ORGANIZAREA PRINCIPATULUI TRASILVANEAN DEPENDENT DE TURCIA

ORGANIZAREA PRINCIPATULUI TRASILVANEAN DEPENDENT DE TURCIA

Dupa caderea Ungariei la Mohaci, Transilvania si-a castigat o oarecare autonomie astfel incat dieta a obtinut dreptul de a-l alege pe principe, care ulterior sa fie confirmat de sultan. Aceasta dispozitie a fost ulterior incalcata in Turcia.

Princepele Transilvaniei avea puteri sporite, el e seful administratiei si armatei si judecatorul suprem, iar in materie legislativa avea dreptul sa promulge legile Dietei si ulterior sa le adopte sau sa le respinga.

Dieta Transilvaniei e vechea Congregatie a nobililor, care acum dobandea caracter permanent, cuprinzand membrii reprezentativi ai celor 3 natiuni privilegiati si 4 religii receptate, insumand in total mai mult de 150 de membri. Era prezidata de principe si constituia principatul organ legiuitor.

Consiliul intim e un organ nou, care apare in principat, alcatuit din consilierii alesi de comitate si scaune, la care se adauga un reprezentant al Bisericii. Avea un rol consultativ, de a-l sfatui pe principe in problemele zilnice.

Organizarea armatei: in armata patrund trupele de mercenari, la care se adauga efective numeroase alcatuite din tarani.

Organizarea bisericii pe langa biserica catolica apar cea CALVINA, LUTHERANA si REFORMATA, care alcatuiesc cele 4 religii receptate. Biserica ortodoxa e considerata tot schismatica. Ea reuseste insa sa se organizeze ierarhic cu episcopii la Vad, Ineu, Geoagiu si Silvas si cu o mitropolie la Alba- Iulia.

Dreputul scris in Transilvania in perioada voievodatului

In primele secole situatia juridica a fost reglementata prin diplome regale, care fixau privilegiile nobiliii, statutul juridic al ibagilor, obligatiile acestora, precum si organizarea financiara si a armatei.

Intre 1514- 1517 apare tripartidul lui WERBOCZI, la porunca regelui VLADISLAV al Ungariei.

Tripartitul este culegere fara caracter oficial, care se va aplica in practica instantelor pana la revol din 1848. Este denumit asa pentru ca e impartit in 3 parti:

- prima parte contine privilegiile nobilimii;

- cea de a 2-a - procedura lor de judecata;

- cea de a 3 -a - legarea de pamant a iobagilor, obligatiile lor, procedura lor de judecata si statutul raselor libere.

Tara Fagarasului, fiind vreme indelungata o feuda a domniilor tarilor romane, a trecut in secolul 15 in componenta obstii sasilor, insa romanii din Tara Fagarasului au cerut cu insistenta codificarea dreptului lor si asa au luat nastere, in 1508 " Statutele Tarii Fagarasului". Categoriile de norme din acestea Statute sunt asemanatoare cu dispozitiile Legii Tarii, aplicata in cele 2 tari romanesti, dar mai ales cu cele aplicate in Tara Romaneasca. Mentionam ca asemanari:

reglementarea casatoria cu fuga;

existenta privilegilor masculinitatii in ceea ce priveste dreptul la mostenire astfel incat fetele primeau echivalentul sub forma de zestre;

existenta instantelor infratirii (aveau ca scop, printre altele, tocmai ocolirea acestui privilegiu masculin la mostenire).

Dreptul scris in Transilvania in perioada Principatului dependenta de Turcia

Dupa caderea Ungariei, dieta de la Sighisoara a hotarat ca Transilvania se va conduce dupa legi proprii, nemeifiind aplicat dreptul din Ungaria, cu exceptia Tripartitului. In dreptul public ramane in vigoare, ca fundament discriminatoriu, Unio Trium Nationum.

Dieta Trasilvaniei a inceput sa legifereze in cele mai diverse domenii, dar multimea legii a dat nastere nevoii de codificare, astfel incat a aparut o prima culegere denumita pe scurt " Aprobate constitutiones", cuprizand legile date intre 1541-1653. Dupa aceasta perioada apare o a doua culegere " Compilate Constitutiones", cuprinzand legile date intre 1654-1693. dupa aceasta etapa cele 2 culegeri au fost reunite sub numele de "Aprobate et compilate constitutiones" si cuprindea legile grupate cronologic si pe domenii, in materia dreptului canonic, organizarea de stat, a privilegiilor nobilimii si a altor chestiuni administrative.

Organizarea de stat a Tariii Romanesti si a Moldovei in prima faza a regimului turco-fanariot

Datorita faptului ca domnitorii romani incepusera sa se orienteze in politica externa spre alianta cu Marile Puteri: Imperiul Tarist si Imperiul Habsburgic asa cum a fost cazul lui Constantin Brancoveanu si Dimitrie Cantemir, Imperiul Otoman a incercat sa-si asigure subordonarea principatelor dunarene, prin numirea directa a unor domnitori straini, de regula greci, fanarioti, care sa fie ascultatori fata de Poarta.

Acestia se aflau pe pozitii unor inalti functionari ai Imperiului Otoman si desi deveneau domnitori in tarile romane, ei se aflau intr-o deplina dependenta politica si personala fata de sultan. Asa a inceput regimul turco-fanariot care in tarile romane a cunoscut 2 faze : prima intre anii 1711-1774 iar cea de a doua intre 1774-1821.

In prima faza puterea Imperiului Otoman era inca foarte mare si in consecinta dependenta tarilor romane era foarte puternica.

In cea de a doua faza , slabind puterea Imperiului Otoman, tarile romane capata un stat de relativa autonomie, putand sa exercita comert si orientandu-se spre o politica externa care sa serveasca intereselor nationale.

Organele de stat a tarilor romane

Organele centrale

Domnul : institutia traditionala a domniei este grav afectata, intrucat alegerea si confirmarea este inlocuita de numirea directa a domnitorului de catre Poarta. Domniile erau foarte scurte in medie de 2 ani si jumatate. In plus Poarta folosea politica mutarii domnitorilor dintr-o tara in alta, ceea ce in definitiv a avut un efect pozitiv intrucat s-a asigurat o unitate de reglementare si organizare in cele 2 principate romane.

Datorita obiceiului cumpararii domniilor de la Poarta, fiscalitatea devine excesiva pentru ca noiii domnitori, odata ajunsi in tara, trebuiau sa mareasca darile sau sa impuna altele noi pentru a recupera sumele platite.

Divanul: e urmasul Sfatului Domnesc si organul prin care boierimea isi asigura participarea la conducerea tarii.

Sistemul turco-fanariot fiind unul cu o puternica tendinta centralizatoare a cautat sa diminueze puterea boierimii asa incat rolul politic al divanului scade in aceasta perioada.

Dregatorii: se mentine sistemul dregatoriilor traditionale, insa datorita centralizarii si a sporirii aparatului administrativ , numarul dregatoriilor creste fie prin dublarea sau triplarea lor, fie prin crearea altora noi.

In sistemul dregatoriilor insa se petrec unele transformari de natura sa modernizeze viata administrativa, asa incat incepe delimitarea atributiilor slujbasilor, precizarea functiilor lor si salarizarea acestora. Acest proces de modernizare a caracterizat intreaga epoca fanariota si a fost tinta programului de reforme.

Organizarea financiara

Sectorul financiar, fiind cel mai important al vietii publice, cel in care se comiteau cele mai multe nereguli si care provoca cele mai grave nemultumiri in randul populatiei platitoare a fost primul care a fost supus reformei.

Astfel ca domnitorul Constantin Mavrocordat a repus in vigoare o mai veche masura a lui Constantin Brancoveanu, accea de a inlocuii multimea de dari cu una singura, platibila la 4 termene. Datorita faptului ca oblicagatiilee Tarilor Romane fata de Poarta nu erau reglementate si pretentiile acesteia sporeau necontenit si arbitrar, masura fiscala a lui Constantin Mavrocordat nu a putut fi aplicata pana la capat asa incat cele 4 sferturi ale darii globale au ajuns in 3 decenii la numarul de 12.

In privinta modernizarii aparatului administrativ si a limitarii abuzurilor s-a mai luat o masura: inlocuirea supra-taxelor pe care le fixau dregatorii insarcinati cu strangerile impozitelor pe cont propriu si nelegale cu o singura taxa legala fixata de stat, si anume rasura , colectata in casa rasurilor, care urma sa serveasca la salarizarea slujbasilor.

Organizarea armatei

Interesele Imperiului Otoman de a subordona totat tarile romane nu puteau fi contrazise de existenta unei armate nationale puternice.

De aceea armata traditionala a fost defiintata pastrandu-se doar cateva corpuri din vechea armata si in plus detasamentele de granice , handarmii rurali si slujitorii de scaun functionand pe langa ispravnici.

Organizarea bisericii

Biserica la fel ca si celelalte institutii a fost subordonata mai mult statului prin infiintarea unei epitropii care sa supravegheze felul cum Biserica isi administra propriile bunuri si sa raporteze acestea domnitorului.

Au fost limitate drepturile de jurisdictie ale Bisericii si a fost iclusa obligatia ca preotii sa fie recrutati dintre stiutorii de carte. S-a luat si o masura in avantajul Bisericii - scutirea de dari a preotilor si manastirilor.

Organizarea administrativ-teritoriala

La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale , domnea confuzia de atributii, datorita multimii numarului de dregatori in asa fel incat era necesara o reforma care sa puna in ordine organizarea la nivelul judetelor si tinuturilor prin acelasi program de reforme. Domnitorul Constantin Mavrocordat a numit la conducerea judetelor mai intai in Tara Romaneasca a ispravnici care sa inlocuiasca pe vechii dregatori si sa preia atributiile acestora, intr-o forma imbunatatita astfel incat cei 2 ispravnici aveau in pricipal atributiilor administrative si cu deosebiri fiscale, iar la nivelul judetelor ei erau singurii care puteau judeca - masura care a limitat mult abuzurile anterioare. Aceasi reforma administrativa a fost facuta si in Moldova unde s-au numit 2 ispravnici la conducerea tinuturilor cu deosebirea ca in unele parti in Moldova s-au mentinut dregatorii traditionali.

Orasele si ele au trecut treptat sub administrarea directa a domnitorului , inlaturandu-se astfel conducerea traditionale.

La nivelul satelor s-au pastrat vechii conducatori, vornicii si vatamanii.

Organizarea de stat a Tarii Romanesti si a Moldovei in cea de a II-a faza a regimului fanariot.

Domnul: Problema principala in ceea ce priveste institutia domniei era caracterul instabil. De aceea, prin tratatul de la Kuciuk-Kainardji si prin altele ulterioare s-a fixat o relativa stabilitate a domniei, cu o durata de 7 ani si cu posibilitatea de schimbare a domnului, numai in caz de abateri grave ale acestuia. Cu toate acestea, Poarta nu a respectat aceste obligatii, astfel incat prin hatiseriful din 1802 s-a fixat un sistem de garantii cu concursul Rusiei si abia in urma acestui act sub presiunea Rusiei, Imperiul Otoman a inceput sa respecte obligatiile pe care si le-a asumat si a luat nastere astfel o relativa stabilitate a domniei. In faza a 2-a a regimului turco-fanariot atributiile domnului sporesc in domeniul legislativ. Astfel codurile de legi sunt intarite prin hrisov domnesc , asa cum vom vedea la legiuirile din faza a doua a regimului turco-fanariot. Diferite izvoare de drept dobandesc importanta in functie de vointa domnului, iar obiceiul juridic se aplica numai cu aprobarea domnului.

In domeniul administrativ, domnul ii numeste si revoca pe dregatori, infiinteaza orase si targuri si elibereaza pasapoarte.

In domeniul judiciar , puterea lui nelimitata de judecata este este ingradita de organizarea moderna a sistemului judecatoresc.

Pe plan militar , functia lui de conducator al armateri este in continuare una mai mult nominala, amata restrangandu-se la paza granitelor si politie interna.

Divanul : este format din boeirii din prima categorie, acestia restrangandu-se ca numar, urmarea a fost ca si Divanul a avut mmai putini membrii.In situatiile exceptionale se convoca sfatul de obste cu o componenta mai larga in care intrau de regula boierii si inaltului cler.

Atributiile Divanului sporea in acesta perioada in domeniul legislativ. El aborba actele domnitorului cu caracter normativ chiar si cele supuse sfatului de obste.

In domeniul administrativ - asigura aplicarea legilor si functionarea serviciilor publice. Incepand cu 1802 - domnul e obligat sa ceara aprobarea Divanului pentru fixarea si repartizarea impozitului.

In domeniul judiciar - atributiile divanului sunt bine caracterizate in acesta perioada asa cum vom vedea la subcapitolul destinat organizarii instantelor judecatoresti.

Epitropia obstirilor a fost creata intai in Tara Romanesca si apoi in Moldova. Ea functiona in variate domenii: invatamant , asistenta sociala, industrie, comert si lucrari publice.

Aceste institutii care au condus la modernizarea apratului administrativ au fost precursoarele ministerelor de mai tarziu. Ele functionau la nivel central si in orase.

Dregatori - conform cu politica de centralizare s-a urmarit subordonarea dregatorilor fata de domniei si aceasta s-a reusis datorita masurilor care s-au aplicat in acest sens: acordarea titlurilor de noble de catre domn si salarizarea dregatorilor.

Dregaotrii erau numiti in functie odata cu inscaunarea domnului si confirmati sau schimbati la inceputul fiecarui an. Daca cel care era numit intr-o dregatorie nu era boeir, el era mai intai inobilat. Boierii au fost impartiti in mai multe categorii. Cei din prima categorie erau marii boieri sau boierii veliti si ceilalti intrau in a 2-a categorie.

Urmasii celor din prima categorie se numeau neamuri , iar umasii celor din a 2-a categorie se numeau mazili.

Ulterior prima categorie , cea a boierilor veliti s-a subdivizat , formandu-se astfel 3 categorii de boieri, criteriu dupa care erau si ierarhizati.

Organizarea financiara

Depindea de marele vistiernic care coordona strangerea impozitelor, platea tributul si salarizarea slujbasilor. S-au aplicat masuri in vederea modernizarii sistemului fiscal. S-au luat in cosiderare factorii econoici si geografici si s-a incercat formarea unor grupuri fiscale asemanatoare si s-a generalizay salarizarea functionarilor.

Cei care plateau impozitele erau impartiti in 2 categorii: bresle si birnici.

Breslele aveau un sistem fiscat mai avantajos , beneficiind de unele reduceri, insa birnicii erau baza contribuabililor, ei fiind taranii liberi si taranii clacasi.

Mai existau si categorii exceptate de plata impozitelor : dintre boeiri - boierii veliti, iar dintre tarani - poslusnicii si scutelnicii care se aflau in dependenta personala fata de boier si nu plateau impozite.

Unitatile impozabile erau numite liude si erau formate dintr-un numar de 5 familii cu o putere economica asemanatoare.

Organizarea armatei

Desfiintarea armatei traditionale a avut efecte dezastroaset,tarile fiind expuse jafurilor turcesti, de aceea in cea de a 2-a faza a regimului turco-fanariot sa incercat consoslidarea armatei nationale formandu-se o oaste din afara pentru paza granitelor si respingerea atacurilor.

Unii domnitori au incercat sporirea armatei, prin inmultirea numarului de soldati si acordarea de scutiri fiscale.

Paza domnului era asigurata de arnauti. In afara de aceste categorii intralnim si soldati voluntari sau volentiri, asa cum ar fi cei de sub comanda lui Tudor Vladimireascu.

Organizarea bisericii

Biserica se afla in continuare sub autoritatea Patriarhiei de la Constatinopol. Mitropolitii din cele 2 tari si episcopii sunt numiti de domn. Mitropolitul ca sef al ierarhiei bisericesti, avea jurisdictia canonica suprema si indrumarea duhovniceasca din tara respectiva. In subordinea sa se aflau episcopii, cu atributii asemanatoare mitropolitului, insa fiecare pentru episcopia sa. In chestiunile administrative sunt ajutati de protopoti a caror functie va fi recunoscuta de lege.

Organizarea Administrativ-teritoriala

In domeniul organizarii administrativ teritoriale se petrec unele schimbari astfel ca in Tara Romaneasca se aplica diviziunea din Moldova in Tara de Sus si Tara de Jos

Tara Romaneasca era impartita in judete si se generalizeaza subdivizarea judetelor in Plasi in zona de munte ,echivalenta plasii era plaiul

In Moldova tinuturile sunt divizate in ocoale.La conducerea judetelor si tinuturilor se aflau cei 2 ispravnici alesi de domnitor dintre marii dregatori si subordonatii domnitorului.Subdiviziunile administrative erau conduse astfel ,plasile de catre zapcii de plasa.Ploiurile de vatafii de plai si ocoalele de catre ocolasi.

Orasele isi pierd dupa cum stim vechea autonomie datorita disparitiei dregatorilor alesi de localnici-judetul soltuzul si cei 12 pargari si inlocuitorii lor cu dregatori alesi de domn

In orase de altfel spre sfarsitul secolului al 13-lea apar epitropii care coordoneaza activitatii in cele mai variate domenii ale vietii sociale.

Politia oraselor era asigurata in centrul de agie iar la periferie in Bucuresti de spatarie, la Iasi de spatarie si hatmanicie.

Satele continua sa-si pastreze vechile forme de organizare desi in aceasta perioada mare parte din numarul sunt aservite asa ca regasim vechile organe de producere ale obstii adica Aunarea Generala a obstii si Sfatul Oamenilor buni si batranii care continua sa aiba atributii financiare si judiciare dar pentru pricinile marunte.In Tara Romaneasca satele sunt conduse de parcalabi iar in Moldova de Vornici.

Organizarea Instantelor Judecatoresti

Reforma sistemului judiciar fusese inceputa de constantinMavrocordat dar ea este incheiata de domnitorul Alexandru Ipsilanti asa incat in legiuirea care apare in vremea sa -pravilniceasea condica din 1775.Primele 5 titluri sunt organizarea instantelor judecatoresti.Modernizarea sistemului judiciar era de absoluta necesitate avand in vedere confuzia de atributii si desele abuzuri care se savarsesc in tarile romane in acest domeniu atat mai mult cu cat in a 2-a faza a regimului turco-fanariot relatiile tarilor romane cu celalalte state se liberalizeaza iar iar cetatenii ecestorstate veniti tarile romane si intrand intr-un conflict judiciar unii ar fi putut pretinde sa fie judecate dupa dreptul statelor lor de origine asa cum se intampla in Turcia pentru ca sistemul judiciar roman era depasit.

De aceea domnitorul Alexandru Ipsilanti a facut efortul de a moderniza justitia organizand instantele intr-un mod ierarhic si delimitandu-le clar atributiile.Asa incat in prima instanta exista judecatoria dupa la judet formata din un judecator si un logofat care judeca pricinile civile dintre tarani si pricinile penale marunte.Ispravnicii dupa cum stim au si ei atributii judiciare,ei putand judeca fie singuri fie impreuna cu judecatorul.

Departamentele-instante superioare atat civile cat si penale in materie civila existau 2 departamente egalein grad, unul format din 7, altul format din 8 judecatori, iar in materia penala exista departamentul vinovatilor, ele judecau procesele dintre boeiri si tarani si in apel hotararile primei instante. Hotararile departamentului erau inscrise in condici ceea ce inseamna inceputul aplicarii procedurii scrise. Departamentul velitilor boieri era asa cum ii spune si numele format din boeieri din prima categorie. Aceasta instanta judeca in prima instanta pricinile dintre boieri si in apel hotararile celorlalte instante.

Instanta Suprema - Divanul domnesc format din boierii care alcatuiesc divanul, prezidati de domn. Ei judecau in prima instanta procesele mai importante si in apel hotararile celorlalte instante.

Pe langa Agie si Spatarie existau anumite instante ale caror hotarari puteau fi apelate la departamentul velitilor boieri.

In Moldova s-a infaptuit o reforma asemanatoare asa incat s-a format un departament al doilea pentru procesele civile mai importante, un departament criminalicesc pentru procesele penale mai importante si Divanul Domnesc care functiona ca Instanta Suprema.

Atat in Tara Romaneasca cat si in Moldova s-au infiintat pentru procele cu cetateni straini departamenturile strainelor pricini.

Dreptul in prima faza a regimului turco-fanariot - reformele lui Constantin Mavrocordat

Secolul fanariot este cunoscut ideosebi si sub numele de secolulu reformelor pentru ca in acesta perioada s-a simtit nevoia unor modificari care toate au avut ca scop in final modernizarea si eficientizarea aparatului de stat precum si introducerea principiului separatiei in stat. In prima fata acestui regim o figura marcanta a fost domnitorul Constantin Mavrocordat care domnind in repetate randuri in cele 2 tari romane, era un bun cunoscator al realitatilor romanesti si care a initiat o serie de reforme adunate mai apoi in asezamantul din 1740. Astfel in domeniul bisericesc , clerul a fost scutit de dari , insa s-a limitat dreptul sau de jurisdictie si s-au infiintat apitropiile manastiresti. Calitatea de boier nu mai depindea de calitatea de mare proprietar ci de functia exercitata in cadrul aparatului de stat, asa incat boierii erau impartiti in 2 mari categorii din prima faceau parte boierii valiti care erau in acelasi timp si mari dregatori, urmasii acestora se numeau neamuri, iar din a doua categorie faceau parte boierii mai putin importanti , urmasii lor denumindu-se mazili. Boierii veliti erau scutiti de dari iar mazili doar de o parte din ele.

In domeniul administrativ la conducerea judetelor si tinuturilor au fost pusi cei 2 ispravnici cu atributii fiscale si judecatoresti , dependenti de marele vistier dar subordonati direct domnitorului.

In materie fiscala Constantin Mavrocordata incercat introducerea impozitului unic numit suma obsteasca platibil in 4 sferturi. Datorita pretentiilor nelimitate ale Portii, aceste sferturi au crescut insa necontenit asa incat in special situatia taranimii care era principala platitoare a darilor s-a agravat foarte mult.

Nici prin asezamantul din 1740 situatia taranilor nu a fost usurata asa ca in urmatorii ani intre 1741-1746, tot mai multe familii de birnici au inceput sa fuga peste hotare, de aceea in 1746 ca sa reintregeasca masa contribuabililor, Constantin Mavrocordat a fost nevoit sa dea la 1 martie un hrisov prin care promitea taranilor care se vor intoarce in tara nu numai ca nu vor suferi consecinte nefaste si ca vor fi eliberati din rumanie , astfel ca in baza unui document provenit de la Divan, acestia vor fi liberi sa se aseze pe ce mosie vor voi fara sa poata fi urmariti de fostii lor stapani. Hrisovul insa nu spunea nimic desprea data pana la care trebuie sa se intoarca in tara taranii plecati si despre situatia celor ramasi in tara, de aceea tot mai multe familii de birnici au inceput sa plece din tara pentru ca la intoarcere sa beneficieze de avantajele hrisovului domnesc. In aceste circumstante la 4 august 1746 Constantin Mavrocordat a dat un nou hrisov prin care a iertat de rumanie pe toti taranii , invitand boierii si manastirile sa-i elibereze pe tarani fara plata si daca se vor opune contra sumei de 10 taleri.

In 1749 Constantin Mavrocordat a infaptuit si in Moldova o reforma similara cu diferenta ca nu a mai conditionat eliberarea taranilor de plata unei sume de bani.

Vechii rumani si vecini vor continua sa munceasca pamanturile in calitate de clacasi sau locuitori pe mosii. Desfiintarea rumaniei si veciniei a produs efecte importante atat in materia dreptului cat si in materia organizarii sociale.

In domeniul dreptului ea a fost echivalentul suprimarii dreptului de folosinta al taranului asupra pamantului care izvora din lege. Prin urmade de acum inainte taranii vor avea acces la folosinta pamantului mosiilor nu in baza legii ci in baza contractului individual incheiat cu boierii. Astfel ca dreptul de proprietate divizata pe care boierii il aveau pana acum asupra mosiilor se degajeaza de dreptul de folosinta al taranilor si devine un drept absolut.

In domeniu social desfiintarea rumaniei si veciniei nu a insemnat desfiintarea oricaror forme de dependenta personala pentru ca existau categoriile cutelnicilor si poslusnicilor care se aflau in dependenta personala fata de boieri, ei neplatind dari fata de stat cu numai fata de boierul pe a carei mosie locuia.

Numarul cutelnicilor si poslusnicilor va creste foarte mult in preajma revolutiei de la 1821 , ei reprezentand cam jumatate din totalul familiei de tarani.