HIPOCONDRIA SI ANXIETATEA PENTRU SANATATE LA VARSTNICI

HIPOCONDRIA SI ANXIETATEA PENTRU SANATATE LA VARSTNICI

in ansamblu, varstnicii par sa fie afectati de hipocondrie la rate simi­lare cu adultii tineri. Acest fenomen poate sugera ca adultii varstnici sunt cei mai eficienti in efortul lor de a face fata problemelor, dat fiind faptul ca ratele de prevalenta raman aceleasi pentru diferitele grupe de varsta, in pofida unor rate crescande de morbiditate medicala la batrani.

In primul rand, multi factori asociati cu imbatranirea sustin posibilita­tea ca adultii varstnici sa prezinte o atentie selectiva pentru stimulii referitori la sanatate. De ex., batranii au adesea modificari somatice mai mari pe langa reducerea naturala a agilitatii fizice. Astfel de evenimente ar putea servi la cresterea atentiei fata de functionalitatea fiziologica la persoanele in varsta. De asemenea, modificari ale perceptiei senzoriale frecvent asociate cu imba­tranirea ar putea facilita un debut tardiv al temerilor hipocondriace. in mod specific, perceptia eronata a stimulilor privind sanatatea ar putea fi o conse­cinta a modificarilor acuitatii auditive sau vizuale.

in plus, declinul functionalitatii cognitive, demonstrat de perturbarea memoriei sau de dementa, ar putea, de asemenea, contribui la preocuparea pentru aspectele legate de sanatate.

in al doilea rand, experientele traite in perioada tarzie a vietii pot servi drept elemente critice in aparitia temerilor hipocondriace. De ex., varstnicii au o probabilitate mare de a se confrunta cu un numar crescut de evenimente traumatice legate de sanatate, incluzand boala sau decesul sotului/sotiei sau a unui prieten apropiat, experienta personala a bolii si caderi sau leziuni corporale. in plus, prin natura starii lor de sanatate aflate in declin, batranii au mai multe posibilitati de a interactiona cu personalul medical, crescand astfel sansele unor abordari necorespunzatoare. Ca atare, persoanele varstni­ce, prin natura experientei lor, sunt mai expuse la numeroase evenimente care pot servi drept elemente critice concordand la anxietate severa referitoare la sanatate.

In al treilea rand, adevaratele modificari fiziologice asociate cu imba­tranirea pot duce la dificultati in a face fata anxietatii legate de sanatate. Excitabilitatea fiziologica crescuta care insoteste sau este determinata de experienta modificarilor somatice reale la varstnici poate fi eronat interpre­tata ca semn de boala. Teama de o posibila afectiune accentueaza apoi exci­tabilitatea fiziologica existenta, rezultand o mai mare atentie acordata ras­punsurilor corporale. Acest intreg ciclu poate fi exacerbat de efectele medi-catiei la varstnici. Dat fiind faptul ca adultii mai in varsta au o mai mare fragilitate fizica si prezinta afectiuni independente de un diagnostic de hipocondrie, aceasta disfunctie somatica poate servi doar la intensificarea deja existentei anxietati legate de sanatate sau de recidiva capacitatii perce­pute de functionare in cazul pacientilor diagnosticati cu hipocondrie. Acesti factori pot contribui la o perturbare functionala mai accentuata la pacientii varstnici cu hipocondrie, cu toate ca severitatea simptomelor pare sa ramana aceeasi la toate grupele de varsta (Barsky si colab., 1991).

In final, rolul incapacitatii percepute de a se adapta unor situatii poate avea un rol central in etiologia si mentinerea hipocondriei la adultii mai in varsta. De fapt, acest factor poate sta la baza lipsei unei aparente cresteri a prevalentei hipocondriei in randul varstnicilor in pofida problemelor lor de sanatate din ce in ce mai mari. Cu toate ca adultii in varsta se confrunta cu o fragilitate fizica accentuata si rate mai mari de boala, ei au totodata ani de experienta de viata, oferindu-le posibilitati de dezvoltare a unor strategii eficiente de aparare. Ca atare, amenintarea crescanda asociata cu vulnerabili­tatea mai mare fata de boala aparuta cu varsta poate fi contracarata de pre­zenta unor strategii imbunatatite in timp. Totusi, evitarea si verificare simp­tomelor care, la nivelul redus, pot fi comportamente eficiente de aparare, se asociaza cu temeri legate de sanatate la adultii varstnici si pot influenta negativ nivelul anxietatii privind sanatatea.

in ansamblu, modelul cognitiv-comportamental al hipocondriei pare sa aiba aplicabilitate la pacientii varstnici cu hipocondrie,

Acei adulti varstnici care sufera de tulburari anxioase resimt probabil temeri si ingrijorari referitoare la sanatate, boala, tulburare si stare generala de bine. Ca atare, forma de manifestare a anxietatii in perioada tarzie a vietii este probabil sa fie dominata de aspecte legate de sanatate. Aceasta presupu­nere este sustinuta de faptul ca anxietatea se manifesta adesea printr-o accen­tuare a simptomelor somatice la batrani.

Informatiile disponibile referitoare la prevalenta hipocondriei la varst­nici sunt limitate.

in comparatie cu valori de pana la pentru hipocondrie la pacienti in general (Barsky, Wyshak si Klerman, ratele pentru grupu­rile actuale de batrani sunt potential mai mari: pana la (Palmore, Stanback, Kumpulainen si Vauhkenen,

Totusi, datele disponibile referitoare la prevalenta hipocondriei in pe­rioada tarzie a vietii sunt limitate de variabile esentiale precum morbiditatea medicala si depresia, factori importanti asociati cu imbatranirea.

Desi prevalenta relativa a hipocondriei pentru diferitele grupe de varsta ramane neclara, o impresie obisnuita este aceea ca adultii varstnici manifesta in mai mare masura preocupari hipocondriace comparativ cu adultii mai tineri. Aceasta stereotipie prevalenta a varstnicilor preocupati de functionali­tatea lor somatica si tematori de a nu suferi de vreo boala este in concordanta cu primele caracterizari ale hipocondriei existente in scrierile in domeniu (Gillum si Gouze, Un studiu a constatat ca mai mult de jumatate dintre pacientii hipocondriaci, solicitand ingrijiri in clinicile de specialitate, aveau peste ani, majoritatea fiind femei (Busse,

intr-un studiu analizand asocierea directa dintre varsta si hipocondrie, Barsky si colab., au constatat ca simptomele hipocondriace existau pe toata perioada vietii si nu se corelau cu varsta.

De fapt, s-a observat o tendinta semnificativa a grupului de varstnici de a sustine o teama si o convingere dominante in legatura cu boala. Absenta diferentelor legate de varsta s-a mentinut in pofida unor nivele mai crescute de morbiditate, conform determinarilor efectuate de catre medic si in urma evaluarilor fiselor medicale. Au reiesit totusi o serie de diferente in functie de varsta in cadrul grupului hipocondriac, pacientii varstnici acuzand dificul­tati mai mari in participarea la evenimentele sociale si la activitatile vietii cotidiene, privind nivelurile de activitate sociala si functionala.

Acest declin al functionalitatii cu varsta nu a fost observat in grupul-control, in pofida unei morbiditati similare, sugerand faptul ca pacientii hipocondriaci varstnici sunt mai putin functionali decat pacientii mai tineri, cu toate similitudinile simptomelor hipocondriace. Aceasta observatie suge­reaza ca anxietatea legata de sanatate ar putea fi mai incapacitanta la batrani chiar si atunci cand severitatea simptomelor este comparabila cu cea din cazul pacientilor mai tineri.

Pe langa fenomenologia temerilor hipocondriace in sine, a fost de ase­menea analizat rolul factorilor de personalitate in hipocondrie de-a lungul vietii: doua variabile, caracterul nevrotic si sensibilitatea la anxietate, sunt abordate pe scurt aici in relatie cu hipocondria in perioada tarzie a vietii. in primul rand, caracterul nevrotic, o caracteristica a personalitatii stabila si dura­bila cu varsta, a fost banuit ca fiind un factor aflat la baza simptomelor hipo-condriace la adultii de toate varstele.

Niveluri nevrotice mai mari se asociaza cu un numar mai mare de acuze somatice indiferent de varsta. De fapt, preocuparea somatica, de ase­menea o trasatura stabila, pare sa fie o caracteristica individuala durabila care este un mai bun factor predictiv pentru numarul de acuze somatice decat varsta. Ca atare, aceste observatii asigura o sustinere indirecta pentru con­secventa trasaturilor de personalitate asociate cu hipocondria la persoanele tinere sau varstnice.

Datorita atentiei crescute acordate senzatiilor somatice, caracteristice hipocondriei cat si imbatranirii, sensibilitatea pentru anxietate poate fi un alt important aspect al personalitatii asociat cu anxietate legata de sanatate la varstnici. Aceasta este tendinta de a crede ca simptomele somatice corelate cu anxietatea sunt periculoase sau amenintatoare.

Desi batranii se afla in fata unor solicitari diferite atat psihologic cat si fizic, acesti factori nu par sa aiba drept consecinta o variabilitate a prevalen­tei sau severitatii temerilor hipocondriace comparativ cu adultii mai tineri. Totusi, unele dovezi sugereaza ca impactul anxietatii severe legate de sana­tate la varsta a treia poate determina o mare incapacitate functionala.

Anxietatea legata de sanatate este o preocupare clinica semnificativa in perioada tarzie a vietii. In mod specific, anxietatea legata de sanatate este un factor important in tulburarea anxioasa generalizata (GAD), fobii, tulburarea de panica (PD) si tulburarea obsesiv-compulsiva (OCD) asa cum se mani­festa Ia varstnici. in plus, factori asociati cu imbatranirea, ca de exemplu, rate crescute ale afectiunilor medicale, fragilitatea fizica si un simt accentuat al mortalitatii pot contribui la preocuparea excesiva pentru aspectele legate de starea de sanatate. De fapt, pana la dintre adultii varstnici prezinta o preocupare marcata pentru propria sanatate si isi supraestimeaza nivelul de afectare somatica (Ables,

Datele disponibile sugereaza ca tulburarile anxioase si simptome serioase de anxietate se manifesta la adultii varstnici.

Se pare ca tulburarile de tip fobie (de ex., agorafobia, fobia sociala si fobia specifica) ar putea fi cele mai obisnuite sindroame anxioase in randul batranilor Cu toate ca temerile legate de sanatate sunt adesea o parte componenta a tabloului clinic, in cazul pacientilor cu agorafobie si fobii specifice, informatiile detaliate referitoare la prevalenta si natura temerilor specifice privind starea de boala lipsesc din scrierile publicate despre adultii varstnici. Totusi, fobiile specifice legate de boala, moarte sau sange si trau­matisme pot fi obisnuite. De ex., Liddell, Locker si Burman au rela­tat ca batranii prezentau temeri in legatura cu boala, tratamentul sau moartea unei persoane dragi, ganduri de moarte inainte de vreme, accidente auto, implicarea intr-un conflict, teama de ridicol, de a nu trece un test si de sufo­care, in mod cert, multe dintre aceste preocupari reflecta aspecte corelate cu varsta si se asociaza cu sanatatea si starea de bine.

Dintre tulburarile anxioase, cea mai frecventa este tulburarea de anxie­tate generalizata, care se caracterizeaza printr-o ingrijorare excesiva si anxie­tate, insotite de simptome somatice incluzand tensiunea musculara, perturba­rea somnului, neliniste si oboseala. In plus, comportamentul de evitare si amanare determinat de simptome ale anxietatii are adesea ca rezultat o pertur­bare a functionalitatii si o calitate diminuata a vietii.

Figura

Adultii mai in varsta (peste ani) au relatat ingrijorari mai frecvente legate de sanatate, in timp ce adultii mai tineri (intre si ani) erau mai preocupati de familie si aspectele financiare. Aceste date sugereaza ca batranii isi fac griji in privinta starii de sanatate si de boala chiar in absenta unui diagnostic de hipocondrie sau alte tulburari anxioase.

Wisocki a constatat ca grijile primare legate de sanatate inclu­deau teama de pierderea unei functii senzoriale sau motorii, pierderea memo­riei, de boala sau accidentul unui membru al familiei, de pierderea independen­tei si depresie. Nu s-a observat in cazul acestor tematici diferente in functie de sex, stare civila sau statutul socio-economic.

Desi diagnosticul de hipocondrie poate sa nu fie mai frecvent la varst­nici, tulburarile anxioase sunt prevalente si multe dintre ele se caracterizeaza prin temeri si ingrijorari legate de starea de sanatate. Chiar si in randul adul­tilor mai in varsta din cadrul comunitatii, temerile si ingrijorarile reflecta o preocupare semnificativa privind starea de sanatate si starea lor de bine.

Un numar de factori asociati cu imbatranirea, ca si sexul sau etnia, pot creste vulnerabilitatea varstnicilor la anxietatea severa legata de sanatate sau aparitia simptomelor hipocondriace in perioada tarzie a vietii. in primul rand, izolarea sociala cu care multi batrani se confrunta poate creste proba­bilitatea sau intensitatea simptomelor hipocondriace (Barsky, Izolarea sociala in perioada tarzie a vietii poate fi rezultatul mai multor schimbari asociate cu varsta, incluzand pensionarea, decesul sotului/sotiei si institutio­nali zarea.

Un al doilea factor de risc pentru adultii varstnici este prevalenta cres­cuta a tulburarilor psihologice avand preocupari somatice drept caracteristici secundare. Tulburarile anxioase si depresive, ambele obisnuite la batrani, se caracterizeaza prin perturbari fiziologice, mai ales in cazul adultilor mai in varsta. Si in cele din urma. morbiditatea medicala si fragilitatea fizica cres­cute la persoanele varstnice pot mari riscul de anxietate legata de sanatate. Modificarile somatice normale asociate cu imbatranirea pot mari atentia indreptata catre preocuparea pentru starea de sanatate si boala, sugerand o potentiala vulnerabilitate la niveluri subclinice de anxietate legata de sanatate.

Rate mai mari ale hipocondriei au fost evidentiate in randul femeilor varstnice comparativ cu barbatii in varsta. Se pare ca in randul varstnicilor, femeile au un risc mai mare pentru problemele legate de anxietate comparativ cu barbatii, la care se adauga tendinta lor mai accentuata de a solicita ingri­jiri medicale.

Precum si in cazul multor aspecte legate de sanatatea mintala, hipocon-dria coexista adesea cu alte tulburari.

Recunoasterea anxietatii referitoare la sanatate la pacientii somatici varstnici poate fi dificila date fiind tendintele grupurilor varstnice de a se prezenta cu simptome mai degraba somatice decat psihologice si de a atribui simptomele corelate cu anxietatea afectiunii fizice, negand sau relatand insu­ficient dificultatile psihologice.

Pentru a evalua anxietatea legata de sanatate la varstnici, sunt necesare atat testari medicale cat si psihologice.

Tabelul

Psihosomatica, conditii psihopatologice cu exprimare corporala

Tabelul (continuare).

COMORBIDITATEA HIPOCONDRIEI CU ALTE AFECTIUNI PSIHICE

TULBURARILE SOMATOFORME

Tulburarea somatoforma, precum hipocondria, este inclusa in categoria tulburarilor somatoforme.

Analiza criteriilor de diagnostic pentru tulburarile somato­forme reflecta diferentieri esentiale de hipocondrie si pune problema unui diagnostic corect in cazul varstnicilor. in primul rand, dupa cum s-a mentionat deja, un diagnostic de tulburari somatoforme necesita prezenta unor simptome soma­tice inainte de varsta de ani si aceasta conditie de diag­nostic solicita pacientului varstnic sa isi aminteasca un debut al simptomatologiei datand cu cel putin ani in urma. Nu exista nici un criteriu similar legat de varsta pentru hipocondrie. A doua deosebire intre tulburarea somatoforma si hipocon­drie este necesitatea sa amintim de a aminti opt simptome somatice (din existente in cadrul a patru categorii speci­fice de tipuri de simptome. in timp ce hipocondria este intr-un mod mai caracteristic centrata pe convingerea ca individul are o anumita boala, tulburarea somatoforma include o gama mai larga de acuze somatice.

Data fiind morbiditatea medicala crescuta la varstnici, efor­turile de confirmare a faptului ca nu exista o explicatie me­dicala pentru nici una dinte acuzele somatice sunt esentiale.

in evaluarea hipocondriei si anxietatii legate de sanatate la batrani, alte tulburari anxioase precum fobiile specifice, tulburarea de panica si tulbura­rea de anxietate generalizata trebuie luate in considerare. Medicul trebuie sa faca un efort suplimentar pentru a compensa dificultatile senzoriale cu care pacientul varstnic se confrunta cum ar fi: tulburarile de vedere sau de auz si lentoarea sau dificultatile cognitive pe care pacientul le are (hipoprosexie, tulburari mnezice). De asemenea, examinatorul va face necesare pauze in care pacientul sa se poata odihni in timpul relatarilor pe care le face.

Interventia terapeutica in cazul hipocondriei persoanelor varstnice va viza atat palierul psihofarmacologic cat in special interventia psihosociala.