POLITICA NATO PRIVIND PSYOPS. OPERATIILE PSIHOLOGICE IN CONCEPTIA ARMATELOR MODERNE

POLITICA NATO PRIVIND PSYOPS. OPERATIILE PSIHOLOGICE IN CONCEPTIA ARMATELOR MODERNE

EVOLUTIA ACTIUNILOR MILITARE PSIHOLOGICE

Evolutia istorica a diferitilor factori de natura economica, sociala, politica, culturala, etnica sau rasiala, care au generat de-a lungul timpului conflicte politico-militare nationale sau internationale, a cunoscut o continua dezvoltare si diferentiere a dimensiunilor sale, ceea ce a dus la aparitia unor modalitati specifice de gestionare a conflictelor armate in diferite etape de evolutie ale istoriei militare.

Astfel, in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial si mai ales in ultimul deceniu, s-a constatat o tendinta tot mai accentuata de a se inlocui actiunile militare directe pentru rezolvarea situatiilor litigioase, cu cele subversive, de "orientare" subtila a deciziilor statelor tinta in domenii de interes, astfel incat acestea, fara sa-si dea seama, sa devina o "prada" usoara pentru statele sau cercurile de influenta interesate in acapararea lor. In consecinta, strategiile care se promoveaza prevad actiunea militara in ultima instanta, dupa epuizarea altor forme si procedee pentru impunerea vointei fara folosirea explicita a fortei, intre acestea un rol important avandu-l actiunile de influentare psihologica.

Ideea nu este deloc noua, nou este modul de abordare si utilizare a acesteia. Aceasta se observa in principal in ponderea actiunilor de influentare psihologica in cadrul unor conflicte sau misiuni militare desfasurate in perioada de timp mai inainte amintita, precum si complexitatea lor. Ne vom putea convinge de acest lucru analizand putin drumul parcurs de actiunile de influentare psihologica de la pseudo-practicile de natura psihologica, cum ar fi viclesugul, inselatoria sau prefacatoria, la ceea ce se cunoaste si se aplica astazi in cadrul unor ample si sofisticate scenarii psihologice.

Actiunile psihologice organizate si desfasurate in prezent difera foarte mult de cele din trecut. Aspectele intrebuintarii lor sunt cu totul altele si depind in mare masura de caracteristicile armatei in cadrul carora sunt concepute. Marii strategi militari au pus in evidenta cel putin doua astfel de aspecte cu privire la intrebuintarea acestui gen de actiuni.

Primul dintre acestea are in vedere desfasurarea operatiunilor psihologice ca actiuni de sine statatoare, ca principala modalitate de indeplinire a obiectivelor politico-strategice. In acest caz prezenta militara are doar rolul de a intimida eventualele actiuni ostile si de a grabi derularea evenimentelor favorabile importante in evolutia conflictului. Acest aspect se intalneste in general in conceptele strategice ale marilor puteri ale caror interese globale au determinat constituirea unor structuri foarte bine sustinute logistic, specializate pentru ducerea unor astfel de actiuni.

Cel de-al doilea aspect priveste folosirea actiunilor de influentare psihologica concomitent cu actiunile militare, actionand ca un catalizator al fortei fizice militare. Spre deosebire de primul, acesta este mult mai raspandit, fiind integrat conceptelor strategice majoritatii statelor cu armate moderne.

Desi dezvoltarile in aceasta directie sunt diferite de la un stat la altul ca nivel de complexitate, unele avand deja traditie in folosirea sistematica a actiunilor psihologice, in vreme ce altele abia pun bazele (cum era si cazul Romaniei la inceputul anilor '90), totusi lucrul care intereseaza cel mai mult este continua crestere a interesului fata de aceste tipuri de actiuni. Cauza acestui fenomen o reprezinta in principal constientizarea de catre liderii militari a importantei strategice a operatiunilor psihologice, de unde si dorinta de a perfectiona elementele cunoscute si de a descoperi altele noi, sau constituirea de "blindaje" impotriva eventualelor atacuri.

Rapiditatea cu care s-au extins aceste metode de actiune militara a fost determinata in mare parte de dezvoltarile din domeniile socio-umane (psihologie, sociologie) si IT-ului (informatica, telecomunicatii) cu aplicabilitate directa in mass-media. Ele au asigurat prin dinamica evolutiilor lor o baza teoretica si respectiv practica reala, care a facut posibila materializarea noilor moduri de gandire militara.

Pentru a intelege si mai bine rolul si eficienta actiunilor psihologice in domeniul militar voi incerca sa subliniez cateva din elementele sale definitorii asa cum sunt abordate ele de catre armatele moderne ale lumii.

CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND ACTIUNILE PSIHOLOGICE

Evoluand permanent, actiunile (operatiunile) psihologice, dupa cum apreciaza tot mai multi specialisti, s-au transformat practic intr-un nou gen de arma, eficienta si de temut. Ea este atat ofensiva, cat si defensiva, actioneaza permanent si pe o raza mare, are efecte pe o durata mare de timp, acestea neputand fi evaluate imediat datorita intarzierii cu care apar. Are de asemenea atat un caracter anticipativ, cat si unul preventiv; convinge in loc sa ucida, dar provoaca "rani" greu de recuperat.

Pe langa acestea, au mai contribuit la orientarea fortelor militare moderne spre formele, metodele si mijloacele de actiune psihologica si cresterea intolerantei opiniei publice si organismelor internationale fata de razboiul bazat pe violenta fizica, spre deosebire de razboiul bazat pe agresiune psihologica ale carui efecte nu sunt intotdeauna evidente si imediate, dar mai ales, numarul mic al normelor de drept international care reglementeaza aceste aspecte. Un alt factor la fel de important il reprezinta cheltuielile materiale si financiare extrem de mici in comparatie cu celelalte genuri de arma.

Un aspect foarte important legat de sporirea eficientei actiunilor de natura psihologica in constituie pregatirea prealabila a actiunilor. Aceasta necesita o riguroasa structurare si organizare functie de scopul, elementul vizat (tinta, audienta), locul unde urmeaza sa se desfasoare actiunile si nu in ultimul rand, fortele si mijloacele folosite.

Dupa obiectivul urmarit, actiunile psihologice se pot imparti in actiuni psihologice de influentare, de fortificare, de protectie sau mixte, iar dupa felul tintelor vizate, in actiuni indreptate asupra audientei adverse (trupe inamice sau populatie civila apartinand adversarului), audientei proprii (trupe si populatie civila proprie) si audientei neutre (opinia publica internationala, conduceri militare ale altor state sau organizatii etc.).

Un alt aspect al actiunilor psihologice care se impune a fi subliniat, il reprezinta nivelul la care acestea pot fi folosite. Acest aspect este direct in stransa legatura cu elementele mai sus enumerate, la care se adauga amploarea evenimentelor. Astfel, ele se pot planifica, pregati si desfasura la toate nivelurile : strategic, operativ si tactic.

De asemenea, privind relatia dintre partile aflate in "conflict psihologic", putem spune ca in majoritatea situatiilor, intre elementul de influentare psihologica (agresorul) si tinta, nu exista un contact direct, fiind vorba de o actiune mijlocita prin intermediul canalelor media. Acest gen de actiune, desi nu foarte complexa, este totusi greu de contracarat. In acest caz, este mult mai dificil sa te aperi decat sa ataci, pentru ca obiectivele de aparat nu sunt de natura materiala, ci psihologica. Dintre cele mai importante, amintim stari emotionale ca: nelinistea, nesiguranta, neincrederea, dezorientarea, confuzia, teama, frica etc., acestea generand atitudini si comportamente umane specifice.

3. NATO si PSYOPS

Infiintata imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, in 1949, cu scopul declarat de aparare reciproca a securitatii nationale a statelor semnatare, Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord a fost si este un centru de referinta in desfasurarea relatiilor politico-militare la nivel international, mai ales dupa destramarea Pactului de la Varsovia.

NATO s-a implicat activ in solutionarea pe cale cat mai pasnica a unor conflicte internationale, precum si cele din fosta Iugoslavie. Desi acoperite de motive serioase, cum ar fi nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului si a normelor de drept international privind conflictele armate, destabilizarea economica a regiunii etc., interventiile au fost de multe ori contestate de opinia publica internationala, fiind de cele mai multe ori catalogate drept amestecuri nejustificate in treburile interne ale altui stat, subliniindu-se caracterul lor imperativ.

Din aceasta cauza, s-a incercat din partea NATO o schimbare de strategie privind gestionarea acestui gen de conflicte, incercandu-se in prealabil un set de actiuni de alta natura decat cele armate, care sa diminueze riscurile unor actiuni directe contestate. S-a avut de asemenea, in vedere si posibilitatea sporirii eficientei actiunilor, punandu-se accent pe calitatea actului implicarii. Astfel, s-a ajuns la o regandire privind rolul si eficienta actiunilor psihologice. Un aport deosebit l-a avut S.U.A. ale carei structuri militare facusera deja acest pas.

Reanalizand elementele caracteristice acestor genuri de actiuni, structurile de conducere ale organizatiei au convenit redimensionarea politicii sale militare prin includerea in compunerea ei ca ramura de baza si a politicii militare privind operatiunile psihologice.

In baza Deciziei Militare nr. MC.402 din aprilie 1997 a Comitetului Militar NATO semnata de directorul Statului Major Militar International, a fost infiintata o structura de sine statatoare, subordonata Comitetului Militar. Pentru a inlesni operabilitatea cu aceasta structura, a fost infiintat si un Grup de Lucru privind PSYOPS, care se ocupa de asemenea si de problemele de politica si doctrina.

Pe langa ordinul de infiintare a acestei noi structuri, actul mai sus amintit mai cuprinde si o parte in care sunt prezentate termenii si definitiile cu care se opereaza in cadrul acestei structuri. Conform acesteia, termenul oficial cu care se opereaza pentru a evidentia actiunile de natura psihologica este de "operatiuni psihologice", prescurtat PSYOPS. Definitia completa a acestui termen este: "ansamblul de masuri si activitati specifice, planificate, organizate si aplicate in timp de pace, in situatii de criza si la razboi, cu scopul de a modifica atitudinile si comportamentul unor indivizi sau grupuri umane bine determinate intr-o directie favorabila obiectivelor urmarite de cei care le initiaza, precum si de a preveni folosirea eficace a acestor activitati de catre un inamic sau adversar".

Legat de folosirea conceptului de "operatiune psihologica" exista o intreaga istorie a evolutiei sale, de-a lungul timpului folosindu-se multiple acceptiuni: "actiuni psihologice si de propaganda", "propaganda speciala", "razboi psihologic", "arma psihologica" etc. Dintre acestea, termenul de "razboi psihologic" a avut cea mai larga utilizare, in timp si spatiu. Dar, pentru ca utilizarea termenului de "razboi psihologic" inducea in mod constant - spontan si fara echivoc - ideea existentei unei confruntari violente permanente, s-a trecut la conceptul promovat de armata Statelor Unite, cel de PSYOPS, care este destul de neutru si nerestrictiv si nu transmite nici o conotatie negativa.

Revenind la organizare, trebuie specificat ca pentru buna desfasurare a activitatilor, responsabilitatile PSYOPS-ului au fost impartite in doua categorii principale, functie de nivelul structurilor la care au fost incadrate. Astfel au fost stabilite responsabilitati la nivel international pentru Comitetul Militar si comandantii superiori din NATO si la nivel national pentru Statele Majore din armatele fiecarui stat membru. Caracterul de generalitate, precum si domeniul la care fac referire aceste responsabilitati scade de la structurile militare superioare din NATO catre cele militare nationale, dar nu si importanta.

Pentru a intelege mai bine acest aspect, iata cateva dintre responsabilitatile fiecarei structuri :

Comitetul Militar al NATO:

o      sa aprobe si sa mentina o politica PSYOPS eficace si sa asigure includerea aspectelor legate de PSYOPS, atunci cand este cazul si in alte documente politice ale Comitetului Militar;

o      sa asigure indrumarea necesara pentru conducerea PSYOPS si includerea lor in operatii, exercitii si programe de pregatire;

o      sa incurajeze cooperarea si coordonarea tuturor problemelor legate de PSYOPS in interiorul NATO; etc.

Comandantii superiori din NATO:

o        sa dezvolte si sa imbogateasca capabilitatile PSYOPS;

o        sa dezvolte, coordoneze si actualizeze conceptele, planurile si procedurile PSYOPS;

o        sa inainteze autoritatilor politice din NATO cerintele necesare activitatilor sale cu caracter psihologic;

o        sa initieze cereri pentru cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnicilor si mijloacelor de comunicare in masa ale PSYOPS;

o        sa promoveze standarde de pregatire si sa le includa intr-o maniera realista in exercitiile si programul de pregatire al NATO;

o        sa inainteze propuneri Comitetului Militar privind ridicarea standardelor PSYOPS; etc.

3. Statele Majore Generale ale tarilor membre:

o        sa aiba in vedere PSYOPS-ul pe timpul procesului de planificare general si sa le cuprinda in documentele de directionare si planificare;

o        sa promoveze planuri si programe in sprijinul politicii NATO privind acest domeniu;

o        sa asigure personalul pregatit si resursele necesare sprijinirii PSYOPS ale NATO in operatiuni si exercitii;

o        sa includa programele PSYOPS in procesul de pregatire si antrenare a efectivelor, precum si in exercitiile care permit acest aspect;

o        sa se asigure, ca in cadrul capabilitatilor lor si a prioritatilor generale, serviciile secrete si structurile de cercetare si analiza sprijina operatiunile psihologice ale NATO; etc.

Tot legat de organizare, politica NATO privind PSYOPS defineste foarte clar conceptia aliantei despre elementele fundamentale ce caracterizeaza acest gen de actiuni.

Misiunea PSYOPS - aceasta se formeaza pe baza misiunii generale a actiunii care se desfasoara, avandu-se in vedere specificul acesteia (de razboi, de criza, de mentinere a pacii, etc.), obiectivele urmarite, tintele vizate, fortele si mijloacele pe care le are la dispozitie sau terenul de activitate. Ea se stabileste inainte de inceperea actiunii propriu-zise, dar poate fi stabilita si partial, in cazul unor actiuni mai complexe. Dintre principalele misiuni amintim:

o        influentarea trupelor adversarului, a opiniei publice sau a populatiei din zona (cand terenul de actiune este sau apartine de drept adversarului);

o        fortificarea moralului si intarirea coeziunii trupelor proprii;

o        protectia psihologica a trupelor proprii, prin contracararea actiunilor psihologice ale adversarului;

o        culegerea de informatii specifice;

o        stabilirea si mentinerea legaturii intre diferite structuri.

Ca si misiunile operatiunilor psihologice, obiectivele acestora sunt stabilite de asemenea in concordanta si in sprijinul obiectivelor militare generale. Ele pun in evidenta rezultatele care se spera a fi obtinute in urma desfasurarii unor misiuni PSYOPS, rezultate ce trebuie pe cat posibil sa fie concrete si usor de masurat sau cel putin observabile (numarul luptatorilor care se predau sau abandoneaza lupta, scaderea numarului refugiatilor, eliminarea sau diminuarea numarului de accidente provocate in randul populatiei etc.).

In ceea ce priveste tintele vizate, ele se mai numesc si grupuri de audienta sau receptori, iar prin elementele sale caracteristice au un rol foarte important in stabilirea misiunii si obiectivelor PSYOPS. Se caracterizeaza prin: marime, localizare, status, rol, nivel de instruire, grad de dezvoltare, vulnerabilitate etc.

Un alt element fundamental al operatiunilor psihologice desfasurate in cadrul NATO, il reprezinta fortele si mijloacele necesare pentru indeplinirea misiunilor. Fortele sunt structuri specializate cu reprezentare pe scara ierarhica de la nivel de echipa, grupa, pluton si pana la nivel de batalion si chiar de grup, cum este cazul armatei SUA. Mijloacele PSYOPS sunt instrumentele folosite in cadrul oricarui tip de comunicare dintre sursa si audienta. De cele mai multe ori sunt clasificate in:

mijloace vizuale (foi volante, afise, brosuri, pliante, carti, reviste, reteaua internet etc.);

mijloace sonore (difuzoare, radioul, bombe sonore etc.);

mijloace audio-vizuale (televiziunea, filmele etc.).

Pana la nivel de companie inclusiv, subunitatile de operatiuni psihologice au valoare tactica, batalionul - valoare operativ tactica, iar grupul - valoare strategica.

Strans legat de problema mijloacelor, un alt element avut in vedere in cadrul procesului de elaborare, organizare si aplicare a politicilor NATO privind actiunile psihologice il reprezinta paleta de modalitati la care poate recurge alianta pentru indeplinirea misiunilor de natura psihologica. Dintre cele mai eficiente si mai cunoscute pe plan mondial sunt:

pentru influentarea tintelor: presiunea / intoxicarea informationala; propaganda de orice tip; chemarile, apelurile sau indemnurile; demonstratiile de forta; amenintarea; culpabilizarea; dezinformarea; intimidarea; oferirea unor anumite tipuri de avantaje; trimiterea de ultimatumuri etc.;

pentru fortificarea trupelor proprii: transmiterea unor cunostinte; explicarea unor evenimente, procese sau fenomene; exemplul personal pozitiv al comandantilor; sanctiuni si recompense regulamentare; asigurarea conditiilor de trai necesare la nivel corespunzator; asistenta medicala optima etc.;

de protectie: anticiparea; deducerea; tacerea; respingerea directa; distragerea atentiei; contrapropaganda; anihilarea efectelor de influentare ale adversarului (bruiajul, distrugerea statiilor de emisie radio, T.V. etc.).

Mai sunt si alte metode, dar la care documentele PSYOPS ori nu fac referire, ori le interzic: demonstratia de forta, santajul de orice natura, sabotajul, rapirea de persoane sau bunuri, atentatul etc.

Pentru a intelege cat mai bine aceste aspecte referitoare la politica NATO privind PSYOPS, am sa aduc in continuare, intr-o forma cat mai schematica, cateva precizari despre campania PSYOPS a NATO din fosta Iugoslavie:

Formele si metodele aplicate:

propaganda;

contrapropaganda;

dezinformarea;

intimidarea;

Obiectivele probabile:

promovarea rolului NATO in viata internationala;

prevenirea aparitiei de focare similare in zona Balcanilor;

limitarea valului de refugiati;

mentinerea coeziunii NATO si a unui moral ridicat in randul efectivelor proprii;

castigarea sprijinului opiniei publice internationale;

contracararea propagandei ostile.

Tintele vizate:

opinia publica internationala;

liderii ONU, OSCE si al altor organizatii internationale;

liderii politici, militari si religiosi din Iugoslavia (chiar si cei din opozitie);

liderii politici, militari si religiosi din tarile vecine Iugoslaviei;

armata si populatia civila din Iugoslavia;

sursele de propaganda ostila.

Temele principale abordate:

*inevitabilitatea si evidenta:

fortele NATO sunt perfect pregatite, dotate si hotarate sa invinga;

toate tarile civilizate sunt impotriva lor.

*legalitatea si legitimitatea:

drama umanitara a refugiatilor albanezi trebuie oprita cu orice pret;

NATO are obligatia morala de a interveni pentru restabilirea drepturilor omului;

comunitatea occidentala a sustinut si sustine in continuare initiativa NATO;

spargerea coeziunii sarbe:

singurul vinovat de cele intamplate este presedintele Slobodan Milosevici;

importante segmente ale societatii nu-l sustin pe Milosevici;

NATO nu este in conflict cu poporul sarb, ci doar cu Milosevici.

Mijloace PSYOPS utilizate:

avionul specializat "Commando Solo" pentru actiuni psihologice;

internetul;

mijloace civile de informare in masa;

postul de radio "Europa Libera" in limba sarba;

marturii ale refugiatilor.

Partea poate cea mai importanta din organizarea PSYOPS o reprezinta conceperea si transmiterea mesajului de influentare.

Aceasta se face in stransa legatura cu toate celelalte elemente prezentate pana acum. In acest scop, sunt prevazute cateva aspecte metodologice ce se cer a fi respectate.

In primul rand orice mesaj trebuie sa dezvaluie intentia sa de a influenta tinta (cand tinta se asteapta sa faci acest lucru o idee foarte buna este sa-l avertizezi), sa fie bine organizat, coerent si inteligibil, sa fie argumentat (natura si valoarea argumentului conteaza foarte mult) si sa fie conceput eventual in stil retoric. De asemenea, la fel de mult conteaza si locul, momentul si durata transmiterii mesajului.

Avandu-se in vedere toate aceste aspecte, in cadrul structurilor NATO, operatiunile psihologice au fost impartite in patru categorii, dupa cum urmeaza:

Actiuni Psihologice Strategice (SPA);

Actiuni de Consolidare Psihologica (PCA);

Actiuni Psihologice de Nivel Tactic / Operativ (BPA);

Actiuni Psihologice in Sprijinul Pacii (PSPA).

1. Actiunile Psihologice Strategice sunt stabilite la nivel superior, de guverne nationale, sunt de natura politica si de regula pe termen lung. Au drept scop subminarea adversarilor sau potentialilor adversari prin reducerea vointei de lupta si a capacitatii de ducere a razboiului, precum si castigarea sprijinului si cooperarii statelor prietene sau neutre. Responsabilitatea conducerii acestei categorii de PSYOPS apartine structurilor nationale, NATO avand doar un rol de coordonare.

Actiunile de Consolidare Psihologica sunt destinate populatiei civile din zonele aflate sub controlul unor tari prietene, avand drept scop stabilirea si mentinerea libertatii de actiune a comandantilor prin castigarea cooperarii si sprijinului acesteia. Sunt concepute in concordanta cu Actiunile Psihologice Strategice si se afla in responsabilitatea natiunii gazda. Conducerea lor se face in cooperare cu comandantul fortelor NATO care se afla in acea tara.

3. Actiunile Psihologice de Nivel Tactic / Operativ sunt desfasurate, dupa cum arata si denumirea, la nivel operativ si tactic, pentru castigarea avantajului de partea aliatilor. Ele se afla in responsabilitatea comandantului fortelor NATO, sunt planificate si executate ca parte integranta a operatiunilor militare si sunt de asemenea stabilite in concordanta cu obiectivele strategice. Tintele vizate sunt fortele militare oponente si populatia civila aflata sub controlul acestora, urmarindu-se reducerea puterii de lupta a adversarului ori a dorintei civililor de a-i sprijini in actiunile intreprinse de catre acestia.

4. Actiunile Psihologice in Sprijinul Pacii sunt desfasurate la nivel operativ si tactic pentru a ajuta in indeplinirea misiunilor de pace.   

4.OPERATIILE PSIHOLOGICE IN CONCEPTIA SUA

Psihologia moderna a fost introdusa in armata americana, in anul 1917, in momentul intrarii lor in razboi impotriva Germaniei, de partea Aliatilor. Sub inalta autoritate a lui R. M. YERKES, inspirandu-se din lucrarile lui A. BINET, o echipa de psihologi a pus la punct celebrul Army Test, pe care l-au aplicat la 1 726 000 de recruti.

Conceptia armatei SUA cu privire la PSYOPS se regaseste in urmatoarele documente:

FM 33-1 - Operatii psihologice (regulament);

FM 33-1 - Tehnici si Proceduri ale Operatiilor Psihologice;

FM 100-25 - Doctrina pentru fortele de operatii speciale ale trupelor de uscat;

Joint Pub 3-53 - Doctrina PSYOPS intrunite; Ghidul pentru PSYOPS tactice.

Ghidul ofiterului de stat major;

Conform acestor documente, PSYOPS pot:

a) In timp de pace si situatii de criza

imbunatati perceptia despre capabilitatile SUA/aliatilor;

sprijini obiectivele comandantilor regionali si echipelor SUA referitor la:

campaniile antidrog; profesionalizarea militarilor; avertizarea privind minele anti-personal; operatiuni de peacekeeping si asistenta umanitara; actiuni civice; asistenta in caz de dezastre; contactele Mil-to-Mil; programe de informare (regionale sau nationale).

sa ajute la prevenirea conflictelor;

sa incurajeze solidaritatea regionala/internationala si pregatirea pentru angajarea resurselor diplomatice, economice si militare.

b)    La razboi:

in faza initiala, sa ajute la respingerea agresiunii prin imbunatatirea perceptiei inamicului despre capabilitatile militare ale SUA sau ale aliatilor;

sa indemne la abandonarea luptei, dezertare, predare;

sa mareasca efectul inselarii;

sa impuna rolul de multiplicator de forta pentru trupele proprii;

sa submineze capacitatea fortelor inamice;

sa scurteze razboiul;

sa salveze vieti in randul trupelor proprii, inamicului, populatiei civile;

sa sprijine faza de consolidare.

PSYOPS au, de asemenea, un rol foarte important in operatiile de mentinere a pacii.

Fortele si mijloacele PSYOPS ale SUA sunt orientate regional, tactic si functional. Organizarea lor este urmatoarea:

componenta activa (25%): Grupul 4 (Aeropurtat) de Operatiuni Psihologice, Fort Bragg, Carolina de Nord;

componenta de rezerva (75%): Grupurile 2 si 7 de Operatiuni Psihologice.

Grupul 4 (Aeropurtat) are in structura:

o Batalionul 1 PSYOPS (America Centrala si de Sud);

o Batalionul 6 PSYOPS (Europa);

o Batalionul 8 PSYOPS (Oceanul Pacific si CENTCOM - Comandamentul Central Intrunit al FA ale SUA);

o Batalionul 9 PSYOPS - Batalion tactic;

o Batalionul difuzare.

Structura functionala a fortelor PSYOPS cuprinde, de regula, elemente de sprijin de specialitate la nivel corp (CPSE), divizie (DPSE), brigada (BPSE) si echipe tactice (TPT).

Dotarea tehnica a fortelor PSYOPS include statii radio/TV, aparatura audio-video, mijloace de tiparire si multiplicare. Grupul 193 de Operatiuni Speciale din Fortele Aeriene are in dotare avione Commando Solo, cu capacitati de emisie radio/TV (caracteristicile tehnico-tactice conform Anexei nr.4).

Algoritmul de desfasurare a unei campanii PSYOPS, in conceptia armatei SUA este urmatorul:

analiza misiunii marii unitati pe care o sprijina;

insusirea si analiza misiunii specifice;

stabilirea obiectivelor campaniei PSYOPS;

analiza tintelor potentiale;

selectarea si analiza tintei;

stabilirea obiectivelor operatiilor psihologice si formularea temelor PSYOPS;

realizarea produselor PSYOPS;

desfasurarea activitatilor in domeniul PSYOPS;

realizarea seriilor si programelor PSYOPS;

executarea campaniei;

modificarea/monitorizarea campaniei de operatii psihologice;

evaluarea campaniei de operatii psihologice.

5. OPERATIILE PSIHOLOGICE IN CONCEPTIA MARII BRITANIEI

Modelul PSYOPS este american, insa unul care a rezultat in mod egal din experienta americana si cea britanica. In prima jumatate a secolului XX britanicii au fost cei care au realizat cel mai mult valoarea PSYOPS. In octombrie 1914 avioanele britanice lansau fluturasi deasupra trupelor germane. Propaganda in transee a ajuns la asemenea proportii, incat in anul 1915 a fost infiintat un serviciu insarcinat cu controlul si dezvoltarea tuturor mijloacelor de distribuire (baloane, avioane,artilerie). In acelasi timp, la nivel strategic, inainte de 1917 a fost infiintata agentia de razboi politic - Departamentul de Propaganda in Tari Inamice -, care a dus o campanie stralucita impotriva armatei germane si a populatiei civile. In august 1918 maresalul von Hindenburg era atat de ingrijorat incat a scos un manifest personal impotriva otravirii "spiritului national" de catre propaganda britanica. De asemenea, britanicii au infiintat Biroul cu Propaganda de Razboi care in iunie 1918 s-a transformat in Ministerul de Informatii (MoI).

Intre 1942-1945 englezii atinsesera apogeul lor in planificarea, aplicarea si executarea de actiuni psihologice sofisticate.

In pofida importantei acordate de catre englezi si aliati activitatilor de razboi psihologic in cel de-al doilea razboi mondial, perioada de dupa 1945 a fost una de declin pentru PSYOPS engleze. Insa caderea cea mai mare suferita de PSYOPS militare britanice a avut loc dupa anul 1975, cand PSYOPS au inceput sa fie percepute ca "murdare", necinstite si inacceptabile de catre politicieni si necontrolabile si ineficiente de catre militari. Aceasta criza a durat mult si repercursiunile politice s-au vazut de-abia in anul 1991,cand facand parte din Coalitia Aliatilor, Marea Britanie a fost din nou implicata in PSYOPS.

Coalitia se baza pe Grupul PSYOPS al Armatei a 4-a a SUA (4POG) pentru ducerea unei campanii strategice si tactice de PSYOPS impotriva Irakului si a trupelor irakiene. Americanii duceau lipsa de militari vorbitori de araba, familiarizati cu limba si obiceiurile regiunii. Un mic contingent britanic si-a adus o contributie semnificativa, suplinind aceasta lipsa prin lingvisti care i-au condus pe vorbitorii nativi care lucrau la statia radio "Vocea Golfului" si au ajutat la producerea de fluturasi.

Pentru sustinerea fortelor britanice in diferite teatre de razboi, actioneaza Grupul 15 de actiuni psihologice (15 UK PSYOPS Group), care a fost creat in anul 1998 si care cuprinde trei servicii

- serviciul principal (format din ofiteri activi);

- serviciul secundar (format din rezervisti);

- serviciul auxiliar (format din specialisti din mediul civil);

Rolul principal al Grupului 15 este de a influenta atitudinea si comportamentul adversarului, cat si a trupelor proprii aflate in diferite misiuni, prin furnizarea suportului operational/logistic/tehnic, planificarea, procesarea si diseminarea produselor media. In prezent, Grupul 15 de actiuni psihologice, sprijina toate operatiile de mentinere a pacii, dar si exercitiile majore la care fortele britanice participa.Din anul 2005 au fost introduse noi cursuri PSYOPS, dintre care amintim: PSYOPS Planner's Course (curs de planificare PSYOPS/3 cursuri pe an); Tactical PSYOPS Team Course (curs PSYOPS-echipa tactica); PSYOPS Operator's Course (curs pentru operatori PSYOPS);

Planner's Course (3

6. OPERATIILE PSIHOLOGICE IN CONCEPTIA GERMANIEI

Germania, avand o puternica experienta in utilizarea si exploatarea propagandei din cel de-al doilea razboi mondial, considera ca PSYOPS sunt o necesitate. Din anul 1955 Bundeswehr-ul are unitati PSYOPS permanente. Dupa reunificare ele au fost reorganizate in noua structura a Bundeswehr-ului. Probabil ca dintre toti aliatii NATO Bundeswehr-ul are cea mai avansata capacitate, dupa armata SUA. Batalionul 950 Fernmelder, un batalion regulat cu 650 de oameni, poate fi dublat ca marime de catre rezervisti. Batalionul are statii de radio, unitati statice si mobile de tiparire de fluturasi, poate difuza fluturasi cu ajutorul baloanelor si are 72 de echipe mobile de propaganda prin difuzoare. Batalionul este sprijinit de un centru specializat cu sediul in Andernach, care conduce instruirea in PSYOPS si este punctul central de elaborare a doctrinei PSYOPS germane.

7. EXPERIENTA ROMANEASCA IN DOMENIUL OPERATIILOR PSIHOLOGICE

7.1. Introducerea psihologiei in armata

La noi in tara, in cadrul scolilor militare, au fost introduse notiuni de psihologie militara incepand cu anii 1897 (Bucuresti), 1899 (Craiova), 1905 (Scoala superioara de razboi) in cadrul diferitelor discipline (Educatie militara, Psihologie, Morala, Logica si psihologie).

In anul 1927 ia fiinta la Pipera Laboratorul pentru selectia psihofiziologica a aviatorilor; in 1930 se infiinteaza Laboratorul de psihologie la Scoala pregatitoare de ofiteri Bucuresti; 1933 - elevilor Scolii navale li se preda cursul "Psihologia si pedagogia militara"; in 1938 - apare revista de psihologie militara Spirit militar modern (C. Atanasiu); 1939 - se infiinteaza Institutul psihotehnic militar subordonat Marelui Stat Major, avand incadrati 50 de psihologi si care isi propune elaborarea unor principii stiintifice de instructie, selectionarea candidatilor pentru scolile militare, orientarea si selectia pentru diferite arme si specialitati.

In perioada cuprinsa intre anii 1944-1989 psihologii militari si-au desfasurat activitatea in cadrul armatei noastre, in principal, in urmatoarele domenii:

in domeniul selectiei recrutilor, in vederea repartizarii acestora in unitati corespunzatoare aptitudinilor detinute, in diferite specialitati militare; a candidatilor civili si a cadrelor pentru admiterea in diversele forme de invatamant militar;

in cadrul unitatilor, ca specialisti in asigurarea asistentei psihologice si sociale, la cerere, sau, in cadrul diferitelor structuri militare, cu rol de consilieri in domeniul psihologiei militare;

in cadrul structurilor specializate pentru organizarea si desfasurarea actiunilor de razboi psihologic (in formele sale de baza: actiuni de influentare, respectiv, contracarare);

in cadrul laboratoarelor de psihologie, in cercetarea aspectelor legate de comportamentul militarilor, in general, sau a celor din cadrul anumitor arme (aviatie, marina, transmisiuni, etc.).

Asadar, psihologia militara nu se limiteaza la selectionarea si orientarea ostasilor in functie de aptitudinile lor, ci participa si la formarea lor, vegheaza la mentinerea moralului in randul militarilor si in ansamblul natiunii (sondaje de opinie), controleaza zvonurile si difuzeaza informatii care stau la baza razboiului psihologic.

In acest ultim segment de activitate, perspectivele conflictelor armate prezente si viitoare atribuie un rol din ce in ce mai important, specialistilor din domeniul actiunilor psihologice, in special, al psihologilor, sociologilor, lingvistilor si, nu in ultimul rand, specialistilor din domeniul mass-media.

7. Mutatii survenite dupa anul 1989

Dupa anul 1989 s-a pus si in armata romana problema pregatirii unor specialisti in domeniul operatiilor/actiunilor psihologice, in conditiile in care armata a inceput sa execute misiuni in afara granitelor tarii.

In acest sens, dupa 1990, Romania a participat la numeroase misiuni internationale de mentinere a pacii, autorizate si conduse de ONU, NATO sau OSCE, manifestandu-si din plin calitatea de membru responsabil al comunitatii internationale, vocatia de furnizor de securitate in plan global si regional.

Trebuie semnalat faptul ca in astfel de misiuni au fost implicate si structuri de operatii psihologice.

Astfel, pentru prima oara, intalnim structuri de operatii psihologice (forte ale Centrului de Operatii Psihologice) in UNAVEM III (ANGOLA), unde acestea au indeplinit actiuni de contracarare (protectie) psihologica.

Incepand cu misiunea ALBA (ALBANIA) se semnaleaza prezenta in teatru a unor specialisti ai Sectiei de Actiuni Psihologice care au conceput si realizat produse specifice.

Planificate si desfasurate ca parte integranta a misiunii de impunere/sprijinire a pacii, operatiile psihologice au avut ca scop principal crearea unei atmosfere de sustinere, cooperare intre partile in conflict si populatia din zona de operatie, protejarea fortei militare romane angajata in operatie si sustinerea acesteia in indeplinirea misiunilor.

Demn de remarcat este faptul ca participarea echipei romanesti de PSYOPS

(6 militari) la KFOR (Kosovo) a dus la situarea Romaniei pe locul doi dupa SUA, din punct de vedere al efectivelor specializate participante, ceea ce a constituit o recunoastere a profesionalismului in domeniu.

Perspectiva abordata de structura romana de operatii psihologice a fost dubla de aceasta data, cea a observatorului - care analizeaza critic harta mediatica a informarii/dezinformarii din Kosovo, prin analiza, testarea si evaluarea "audientelor-tinta" aflate in conflict si, respectiv, a celui implicat activ in desfasurarea campaniei de operatii psihologice, in calitatea celui ce creeaza si mentine imaginea KFOR, prin conceperea si realizarea produselor specifice de contracarare/influentare -radio, TV sau diverse tiparituri.

Principalele obiective propuse si indeplinite de structura de specialitate in aceasta misiune au fost: promovarea rolului NATO, a Fortei Multinationale in viata internationala; mentinerea unui moral ridicat in randul efectivelor proprii si intarirea coeziunii NATO; contracararea propagandei ostile etc.

Ca o recunoastere a modului deosebit de profesionist a indeplinirii misiunilor, romanii sunt singurii parteneri care participa alaturi de americani la conducerea structurilor PSYOPS, fiind in masura sa indeplineasca urmatoarele misiuni: pregatirea populatiei locale pentru intrarea in zona a "fortei"; prezentarea caracterului si misiunilor "fortei"; sprijinirea eventualelor operatii de evacuare a noncombatantilor; informarea/avertizarea refugiatilor, a populatiei si/sau beligerantilor locali asupra situatiilor create; sprijinirea autoritatilor locale legitime in eforturile pentru normalizarea situatiei si mentinerea ordinii de drept in zona de responsabilitate; descurajarea unor agresiuni sau recurgeri la forta armata; sprijinirea diferitelor eforturi de gestionare si stopare a "crizei"; campanii impotriva "terorismului".