dus la retragerea lui A.C. Cuza din partid si formarea de catre acesta a Partidului Nationalist Democrat Crestin.

Liga Poporului s-a constituit in anul 1918 la Iasi prin activitatea generalului Alexandru Averescu, cel care jucase pe frontul din Moldova un rol important. Partidul avea organ de presa ziarul Indreptarea. Ina anul 1920 isi va schimba denumirea in Partidul Poporului. Partidul va fi chemat la guvernare in perioada 1920-1921. Guvernul Alexandru Averescu, in perioada de guvernare adopta:

legile de reforma agrara;

unificarea monetara si reforma financiara;

primul buget al Romaniei intregite.

Pentru realizarea unificarii administrative dizolva Consiliul Dirigent din Transilvania, secretariatele din Bucovina si directoratele din Basarabia. In 1925 fuzioneaza cu Partidul Conservator Progresist. Partidul Poporului va cunoaste unele frictiuni interne care se vor accentua in 1932 cand Octavian Goga se va desprinde din acest partid si va forma Partidul National Agrar cu organul de presa Tara noastra.

Partidul Taranesc a fost creat in 1918 de catre invatatorul Ion Mihalache. Baza sociala a partidului se afla in lumea satelor: preoti, invatatori, tarani instariti. Ziarele partidului au fost Tara noua si apoi Aurora. Printre liderii partidului pot fi mentionati: Constantin Stere, Virgil Madgearu. Prin fuziunea in 1926 cu Partidul National Roman din Transilvania condus de Iuliu Maniu a luat nastere Partidul National Taranesc.

Partidul National Roman din Transilvania a fost partidul romanilor din Transilvania. Creat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea a fost exponentul luptei pentru emancipare nationala. Baza ideologica si programatica a fost Declaratia de la 1 decembrie 1918 de la Alba-Iulia. Organul de presa al partidului a fost ziarul Patria. Cei mai importanti conducatori cu activitate deosebita in lupta pentru realizarea Marii Uniri au fost: Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voievod, Stefan Ciceo-Pop, Vasile Goldis. In 1926 fuzioneaza cu Partidul Taranesc formand Partidul National Taranesc care devine principalul partid de opozitie.

Partidul National Liberal reprezenta interesele burgheziei financiare si industriale. Pana in 1927 a avut ca liderpe I.I.C. Bratianu. Partidul a dezvoltat teoria neoliberalismului. Prin aceasta burghezia juca rolul de conducere in societate organizata pe baza armoniei si echilibrului social. S-a aflat la conducerea tarii in perioada ianuarie 1922 - noiembrie 1928 perioada cunoscuta sub numele de decada bratianista.

A sustinut ideea reformei agrare si electorale in timpul si dupa primul razboi mondial. A realizat ansamblul de masuri legislative pe baza carora s-a promulgat Constitutia din 1923. Ion I.C. Bratianu s-a folosit de dificultatile prin care trecea casa regala in perioada crizei dinastice, fiind omul de incredere al regelui Ferdinand, pentru cresterea rolului P.N.L. in viata economica, politica si sociala a tarii, pentru consolidarea regimului democratic in contextul in care erau cunoscute conceptiile politice autoritare ale principelui Carol, viitorul rege Carol al II-lea. Guvernarea liberala din 1922-1928 a adus Romaniei Mari stabilitate. Cele mai importante legi adopatate au fost:

Constitutia din martie 1923;

Legea privind comercializarea si controlul intreprinderilor economice;

Legea energiei din 1924;

Legea minelor din 1924;

Legea pentru unificare administrativa din 1925;

Legea electorala din 27 martie 1926 prin care se stabileste organizarea si desfasurarea alegerilor parlamentare, structura Adunarii Deputatilor si Senatului. Legea introducea prima parlamentara prin care se asigura majoritate in Parlament partidului care obtinea cel mai mare numar de voturi;

La 4 mai 1825 sunt promulgate legea si statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Romane.

In perioada guvernarii I.I.C. Bratianu, s-au unificat sitemul de invatamant de stat si particular, invatamantul obligatoriu fiind prelungit de la 4 ani la 7 ani. Moartea lui Ion I.C. Bratianu in 1927 a dat o lovitura prestigiului partidului. I.G. Duca, noul lider, nu avea prestigiul lui Ionel Bratianu. La 9 iulie 1930 Vintila Bratianu a acceptat de facto noua situatie politica in urma revenirii lui Carol al II-lea in tara. Reorganizat in mai 1930 Partidul National Liberal a fost marcat de sciziune:

incurajat de rege Gheorghe Bratianu a format Partidul National Liberal - Gheorghe Bratianu;

din Partidul National Liberal s-a desprins si gruparea lui Constantin Argetoianu in 1930. In 1932 aceasta grupare a format Uniunea Agrara pusa in slujba regelui Carol al II-lea. I.Gh. Duca a luptat pentru refacerea organizatiilor judetene ale Partidului National Liberal in urma alegerii sale ca presedinte al partidului in decembrie 1930. I.Gh. Duca este asasinat la 29 decembrie 1933 pe peronul garii din Sinaia, in 1934 presedinte al Partidului National Liberal este ales Constantin I.C. Bratianu (Dinu). In 1934 regeleCarol al II-lea numeste la conducerea tarii un guvern liberal condus de Gheorghe Tatarascu incalcand uzantele parlamentare. Guvernul Tatarascu duce o politica in sprijinul lui Carol accentuand deruta si disensiunile in Partidul National Liberal. In alegerile parlamentare din 1937 rezultatele sunt slabe datorita politicii promovate de Carol al II-lea care se pregatea sa-si instaureze regimul sau personal. Partidul National Liberal - Gheorghe Bratianu accepta in 1938 fuziunea cu Partidul National Liberal in contextul in care societatea romaneasca a acelei perioade este dominata de confuzie politica. De mentionat ca la alegerile parlamenatare din decembrie 1937 nici un partid politic n-a obtinut prima majoritara pentru a forma guvernul.

Partidul National Taranesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului National Roman cu Partidul Taranesc, grupa reprezentanti ai burgheziei mici si mijlocii. Presedinte al partidului a fost Iuliu Maniu, personalitate cu rol important in lupta pentru realizarea Marii Uniri. Fuziunea cu Partidul Taranesc a fost conditionata de inlaturarea lui Constantin Stere. Partidul a dus o politica democratica, dar s-a deplasat treptat spre centru dreapta. Partidul National Taranesc a fost principalul partid de opozitie, activitatea sa fiind indrepatata pentru a obtine conducerea tarii. In urma unei ample actiuni cu caracter de mase Partidul National Taranesc reuseste sa ajunga la guvernare in noiembrie 1928, intr-o perioada in care la nivel mondial lumea era cuprinsa de o puternica criza economica. Perioada noiembrie 1928-noiembrie 1933 s-a caracterizat prin instabilitate politica, la conducerea tarii succedandu-se noua guverne dintre care opt au fost ale Partidului National Taranesc si unul prezidat de Nicolae Iorga intre aprilie 1931 si iunie 1932. Guvernarea taranista din perioada 1929-1933 adopta politica Portile deschise considerand ca rolul hotarator in dezvoltarea economiei tarii trebuie sa il aiba capitalul strain. Principalele hotarari adoptate de taranisti intre 1929-1933 au fost:

o noua lege a minelor care prevedea avantaje pentru capitalul strain;

un imprumut extern de 100 milioane de dolari;

legea privind contractele de munca pentru muncitori;

legea conversiunii datoriilor agricole.

In 1928 presedinte al partidului era Iuliu Maniu pentru ca in 1933 sa fie ales Ion Mihalache. La congresul partidului din acest an au fost numite cadre tinere cum sunt Mihai Ralea, Mihail Ghelmegeanu. Partidul National Taranesc a adoptat in 1935 un nou program politic al carui scop era realizarea statului national taranesc. Cu toate acestea in partid se produc doua rupturi prin plecarea lui Dem Dobrescu si Alexandru Vaida-Voievod. In Partidul National Taranesc s-au constituit 3 grupari (aripi):

gruparea doctorului Nicolae Lupu considera mentinerea regimului democratic principalul obiectiv al partidului;

Iuliu Maniu aprecia ca principalul pericol pentru Romania este gruparea carlista. Din aceste considerente era gata sa colaboreze cu garda de fier;

Gruparea din jurul lui Armand Calinescu care se pronunta pentru intransigenta fata de extrema dreapta si pentru o apropiere fata de Carol al II-lea.

In 1937 in urma demisiei lui Ion Mihalache de la conducerea partidului preia conducerea Iuliu Maniu. In timpul alegerilor din decembrie 1937 Iuliu Maniu semneaza un pact de neagresiune electoral cu Corneliu Zelea Codreanu in speranta obtinerii unor rezulatate bune in alegeri.

Formatiuni politice din provinciile unite

cu Romania in 1918.

In provinciile unite cu Romania activau urmatoarele formatiuni politice, acestea avand un rol hotarator in lupta pentru unire:

in Basarabia Partidul Taranesc condus de Ion Inculet;

in Bucovina Partidul Democrat condus de Ion Nistor;

in Transilvania Partidul National Roman.

Aceste partide erau partide regionale. Pentru a avea aderenta la nivel national au fuzionat cu alte partide.

Partidele minoritatilor. Acestea gravitau in jurul partidelor de guvernamant pentru a-si sustine interesele in Parlament. La nivelul Romaniei Mari functionau urmatoarele partide ale minoritatilor:

Partidul Maghiar din Romania;

Partidul Uniunea Maghiara din Romania;

Partidul German;

Partidul Popular Svabesc;

Uniunea Evreilor, din 1931 Partidul Evreilor;

Partidul Ucrainian.

Miscarea socialista. Miscarea socialista in Romania avea traditii inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. In noimebrie 1918 Partidul Social Democrat a adoptat denumirea de Partidul Socialist. La Bucuresti, in mai 1919 a avut loc conferinta partidelor socialiste din Romania si din regiunile unite. La aceasta conferinta s-a format un for de conducere numit Consiliul General al Partidului Socialist. Miscarea socialista din Romania intre 1919-1921 s-a aflat permanent sub atacurile Internationalei a III-a conduse de Lenin care propaga ideea revolutiei socialiste la nivel mondial. In cadrul Partidului Socialist a existat o confruntare intre opinia unificarii intregii miscari muncitoresti si afilierea la Comintern. In toamna anului 1920 o delegatie a socialistilor romani a vizitat Rusia sovietica pentru a discuta conditiile afilierii la Internationala Comunista. La sedinta Consiliului General al Partidului Socialist din Romania din 30 ianuarie-3 ferbruarie 1921 s-a hotarat soarta stangii in Romania. Reprezentantii care s-au retras din Consiliul General au format in iunie 1921 Federatia partidelor socialiste din Romania. In 1927 acestea au constituit Partidul Social Democrat. Deosebirile de conceptie politica, tactica si strategie au determinat framantari in cadrul Partidului Social Democrat:

in 1928 s-a desprins o grupare ce a pus bazele Partidului Socialist al Muncitorilor din Romania. Aceasta s-a intitulat in 1932 Partidul Socialist Independent, iar prin unirea cu Partidul Socialist din Romania condus de Constantin Popovici s-a format Partidul Socialist Unitar;

in iunie 1933 Partidul Social Democrat a ales o noua conducere formata din: Iosif Jumanca, Ion Fluieras, Lothar Radaceanu, Constantin Titel Petrescu. Socialistii romani au actionat pentru promovarea doctrinei socialiste si impotriva cresterii pericolului fascist. Actiunile lor in aceasta directie au vizat: campanii de presa, demonstratii si actiuni antifasciste, participarea la reuniuni antifasciste internationale intre 1934-1939 la Paris si Bruxelles. Socialistii romani au participat ca voluntari in razboiul civil din Spania pentru apararea Republicii Spaniole.

Grupari si partide de extrema stanga si

extrema dreapta adepte ale totalitarismului.

Extrema stanga

In Romania in extrema stanga a vietii politice s-au aflat comunistii. Acestia au activat in marea lor majoritate sub influenta Cominternului. In cadrul Partidului Socialist in 1920 existau confruntari de idei privind constituirea unui Partid Comunist si afilierea la Internationala a III-a (Comintern). In toamna anului 1920 o delegatie a socialistilor romani a vizitat Rusia sovietica fiind primita de Lenin. Cu aceasta ocazie s-au discutat conditiile afilierii miscarii socialiste din Romania la Internationala a III-a. In mai 1921 extrema stanga din Partidul Socialist a pus bazele Partidului Comunist din Romania. Partidul Socialist s-a disociat de aceasta hotarare a unor reprezentanti ai extremei stangi cum sunt: Gheorghe Cristescu. In evolutia Partidului Comunist distingem cateva aspecte:

in 1923 comunistii romani au adoptat si sustinut teza dezvoltata de Buharin, privind dreptul popoarelor la autodeterminare, mergand pana la despartirea de stat. Comunistii romani considerau Romania un stat multinational, o creatie a imperialismului apusean;

si-au propus drept obiectiv cucerirea puterii politice acceptand compromisuri si aliante;

partidul s-a confruntat cu existenta si activitatea paralela a doua fractiuni: o fractiune din interior condusa de Lucretiu Patrascanu, o fractiune din exterior condusa de Lenuta Filipovici, Alexandru Stefanski;

in 1939 comunistii romani au salutat pactul germano-sovietic si considerau ca dificultatile survenite pot fi folosite pentru declansarea revolutiei sociale. In ceea ce priveste activitatea Partidului Comunist si a comunistilor din Romania sunt necesare cateva precizari: comunistii nu au avut o legitimitate istorica in tara noastra dezvoltand o grupare extremista si conspirativa. In 1923 numarul comunistilor era de circa 2000 de persoane pentru ca in 1944 numarul lor sa fie sub 1000. Activitatea lor antistatala prin preluarea tezei lui Buharin - Romania stat multinational - precum si instigarea la actiuni cum sunt cele din 1924 de la Tatar-Bunar a determinat scoaterea comunistilor in afara legii in 1924 de catre guvernul liberal condus de I.I.C. Bratianu. Dupa 1944 rolul comunistilor va fi important in drumul Romaniei catre totalitarismul comunist.

Extrema dreapta

Din Partidul National Democrat condus de profesorul Nicolae Iorga s-a desprins gruparea lui A.C. Cuza care in 1923 a format Liga Apararii National Crestine(LANC). Aceasta organizatie avea ca organ de presa Apararea nationala. Dintre elemente definitorii ale LANC mentionam:

dispunea de o organizatie paramilitara numita Lancierii;

lupta contra partidelor politice pentru reorganizarea Parlamentului;

dorea o alianta a Romaniei cu Italia fascista.

In 1935 a fuzionat cu Partidul National Agrar condus de Octavian Goga formand Partidul National Crestin. Din LANC se desprinde in 1927 Corneliu Zelea Codreanu care pune bazle unei organizatii fasciste numita Legiunea Arhanghelului Mihail. Aceasta grupare a ucis la Iasi pe prefectul politiei Constantin Manciu. Membrii Legiunii Arhanghelului Mihail se numeau legionari, iar conducatorul capitan. In aprilie 1930 Legiunea Arhanghelului Mihail s-a intitulat Garda de Fier. Garda de Fier a prezentat un program eclectic, cu tendinte antidemocratice si antisemite. Prin ziarele Buna vestire, Cuvantul, Sfarma piatra, Axa raspandeste o politica xenofoba. Aceasta politica era rezultatul programului eclectic si confuz formulat de unii politicieni cum sunt: Gheorghe Cantacuzino - Granicerul, Ion I. Mota. Gruparea avea in 1933 28.000 mii de membri, era finantata de Germania si Italia, a promovat in politica de stat asasinatul politic. La 9 decembrie 1933 Garda de Fier este interzisa printr-un jurnal al Consiliului de ministri la initiativa lui I.Gh. Duca. Dupa aceasta hotarare primul-ministru este asasinat pe peronul garii din Sinaia. In 1934 organizatia reapare sub numele de Partidul Totul pentru tara condusa de generalul Constantin Cantacuzino-Granicerul(Zizi). Din aceasta grupare politica se desprinde in 1935 Mihai Stelescu care a format "cruciada romanismului". Pentru punerea in aplicare a politicii sale bazata pe segregatie rasiala si terorism politic a organizat la 25 aprilie 1936 la Targu-Mures Congresul studentilor legionari. Cu aceasta ocazie s-au constituit "echipele mortii" si liste cu numele oamenilor politici care urmau sa fie lichidati. Sprijinul acordat de Germania si Italia si confuzia politica din societatea romaneasca au dus la obtinerea de catre legionari in alegerile din noiembrie 1937 a locului trei. Disensiunile dintre legionari si Carol al II-lea au culminat cu incriminarea legionarilor pentru faptele lor pentru care au fost condamnati la ani grei de inchisoare. Corneliu Zelea Codreanu si alti 12 legionari au fost executati sub pretextul fugii de sub escorta in momentul transportarii lor de la Ramnicu-Sarat la Jilava. La 21 septembrie 1939 sub indrumarea directa a lui Horia Sima, noul sef al Garzii de Fier, legionarii l-au asasinat pe primul-ministru Armand Calinescu. Noul guvern prezidat de Gheorghe Argesanu a ordonat executarea a 300 de legionari. Gheorghe Tatarescu, in calitate de prim-ministru din 23 noiembrie 1939, indeamna la reconciliere. La 18 aprilie 1940 are loc impacarea lui Carol al II-lea cu Garda de Fier. Carol al II-lea il primeste pe Horia Sima in mai 1940 in audienta, iar la 28 iunie 1940 este numit subsecretar de stat in guvernul Gheorghe Tatarescu. Cu aceasta numire incepe ascensiunea miscarii legionare la conducerea tarii. Ascensiunea la guvernare a continuat in:

timpul guvernului Ion Giugurtu cand au intrat 3 legionari: Horia Sima, Vasile Noveanu si Augustin Bideanu;

timpul regimului antonescian cand Romania este proclamata la 14 septembrie 1940 stat national legionar

Parlamentul si monarhia - factori importanti ai vietii politice.

Parlamentul a reprezentat puterea legislativa in cadrul regimului democratic in Romania. Constitutia din 1923, prin articolele 33 si 42 prevedea ca puterea emana de la natiune si membrii Parlamentului reprezinta natiunea. Parlamentul avea o structura bicamerala fiind format din Adunarea Deputatilor si Senat. Avea atributii legislative si de control asupra executivului. Ministrii erau responsabili pentru actele de guvernamant in fata Parlamentului. Practica parlamentara cuprindea:

interpelari la adresa guvernului;

votul de neincredere acordat executivului;

invalidarea de mandate;

dezbateri si raspunsuri pe marginea discursului tronului, rostit la inceputul fiecarei sesiuni a forului legislativ;

dreptul de ancheta.

In Parlament au avut loc ample dezbateri pentru rezolvarea marilor probleme ale societatii romanesti:

ratificarea tratatelor de pace;

adoptarea Constitutiei din 1923;

organizarea administrativa;

evolutia economica si culturala.

In ceea ce priveste culoarea politica Parlamentul a fost dominat intre 1922-1928 de Partidul National Liberal, de Partidul National Taranesc intre 1929-1933, dar si de alte partide.

Rolul sau a fost evident in viata politica romaneasca, in mentinerea sistemului democratic pana in 1938 cand prin noua Constitutie adoptata de Carol al II-lea (redactata de Istrate Micescu) atributiile Parlamentului au fost reduse.

Monarhia in Romania a avut un rol traditional, prerogativele sale fiind stabilite prin Constitutia din 1923. Regele exercita puterea executiva:

numea si revoca ministri;

sanctoina legile;

exercita dreptul de gratiere;

era seful armatei;

conferea decoratii;

avea dreptul de a incheia acorduri si de a bate moneda;

orice act al regelui trebuia contrasemnat de un ministru de resort;

Viata politica din Romania in perioada 1914-1927 a fost dominata de Partidul National Liberal. Ionel Bratianu a avut un ascendent asupra monarhiei in timpul lui Ferdinand I Intregitorul. La 15 octombrie 1922 regele Ferdinand I a fost incoronat in catedrala de la Alba-Iulia ca rege al tuturor romanilor. Cu aceasta ocazie au participat reprezentantii din 13 state ale lumii. Monarhia trece printr-o perioada de criza dupa 1925 o data cu renuntarea la prerogativele regale de catre printul mostenitor Carol.

Criza dinastica a izbucnit in contextul in care Ionel Bratianu avea un ascendent asupra monarhiei, iar printul mostenitor Carol, datorita temperamentului instabil si aventuros, renunta la prerogativele de mostenitor al tronului si ramane in strainatate cu Elena Lupescu, amanta sa. De remarcat ca in 1918 s-a casatorit in secret cu Zizi Lambrino, cu care a avut si un copil. La 28 decembrie 1925 Carol reconfirma atitudinea sa de renuntare la prerogativele de mostenitor la Milano, in fata ministrului casei regale Hiot. Ion I.C. Bratianu s-a folosit de temperamentul lui Carol pentru a-l denigra in fata opiniei publice si a regelui Ferdinand. Este posibil ca flerul politic al lui Ionel Bratianu sa-si fi dat seama de conceptiile autoritare ale printului mostenitor Carol. Acest aspect ar fi confirmat de remarca lui Vintila Bratianu potrivit careia solutia dupa moartea lui Ferdinand ar fi republica.

La 30 decembrie 1925 Consiliul de Coroana de la Sinaia a acceptat renuntarea lui Carol. Camerele reunite ale Parlamentului la 3 ianuarie 1926 a proclamat succesor al regelui Ferdinand pe fiul lui Carol, Mihai, sub autoritatea unei regente. Regenta era formata din printul Nicolae, patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, presedintele Curtii de Casatie. Prin aceste hotarari liberalii obtineau o autoritate si mai mare in viata politica romaneasca. Carol, devenit Carol Caraiman, se stabileste in strainatate. I se interzice intrarea in Romania, ministrul I.Gh. Duca lansand catre prefectii de judete instructiuni in acest sens.

Partidul National Liberal a incercat sa subordoneze regenta prin includerea in regenta a reginei Maria. In 1927 a murit Ferdinand si pe neasteptate si Ionel Bratianu. Moartea lui Ionel Bratianu a determinat controverse in istoria romanilor.

In tara, agitatiile politice au fost intense pe tema revenirii lui Carol la tron. Acestea au fost folosite de Partidul National Taranesc care a organizat la 6 mai 1928 o mare adunare national taraneasca la Alba-Iulia pentru rasturnarea liberalilor de la putere. La Alba-Iulia se zvonea ca se va reintoarce in tara Carol, fapt pentru care taranistii preconizau un mars spre Bucuresti pentru rasturnarea guvernului liberal. Cu toate acestea Iuliu Maniu a fost insarcinat sa formeze guvernul la 10 noiembrie 1928 dupa circa 6 luni de la acest eveniment.

Intre 1928-1930 se intensifica propaganda in jurul intoarcerii lui Carol la tron. In aceasta perioada Carol a avut contacte cu unii oameni politici din tara pentru a obtine sprijinul necesar recunoasterii sale ca rege. La 8 iuni 1930 este recunoscut rege sub numele de Carol al II-lea, dupa o saptamana regina Maria fiind silita sa se retraga la Balcic. Ajuns pe tronul Romaniei, Carol s-a inconjurat de camarila regala cu ajutorul careia in 1938 instaureaza o monarhie autoritara.

Evolutii in plan politic. Infaptuirea unui program democratic

Viata politica in Romania intre anii 1918-1940 s-a caracterizat prin perioade de stabilitate, dar si de instabilitate in functie de evolutiile interne si internationale. Intre 1918-1940 la conducerea Romaniei s-au succedat 38 de guverne care au cautat sa asigure structuri institutionale adecvate cerintelor progresului si stabilitatii statului national unitar roman. Evolutiile in plan politic in timpul primului razboi mondial si dupa acesta au fost consecinte ale schimbarii mentalului colectiv si ale evolutiilor geopolitice din zona in care se afla Romania. Aceste evolutii au generat doua reforme importante: reforma electorala si reforma agrara.

Reforma electorala este rezultatul modificarii articolelor 57 si 67 din Constitutie in anul 1917. La 16 decembrie 1918, printr-un decret lege era adoptat votul universal, direct si secret, pentru locuitorii incepand cu varsta de 21 de ani. Exceptie faceau femeile, magistratii si ofiterii, fapt ce a determinat proteste in epoca. La alegerile parlamentare din 1919, din randul celor 568 de deputati faceau parte si socialistii, printre care si V.G. Mortun. Alegerile parlamentare din 1919 inlaturau rotativa guvernamentala, deschizand perspectiva infiintarii unor noi grupari politice. Evolutiile democratice promovate prin votul universal au deschis calea adoptarii unor legi necesare consolidarii statului national roman si a democratiei in Romania. In decembrie 1919 Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania. Tot in 1919 s-a introdus calendarul gregorian, 1 aprilie 1919 devenind 14 aprilie 1919 stil nou.

Principalele masuri adoptate pentru relansarea economiei romanesti dupa primul razboi mondial au vizat:

repunerea in ordine a circulatiei monetare si efectuarea unificarii monetare in 1920;

realizarea reformei agrare;

masuri pentru desfiintarea barierelor vamale intre vechiul regat si provinciile unite cu tara.

Reforma agara a constituit o preocupare deosebita cand statul roman s-a aflat amenintat in timpul campaniilor militare din 1917 de pericolul bolsevic si de fortele Puterilor Centrale. Cu acest prilej regele Ferdinand a promis pamant ostasilor tarani. La 15 decembrie 1918 s-a emis decretul lege pentru exproprierea marilor proprietati rurale(cca 2 milioane ha): proprietati particulare ale supusilor statelor straine, casei regale, absenteistilor. Prin decretul din 27 decembrie 1918 au fost fixate conditiile de expropriere. Aplicarea reformei agrare s-a realizat prin acte legislative speciale intre anii 1919-1920. Legea propriu-zisa de reforma agrara din 1921 a rezolvat intr-o mare masura problema agrara in Romania in favoarea taranimii.

Circulatia monetara dupa primul razboi mondial a determinat speculatii financiare in contextul in care in paralel cu leul emis de Banca Nationala a Romaniei circulau si alte bancnote: rubla Romanov, coroane austro-ungare, rubla Lvov. In anul 1920 s-a efectuat unificarea monetara, iar in 1921 Nicolae Titulescu, in calitate de ministru al finantelor elaboreaza un sistem unitar de impozite si stabileste un minim de venit neimpozabil.

Constitutia din 1923, importanta ei pentru dezvoltarea si consolidarea statului national unitar roman

Infaptuirea programului democratic a continuat in perioada decadei bratianiste prin adoptarea Constitutiei din 27 martie 1923. Reorganizarea si consolidarea statului roman impuneau modificarea Constitutiei din 1966. Parlamentul tarii, aflat la Iasi, in mai 1917 a luat in discutie reforma electorala si agrara. Regele Ferdinand, in iunie 1917 semneaza decretul pentru modificarea articolelor 19, 57 si 67 din Constitutia din 1866 in care se specificau principiile de expropriere si regimul electoral bazat pe votul universal. Constitutia din 1923 numita si Constitutia unificarii a reprezentat o revizuire a celei din 1866. Proiectul, pana la promulgarea sa prin decret regal la 28 martie 1923 a parcurs mai multe etape:

5 martie 1923 - proiectul a fost depus la Adunarea Deputatilor;

la 19 martie 1923 incep discutiile asupra continutului;

la 26 martie 1923 Adunarea Deputatilor a votat Constitutia;

27 martie 1923 - Constitutia este votata si de Senat;

29 martie 1923 - este publicata in Monitorul Oficial.

Principalele prevederi ale Constitutiei din 1923:

consfintea caracterul de stat national unitar si indivizibil, independent si suveran, avand un teritoriu inalienabil;

forma de guvernamant era monarhia constitutionala;

drepturile si libertatile cetatenesti erau acelasi pentru toti cetatenii, fara deosebire de origine etnica, de limba sau religie;

se stabilea: libertatea constintei, a presei, dreptul la munca, invatatura si asociere;

statul avea dreptul de expropriere in cazul de utilitate publica;

zacamintele de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului;

garanta proprietatea particulara, egalitatea in fata legii;

invatamantul primar era declarat obligatoriu;

consfintea votul universal, cu limitele prevazute de decretul din decembrie 1918;

prevedea separarea puterilor in stat: puterea legislativa (Parlamentul format din Adunarea Deputatilor si Senat), puterea executiva formata din rege si guvern.

Prevederile Constitutiei din 1923 confereau statului romam un caracter democratic, o organizare unitara si pluralismul politic. Constitutia din 1923 a ramas valabila pana in 1938, a fost respectata de toate partidele chiar daca unele dintre acestea, la votarea ei in 1923 au criticat-o considerand-o o Constitutie a Partidului National Liberal. Multe dintre principiile ei se regasesc in Constitutia din 1991.

5. Principalele guvernari si programele lor

Intre 1918-1940 in Romania s-au succedat 38 de guverne.

Guvernul Alexandru Vaida Voievod (dec. 1919-martie 1920). Si-a concentrat intreaga activitate pentru votarea legilor prin care sunt ratificate actele de unire ale Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania.

Guvernul condus de generalul Alexandru Averescu. A luat urmatoarele masuri:

in 1920 a efectuat unificarea monetara;

a desfiintat Consiliul Dirigent din Transilvania, secretariatele din Bucovina si directoratele din Basarabia;

a pus in aplicare reforma agrara in Basarabia in 1920 si in iulie 1921 in regat, Transilvania si Bucovina.

Guvernarea condusa de Partidul National Liberal (decada bratianista) - ianuarie 1922-noiembrie 1928

Guvernarea liberala s-a remarcat prin politica neoliberala promovata in societatea romaneasca. Activitatea guvernamentala s-a axat pe urmatoarele coordonate:

consolidarea statului national unitar roman prin adoptarea Constitutiei din 1923;

adoptarea unor legi in concordanta cu doctrina neoliberala:

legea privind comercializarea si controlul intreprinderilor economice ale statului - 1924;

legea energiei - 1924;

legea minelor - 1924;

legea pentru unificare administrativa - 1925;

legea si statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Romane;

legea electorala - 1926;

legile pentru unificarea sistemului de invatamant de stat si particular;

Guvernarile taraniste din perioada noiembrie 1928-noiembrie 1933

In aceasta perioada s-au succedat 9 guverne dintre care 8 au fost ale Partidului National Taranesc ceea ce demonstreaza o instabilitate guvernamentala.

Guvernarea taranista aplica in politica guvernamentala principiul Portile deschise pentru atragerea capitalului strain. In acest sens su fost adoptate o serie de legi cu implicatii in viata economica, sociala si politica:

legea minelor;

legea privind contractele de munca pentru muncitori;

legea de conversiune a datoriilor agricole.

In aceasta perioada au loc mari convulsii sociale care au culminat cu greve si actiuni de protest ale muncitorilor ceferisti si petrolisti.

Guvernul I.G. Duca(14 noiembrie 1933 - 29 decembrie 1933).

Acest guvern a incercat consolidarea regimului democratic prin actul din 9 decembrie 1933 cand Garda de Fier este scoasa in afara legii. O consecinta a acestei politici a fost asasinarea primului-ministru I.G. Duca la 29 decembrie 1933 pe peronul garii din Sinaia de catre o echipa de legionari. Se formeaza un guvern condus de dr. Constantin Angelescu care introduce starea de asediu si cenzura.

Guvernul Gheorghe Tatarescu (ianuarie 1934-decembrie 1937).

Contrar uzantelor, regele Carol al II-lea desemneaza ca sef al guvernului pe Gheorghe Tatarescu, exponentul tinerilor liberali, apropiat al regelui Carol al II-lea. In aceasta perioada guvernul roman s-a angajat pe linia protejarii economiei nationale.

Guvernarea Gheorghe Tatarescu se caracterizeaza prin:

crestere economica, cel mai inalt nivel al productiei realizandu-se in 1938;

se redreseaza productia agricola;

capitalul romanesc ocupa pozitii importante in economie;

industria capata pondere in cadrul economiei nationale;

evolutiile economice si financiare permit desfasurarea procesului de concentrare si centralizare a capitalului;

s-au dezvoltat transporturile si telecomunicatiile ca urmare a dezvoltarii industriilor noi: constructoare de masini, electrotehnica;

cresterea activitatii comerciale si indeosebi a exportului.

Activitatea guvernamentala a acctentuat dezvoltarea tuturor ramurilor economice, cresterea productiei de bunuri materiale. Toate acestea s-au reflectat in sfera vietii sociale, politice si culturale.

6. Sfarsitul regimului democratic

Cauzele sfarsitului democratiei in Romania sunt rezultatul evolutiilor interne si internationale, a politicii promovate de partidele politice si monarhie. Aceste cauze pot fi structurate astfel:

societatea romaneasca era dominata de confuzie politica in urma proliferarii gruparilor politice de extrema dreapta;

disensiunile din interiorul partidelor politice si indeosebi din interiorul Partidului National Liberal;

rezultatul alegerilor parlamentare din decembrie 1937 care nu au adus castig nici unui partid politic;

politica regelui si a camarilei de discreditare a regimului democratic pentru instaurarea unui regim de autoritate.

Rezultatele alegerilor din decembrie 1837 au dat posibilitatea regelui sa actioneze pentru punerea in aplicare a concepiilor sale autoritare. Regele incredinteaza formarea guvernului lui Octavian Goga alaturi de A.C. Cuza, un guvern fara o baza sociala puternica, primul pas in politica pentru instaurarea monarhiei autoritare.

Cauzele instaurarii monarhiei autoritare (regim de autoritate monarhica).

De la venirea in fruntea statului roman in 1930, regele Carol al II-lea a promovat o politica autoritara incercand sa devina principalul factor al vietii politice in Romania. Permanent a incercat sa subordoneze partidele politice intereselor sale, intr-un context international favorabil. Cauzele instaurarii monarhiei autoritare au fost:

conceptiile autoritare de mana forte ale regelui Carol al II-lea;

coalizarea fortelor de extrema dreapta pentru preluarea puterii;

slaba regrupare a fortelor democratice pentru apararea regimului constitutional - democratic;

intelegerea dintre Corneliu Zelea Codreanu, in urma careia legionarii trebuiau sa sustina partidul lui Goga;

acceptarea de unele personalitati politice a solutiei propuse de lege pentru formarea unui guvern prezidat de patriarhul Miron Cristea, guvern de uniune nationala, la 10 februarie 1938.

TERMENI

camarila regala - grup de favoriti ai unui rege care influenteaza, din interese personale, actele suveranului si treburile statului;

centru - pozitie politica de mijloc intre dreapta si stanga;

centru-dreapta - pozitie de mijloc cu tendinte de dreapta;

centru-stanga - pozitie politica de mijloc cu tendinte de stanga;

Comintern - organizatia internationala creata din initiativa lui Lenin in 1919 si reunind partidele comuniste;

criza dinastica - criza provocata de lipsa mostenitorului direct la tronul unei tari;

curba de sacrificiu - denumire data in 1931-1933 in Romania reducerii salariilor si pensiilor muncitorilor si functionarilor publici;

"echipe ale mortii" - grupe special alese dintre legionari la Congresul de la Targu Mures(1936), avand drept scop lichidarea adversarilor politici;

extrema dreapta, extrema stanga - partid politic,

fractiune dintr-un partid care se situeaza pe pozitii

extremiste;

extremism - atitudine a anumitor curente politice care,

pe baza unor teorii, idei sau opinii extreme, urmaresc,

prin masuri violente sau radicale, sa-si impuna programul;

guvern de uniune nationala - guvern format din membri partidelor politice reprezentative in parlament;

a guverna "deasupra"partidelor politice - a forma un guvern fara a tine seama de apartenenta politica a membrilor sai;

lista civila - suma pe care o poate cheltui anual din fondurile statului o familie monarhica sau seful statului pentru nevoile sale personale;

regenta - guvernare provizorie exercitata de una sau mai multe persoane in timpul minoratului, absentei sau bolii unui monarh;

terorism politic - totalitatea actelor de violenta comise pe plan politic de un grup sau regim reactionar

CRONOLOGIE

- este fondat Partidul Conservator Democrat condus de Tache Ionescu;

- sunt modificate art. 57 si 67 din Constitutie pentru infaptuirea reformei electorale;

- este fondat Partidul Taranesc

- Carol renunta pentru prima oara la tron;

aprilie 1918 - se formeaza Liga Poporului de catre Al. Averescu;

noiembrie 1918 - Partidul Social Democrat din Romania adopta denumirea de Partid Socialist;

decembrie 1918 - greva lucratorilor bucuresteni;

15 dec. 1918 - Decretul - Lege pentru exproprierea marilor proprietati rurale din regat;

16 dec. 1918 - Decretul - Lege privind votul universal direct si secret;

27 dec. 1918 - Decret care a fixat conditiile de expropriere;

- perioada in care au fost adresate 12.000 interpelari guvernelor Romaniei;

ian. 1919 - s-a trecut la stampilarea bacnotelor ce circulau paralel cu leul emis de Banca nationala;

- Partidul Conservator Democrat isi schimba denumirea in Partidul Democratic;

aprilie 1919 - se introduce calendarul gregorian;

mai 1919 - Conferinta partidelor socialiste din Romania desfasurata la Bucuresti;

- se desfasoara primele alegeri parlamentare pe baza votului universal;

29 dec. 1919 - Parlamentul voteaza legile prin care se ratifica unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania;

- greva generala - A.C. Cuza formeaza Partidul Nationalist Democrat Crestin;

toamna 1920 - o delegatie socialista romana viziteaza Rusia Sovietica;

30 ian. - 3 febr. 1921 - sedinta Consiliului General al Miscarii Socialiste care hotaraste soarta stangii in Romania;

8 mai 1921 - constituirea Partidului Comunist Roman;

iunie 1921 - se formeaza Federatia Partidelor Socialiste din Romania;

- reforma financiara elaborata de N.Titulescu;

- reforma agrara;

17 dec. 1921 - 17 ian. 1922 - perioada in care Tache Ionescu a fost prim ministru

- fuziunea Partidului Democrat cu Partidul National;

- 1928 - Decada Bratieneasca;

15 oct. 1922 - ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand si a reginei Maria la Alba-Iulia;

- al doilea Congres al P. C. R. ;

- A.C. Cuza fondeaza Liga Apararii National Crestine;

- comunistii adopta teza cominternista;

6 febr. 1924 - "Legea persoanelor juridice"

5 aprilie 1924 - ordonanta Corpului 2 Armata

23 iulie 1924 - A doua ordonanta a Corpului 2 Armata;

- incidentele din Basarabia provocate de comunisti la Tatar - Bunar;

- Legea privind dezvoltarea invatamantului primar;

oct. 1924 - C. Zelea - Codreanu il ucide pe prefectul Politiei din Iasi Constantin Maicu;

19 dec. 1924 - Legea pentru reprimarea unor infractiunii contra linistii publice;

- Patriarhia de la Constantinopol recunoaste Patriarhia Romana condusa de Miron Cristea;

- este adoptata legea emigrarii;

14 iunie 1925 - Legea pentru unificarea teritoriului;

- Carol al II-lea a reprezentat Curtea Regala a Romaniei la funerariile reginei Alexandra a Angliei;

12 dec. 1925 - Scrisoarea prin care Carol renunta la prerogativele sale de mostenitor al tronului;

25 dec. 1925 - Carol reconfirma renuntarea la tronul Romaniei la Milano;

30 dec. 1925 - Consiliul de Coroana de la Sinaia accepta renuntarea lui Carol;

- fuziunea Ligii Poporului cu Partidul Conservator Progresist;

- 24 dec. 1925 - Printul Carol renunta la prerogativele de print mostenitor;

3 ian. 1926 - Consiliul de Coroana la Sinaia aproba proiectele de legi pentru renuntarea lui Carol la tron;

4 ian. 1926 - Parlamentul il proclama de Mihai, fiul lui Carol, succesor al lui Ferdinand;

27 martie 1926 - Legea "Primei Electorale";

10 oct. 1926 - Constituirea Partidului National Taranesc;

- moartea regelui Ferdinand si a lui I.I.C. Bratianu;

- 1930 - perioada Regentei;

- s-a constituit Partidul Social Democrat;

- se constituie "Legiunea Arhanghelului Mihail";

6 mai 1928 - adunarea National - Taranista de la Alba Iulia, prin care se urmarea rasturnarea guvernului liberal;

10 nov. 1928 - Iuliu Maniu este insarcinat sa formeze Guvernul;

- se formeaza Partidul Socialist al Muncitorilor din Romania;

- Legea privind dezvoltarea invatamantului secundar;

august 1929 - Greva de la Lupeni;

- in Regenta intra Constantin Sarateanu;

aprilie 1930 - Legiunea Arhanghelului Mihail isi ia denumirea de "Garda de Fier";

mai 1930 - reorganizarea P.N. L.;

- Alexandru Averescu - este numit maresal;

6 iunie 1930 - Carol revine in Romania;

8 iulie 1930 - Carol obtine recunoasterea ca rege din partea Parlamentului;

9 iulie 1930 - audienta lui Vintila Bratianu la rege;

- desprinderea din P.N.L a grupului condus de C. Argetoianu;

dec. 1930 - I.G. Duca este ales presedintele P.N.L.;

- legea pentru suspendarea executiilor silite;

- Legea conversiunii datoriilor agricole;

- Constantin Argetonianu fondeaza - Uniunea Agrara;

- O.Goga formeaza partidul National Agrar;

- Partidul Socialist al Muncitorilor din Romania devine Partidul Socialist Independent;

- fuziunea Partidului Socialist Independent cu Partidul Socialist din Romania (C. Popovici), constituindu-se Partidul Socialist Unitar;

30 ian. 1933 - In Germania se instaureaza dictatura hitlerista;

iunie 1933 - este aleasa o noua conducere a Partidului Social Democrat;

Sept. 1933 - I. Mihalache devine presedintele P.N.T.

9 dec. 1933 - interzicerea Garzii de Fier de catre guvernul I.G. Duca;

22 dec. 1933 - I.G. Duca este asasinat de legionari;

- reuniunea antifascista de la Paris;

dec. 1934 - este infiintat Partidul Totul pentru tara, condus de generalul Constantin Cantacuzino-Granicerul;

- presedinte al P.N.L. este ales Constantin I.C. Bratianu(Dinu);

P.N.T. elaboreaza un nou program politic;

- Liga Apararii National Crestine fuzioneaza cu Partidul National Agrar formand Partidul National Crestin

- N.Stelescu-formeaza "Cruciada Romanismului"

- 5 aprilie 1936 - Congresul Studentilor Legionari de la Targu Mures;

16 nov. 1936 - Gheorghe Bratianu este primit in audienta la Hitler;

- Iuliu Maniu incheie un pact de neagresiune electorala cu C. Zelea - Codreanu;

- Gheorghe Bratianu accepta fuziunea cu partidul lui Dinu Bratianu;

nov. 1939 - sunt omorati C. Zelea - Codreanu si alti 12 legionari;

- reuniunea antifascista la Bruxelles;

vara 1940 - Carol al II-lea incearca o reconciliere cu legionarii;