Reconsiderarile lui J. A. Schumpeter

Reconsiderarile lui J. A. Schumpeter

Schumpeter, in primele sale lucrari a incercat sa edifice stiinta economica pe o baza logica ferma, care sa nu fie influentata de ideologii sau diferite speculatii metafizice. El a gasit necesar sa excluda ideea de activitate umana din cercetarea economica, promovand astfel un punct de vedere care urmarea sa puna in evidenta ,,cantitati economice" lucruri obiective si masurabile , interdependente matematice intre cantitatile diferitelor bunuri posedate de membrii unei societati, relatii functionale intre cantitati, etc.

Mai tarziu, Schumpeter ajunge sa defineasca stiinta economica ca o stiinta ce studiaza fenomenele si procesele economice ce se instituie intre membrii societatii in cadrul productiei, repartitiei, schimbului si consumului de bunuri si servicii, ceea ce implica legaturile sale cu celelalte stiinte sociale. Din analizele sale , rezulta ca stiinta economica are o importanta utilitate cognitiva care este legata de analiza esentei fenomenelor si proceselor economice, precum si a interdependentelor dintre acestea.De aici rezulta utilitatea practica, prin care stiinta economica sugereaza principalele cai si mijloace ce trebuie folosite pentru a face activitatea economica cat mai eficienta.

Un alt rol al stiintei economice este de a furniza baza teoretica pentru elaborarea diferitelor politici economice, Schumpeter avand meritul de a fi considerat inovatia , cauza explicativa fundamentala a ciclurilor economice. Conform teoriei sale, inovatia determina dinamismul economic si profitul, iar lipsa inovatiei face ca economia sa stagneze sau sa se limiteze la un simplu circuit care reproduce conditiile echilibrului.

Dupa parerea lui Schumpeter, logica economica a capitalismului bazata pe profitul prin inovatie este limitata in societatea contemporana de logica democratiei si blocata de o cultura din ce in ce mai ostila. Schumpeter demonstreaza, contrar afirmatiilor lui Marx, ca nu evolutia economica este aceea care condamna capitalismul, ci pozitia crescanda dintre exigentele economiei capitaliste si cele ale civilizatiei careia i-a dat nastere.

Problemele care au fost abordate de Schumpeter, in legatura cu rolul ideologiei in stiinta economica se refera la urmatoarele aspecte mai importante : delimitarea judecatilor de constatare de cele valorice, adica a explicatiilor cauzale de aprecierile politice si morale ; admiterea in anumite conditii a compatibilitatii judecatii de valoare cu reprezentarile stiintifice ; precizarea conditiei in care elementele ce decurg din pozitia ideologica a cercetatorului se supune obiectivitatii ; utilizarea unui instrumentar metodologic menit sa sporeasca rigoarea stiintifica a investigatiilor.

Schumpeter pleaca de la ideea ca ,,prin ea insasi, munca stiintifica nu ne impune sa ne lepadam de judecatile noastre de valoare (). A investiga faptele sau a elabora instrumente destinate acestei activitati este una ; a le evalua dintr-un anumit punct de vedere moral sau cultural este, sub aspect logic, altceva si cele doua nu trebuie neaparat sa fie in conflict'' (1993, pag. 237).

-1-

Dezbaterea inaugurata in filosofia stiintei cu privire la edificarea unei cunoasteri pozitive a pus in evidenta o serie de legi specifice care influenteaza istoria sociala. Schumpeter spune ca , Marx dezvoltand aceasta idee, a formulat teza dependentei constructiilor teoretice ale stiintei de datele obiective ale structurii sociale si de pozitia sociala a cercetatorilor stiintifici care determina viziunea lor despre realitate.Consecinta acestui gen de abordare in cunoasterea sociala a adus in prim-plan necesitatea edificarii unei noi filosofii a stiintei si , in cele din urma, o redefinire a adevarului stiintific.

Formularea nucleului ,,tare'' al acestei reconsiderari de catre Schumpeter suna astfel : daca in cazul logicii, matematicii si fizicii influenta factorului ideologic nu trece dincolo de alegerea problemelor si a perspectivelor de abordare, iar adevarul obiectiv nu este pus sub semnul intrebarii, in stiintele sociale este posibil ca rezultatele lor sa fie contestate, nu numai pe temeiurile pe care pot fi contestate enunturile tuturor stiintelor, ci si pe temeiul afilierilor ideologice ale cercetatorilor.

Examinand procedeul de cunoastere in stiinta, Schumpeter ajunge la doua concluzii importante pentru localizarea tendintelor de manifestare ale ideologiei. Prima concluzie se refera la faptul ca orice demers de cunoastere nu pleaca de pe un teren gol, ci presupune un ansamblu de presupozitii , numit de autor ,, viziunea sau intuitia cercetatorului ''.Formuland altfel , in practica stiintifica pornim de la acumulari teoretice si practice cuprinse in lucrarile unor predecesori sau contemporani de-ai nostri sau de la ideile ce exista in climatul spiritual al epocii .Acest climat spiritual face ca viziunea noastra sa contina o parte din rezultatele unor analize stiintifice anterioare, chiar inainte de a incepe activitatea propriu-zisa de cercetare.

A doua concluzie are in vedere teza potrivit careia , edificarea cunoasterii implica un nesfarsit proces ,,du-te vino'' de selectie a anumitor fapte in scopul nu numai dea ameliora imaginea initiala, ci si de a o inlocui. Neincetatul ,,du-te vino'' dintre idei si fapte sugereaza indiscutabil noi ipoteze , iar acestea la randul lor ne conduc la recunoasterea de noi fapte si procedee de cercetare a lor.

Astfel autorul localizeaza sursa factorului ideologic in ,,viziunea initiala '' asupra fenomenelor pe care le supunem analizei stiintifice. Aceasta analiza este controlabila avand oricand posibilitatea de a stabili daca un enunt este demonstrabil sau infirmabil in raport cu o stare data a cunoasterii, pe cand ,,, viziunea initiala'' nu poate fi controlabila in acest mod. Schumpeter argumenteaza ca ,,desi ideologiile pot sa contina chiar si adevar demonstrabil suta la suta - viziunea initiala este, prin natura ei, ideologie si poate sa contina orice cantitate de amagiri datorate pozitiei sociale a individului , modului in care el vrea sa se vada pe sine sau clasa si grupul din care face parte '' , pag. 241).

Autorul se bazeaza pe faptul ca ,, viziunea'' noastra despre procesul economic si despre ceea ce este important in el sub aspect cauzal sau teleologic va fi supusa controlului stiintific si va disparea ca ideologie.El da chiar o serie de exemple din domeniul cunoasterii economice in care, pericolul vicierii ideologice nu poate fi mai mare decat in fizica deoarece , teoretic , oricine are posibilitatea sa verifice afirmatiile in cauza.

Cu toate acestea , autorul isi pune intrebari referitoare la premisele ideologice ale oricarui demers de cunoastere .

Unele intrebari suna astfel : In ce masura se intampla totusi , ca acestea sa nu dispara, asa cum ar trebui ? In ce masura se mentin ca atare, in pofida acumularii de probe contrare ? Si in ce masura acestea viciaza cunostintele dobandite la capatul unei cercetari stiintifice ?

Schumpeter ajunge la o serie de constatari ce relateaza din punct de vedere epistemologic pozitiile radicale sustinute de Karl Marx sau Karl Mannheim. Intre acestea ,pot fi retinute cu titlu de exemplu, urmatoarele aspecte mai importante :

● Ideile nesupuse controlului analitic au un anumit rol doar in sfera acelor conceptii largi despre procesul economic de ansamblu , ce constituie fundalul de la care porneste investigarea stiintifica. Deoarece activitatea de cercetare se concentreaza , de regula, pe probleme particulare ce lasa mai putin loc simplei viziuni , acestea pot fi controlate riguros prin teste obiective.

● In practica stiintei economice exista o serie de ideologii de breasla stimulate de confuzia terminologica sau de divergentele de doctrina pentru care nu exista o baza factuala sau analitica suficient de bine elaborata. Mai exista apoi si diferente de apreciere a unuia si aceluiasi fenomen sau proces economic in functie de anumite judecati de valoare formulate deun cercetator sau altul , ce pot impune ceea ce este considerat important sau neimportant , semnificativ sau nesemnificativ in fenomenele respective. Un bun exemplu in acest sens il constituie politica economica marcata de evaluari ce releva pozitii ideologice diferite si, nu de putine ori, contradictorii.

● Chiar daca exista persoane sau grupuri sociale capabile sa se mentina la distanta fata de ideologie , nu este exclus ca acestea sa posede ideologii proprii, cu un potential de distorsiune la fel de mare ca si acele grupuri sau persoane afiliate ideologic . Nu trebuie omisa nici imprejurarea ca universul economic este inevitabil influentat de sistemul de institutii existent in societate, dupa cum, la fel de adevarat este ca anumite componente ale oricarei ideologii se modifica in timp, antrenand schimbari in viziunea creatorilor de teorie economica.

● Intrucat societatea cunoaste evolutii iar sistemul de interese are o dinamica accentuata , nici o ideologie nu dureaza vesnic.Cu o foarte mare probabilitate izbutim sa ne debarasam dupao anumita perioada de fiecare dintre ele. Acest lucru este posibil, pe de o parte, datorita modificarii structurii societatii ceea ce face inoperante anumite ideologii, iar pe de alta parte , datorita perfectionarii capacitatii de testare si investigare empirica a acelor acte cognitive prestiintifice , numite viziuni sau tentatii ideologice ce se inscriu in firescul naturii umane.

Ideea principala care rezulta din demersul intreprins , si care rezuma intr-un fel provocarea lui Marx si cea a lui Mannheim , este ca dezvoltarea instrumentarului de cercetare micsoreaza zona de manifestare a ideologiilor in diferitele activitati stiintifice.

Considerand capitalismul o sursa de alienare a individului , Karl Marx pune bazele unei utopii care se refera la nasterea cu necesitate a comunismului, in care dreptatea sociala se va realiza tinand cont de nevoile oamenilor, astfel incat se va ajunge la o egalitate economica si politica.

Pentru Marx, sursa inegalitatii politico-economice o constituie forta de munca vanduta ca marfa si este exprimata de teoria plusvalorii, conform careia cantitatea diferita

a muncii prestate genereaza cantitati diferite de bunuri, ceea ce face ca dreptul formal sa

fie inegal pentru ca nu tine cont de principiul calitativ al intensitatii muncii depuse si al nevoilor oamenilor. Impunerea cu necesitate a comunismului duce la disparitia contradictiilor din capitalism ( diviziunea muncii, opozitia dintre munca intelectuala si cea fizica si munca drept mijloc de existenta) si la aparitia unui nou drept, bazat pe principiul de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia dupa nevoi". Prin Marx, care trivializeaza conceptia hegeliana, omul se simte despovarat de responsabilitatea individuala si devine un element neutru al istoriei ca organism suprapersonal coplesitor.

Schumpeter spune ca trebuie sa acceptam ca o ideologie sau alta ne va insoti totdeauna. Acest lucru nu trebuie privit ca o fatalitate , deoarece ,, acel act cognitiv prestiintific care reprezinta sursa ideologiilor noastre este, in acelasi timp , o conditie prealabila a muncii noastre stiintifice''. In absenta acelui act cognitiv prestiintific ,,n-ar fi posibil nici un demaraj in vreuna din stiinte''.Schumpeter conchide ,prin el, ,, dobandim noi materiale pentru stradaniile noastre stiintifice , dobandim ceva ce se cere formulat, aparat , atacat.Repertoriul nostru de fapte si de instrumente se innoieste, el insusi in timp , incat putem spune ca ,desi ideologiile ne incetinesc inaintarea ,fara ele nu am putea inainta defel'' ( 1993, pag. 248)

Astfel , cu aceasta observatie s-ar mai putea discuta despre rolul pe care il au valorile si ideile asupra comportamentului economic,asa cum acestea apar intr-o lucrare de referinta a lui Max Weber,care nu este atat de preocupat de intelegerea religiilor ca atare cat , mai ales de influenta acestora asupra comportamentelor si practicilor economice.

BIBLIOGRAFIE :

Simandan, Matei - 2002, Perspective critice in filosofia stiintei economice, Cluj-Napoca, Editura Dacia

Schumpeter, Joseph - 1993-Stiinta si ideologie ,in D. Hausman(ed.), Filosofia stiintei economice , Bucuresti, Editura Humanitas, pag. 236-249

Mihailescu, Ioan - 1993, Protestantism si capitalism , postfata la vol. Max Weber, Etica protestanta si spiritul capitalismului, Bucuresti, Editura Humanitas

Mannheim, Karl - 1956,Ideologie et utopie, Paris, Marcel Riviere

Goina Florina Anamaria

Finante Banci, An I, grupa 3, ID

-4-

I