Formarea statelor feudale romanesti

Formarea statelor feudale romanesti

Statul feudal Tara Romaneasca a luat nastere nu in urma unui descalecat ci ca urmare a eforturilor comune a boierilor din stanga si din dreapta Oltului,asa cum apare mentionat in Cronica Anonima a Tarii Romanesti si din cronica lui Constantin Capitanul in care se spune ½ca dupa ce s-au adunat boierii de neam ales au ales bonuveti,un neam ce le zicea basarabi½.Tara romaneasca a Moldovei s-a format in urma unui descalecat al feudalilor din Transilvania al lui Dragos si apoi al lui Bogdan,incepand din nordul Moldovei si treptat anexand si teritoriile din sudul Moldovei.

In sec 14 in aceeasi perioada cu formarea Tarii Romanesti si a Moldovei ia nastere si Dobrogea care mai era numita Tara Cavernei,intemeiata ca urmare a destaramarii Taratului bulgar.Dobrogea a avut o existenta scurta ca stat de sine statator,fiind inclusa de Mircea cel Batran in cuprinsul Tarii Romanesti si apoi anexata de Imperiul Otoman.

In Transilvania datorita patrunderii ungurilor din sec 11-12 nu s-au putut forma un stat independent romanesc,de aceea organizarea in Transilvania a ramas la nivelul voievodatului autonom,dependent de regii Ungariei.

Formarea dreptului feudal nescris - Legea Tarii

Stim ca in perioada obstilor satesti,acestea se conduceau dupa norme sociale care nu aveau inca un caracter juridic pentru ca nu exista organizare statala ,el avand doar o sanctiune obsteaca.Dupa aparitia formatiunilor prestatale aceste norme se juridiceaza,pentru ca aparut organizarea politica,care le cofera si o sanctiune statala.

La vechile norme existente in cadrul obstilor satesti se adauga normele proprii organizarii feudale si anume : privilegiile boierimii,statutul juridic al taranilor cu obligarea acestora la plata rentei sub cele 3 forme cunoscute,precum si organizarea cneziala si voievodala.

Dreptul feudal a imbracat o forma nescrisa : forma cutumei sau a obiceiului juridic.In cancelariile din Transilvania el era numit dupa cum urmeaza :

-volochi zacon in cancelaria polona ;

-zocon vlaschi in cea sarba ;

-ius valahicum sau lex olahorum in cea maghiara.

Observam ca popoarele vecine au desemnat dreptul nostru national ca pe un Drept al vlahilor asa cum i numeau ei pe romani,deci criteriul fiind cel etnic,dreptul nostru fiind astfel aratat ca un drept personal.Romanii insa si-au desemnat propriul drept cu numele de « Legea Tarii » semnificand un drept teritorial in acelasi timp,un obicei stramosesc vechi din vremea intemeierii tarilor si chiar de mai inainte.Prin urmare Legea Tarii a parcurs un indelung proces istoric,care presupune 3 etape :

- prima intre secolele 6-9,cuprinzand normele din perioada existentei obstilor satesti,

- cea de-a 2 a din secolele 10-14 cand la aceste norme se adauga cele privind organizarea feudala,sociala si de stat

-cea de-a 3 a dupa secolul 14,deci dupa intemeierea statelor feudale romanesti,cuprinzand intregul drept public si privat

Legea Tarii prezinta astfel 3 caractere :

-un caracter unitar ,care rezulta din aceasta terminologie comuna pentru ca desi statele feudale romanesti purtau denumiri diferite,totusi dreptul aplicabil in cele 3 state,observam ca poarta aceeasi denumire,de legea tarii,desemneaza astfel caracterul unitar al normelor    pe care le foloseau romanii din cele 3 Tarii Romanesti ;

-un caracter teritorial,care rezulta tot din terminologie pentru ca    din sintagma Legea Tarii cuvantul ½tara½ este privit din punct de vedere politic ca un teritoriu ce poarta o populatie organizata statal ;

-caracterul de creatie originala a poporului roman care a rezultat din contextul vietuirii sale in cele 3 state romanesti care primind influente si imprumuturi straine acestea nu au fost totusi de natura a-i afecta caracterul original.