Biologie	Chimie	Didactica	Fizica	Geografie	Informatica
	Istorie	Literatura	Matematica	Psihologie

Psihologie

Intelegerea unui fenomen psihologic

Chestionarul prin raportare la scopul studiului, presupune verificarea urmatoarelor conditii:

dimensiunea chestionarului ( daca este prea mare sau prea mic)

aria de acoperire a itemilor

utilitatea fiecaror intrebari

formularea si claritatea continultului

limbajul utilizat in chestionar ( daca corespunde nivelului intelectual al respondentilor si vocabularului acestora)

informatiile care se cer ( daca sunt suficiente prin raportare la

scopul cercetarii ).

Avantajele chestionarului sunt urmatoarele : a) poate fi aplicat cu usurinta acoperind zone mari b) se poate pastra anonimatul respondentilor c) permite colectarea unui numar mare de informatii intr-un timp scurt d) anuleaza sau reduce posibilitatea raspunsurilor false datorate prezentei operatorului e) este o metoda stabila, consistenta, prin urmare permite masuratori constante si valide.

Limitele chestionarului sunt urmatoarele : a) nu permite culegerea altor informatii in plus fata de cele cuprinse in limitele chestionarului b) nu se pot determina cauzele unui anumit raspuns c) identitatea respondentului si conditiile in care a raspuns la chestionar nu se cunosc cu certitudine.

IRI este un chestionar auto-administrat cu 28 de afirmatii ( vezi Anexa ). Participantii sunt rugati sa noteze afirmatiile pe o scala cu 7 trepte , de la 1 ( nu ma reprezinta deloc ) pana la 7 ( ma reprezinta foarte bine ). IRI atinge diferite aspecte ale empatiei prin patru sub- scale, formate din cate 28 de itemi : Fantezia ( FS- " Fantasy Scale" ), Disconfort Personal ( PD- " Personal Distress" ), Preocupare Empatica ( EC- " Empathy Concern" ) si Scala de Proiectie ( PT- " Perspective Taking" ).

Scala de Fantezie masoara tendinta respondentului de a se identifica puternic cu personaje imaginare din carti, filme, sau piese de teatru ; scala de Disconfort Personal masoara sentimentele de disconfort si anxietate resimtite de subiect in momentul in care asista la experientele negative ale celorlalti. Preocuparea Empatica arata tendinta respondentului de a avea sentimente afectuoase si de preocupare fata de ceilalti - reprezinta o componenta afectiva a empatiei. Scala de Proiectie demonstreaza tendinta de a adopta punctele de vedere ala celorlalti, aceasta privind componenta cognitiva a empatiei.

Davis afirma ca ne putem baza pe capacitatea IRI de a surprinde natura multidimensionala a empatiei prin corelarea diferitelor sub-scale intre ele, si de asemenea cu masuri ale functionarii sociale, stima de sine, emotivitate si sensibilitate in raport cu ceilalti. Davis a construit un instrument multidimensional auto- aplicat, care masoara diferentele individuale in cazul empatiei, si a fost folosit pentru a masura atat empatia cognitiva cat si cea afectiva. Toate aceste scale au o validitate interna satisfacatoare. Validitatea interna este cuprinsa intre 0.71 si 0.77 ; validitatea test-retest este cuprinsa intre 0.62 si 0.71 ( conform datelor furnizate de catre Davis ). In afara de cele patru sub-scale, se poate calcula si un indice global de empatie, care este la fel de relevant ca si rezultatul tendintelor respondentului la fiecare dintre scale luate separat.

O data cu utilizarea acestui chestionar reprezentativ realizat de Davis am reusit sa operationalizez conceptul de empatie , aceasta etapa a operationalizarii fiind indispensabila in procesul de transformare a empatiei in caracteristici empirice. Cu alte cuvinte operationalizarea conceptelor este supusa studiului de caz cantitativ ajutand la definirea eficienta a variabilelor folosite in studiu.[1] Conceptul de empatie corespunde in acest caz prin operationalizarea urmatorilor indicatori :

1. Fantezia (FS)/ " Fantasy scale"
2. Disconfort Personal (PD)/ " Personal distress scale"
3. Preocupare Empatica (EC)/ " Empathic concern scale"
4. Scala de Proiectie (PT) /" Perspective taking scale"

Subiectii sunt rugati sa raspunda asa cum simt in mod obisnuit, si nu cum cred ca ar trebui sa fie , intrucat nu exista raspunsuri gresite sau corecte, ci mai degraba IRI este un chestionar interesat de cat de mult ii caracterizeza pe subiecti cele 28 de descrieri. Subiectii au fost rugati sa raspunda prin una din variantele urmatoare ( cifre de la 1 la 7) pentru fiecare item in parte, scala fiind cotata de la cifra 1 ( nu ma reprezinta de loc ) pana la cifra 7 ( ma reprezinta foarte bine). Totodata cifra 4 este medie pentru aceasta scala. Din cei 28 de itemi cei cotati negativ sunt : 3, 4, 7, 12, 13, 14, 15, 18, 19.

Esantionarea s-a realizat atat la public cat si la actori in functie de sex. Am ales un public mixt format din 40 din femei si 40 barbati din public si 40 de actrite si 40 de actori, studenti ai facultati de teatru.

Esantion nr.1 Esantion nr.2

Spectatori Artisti

40 de femei 40 de actrite

40 de barbati 40 de actori

In acelasi timp este foarte important de precizat ca aceasta masurare multi dimensionala a empatiei am realizat-o diferit, raportandu-ma in esenta in ambele cazuri la contextul spectacolului teatral, schimband insa variabilele ce tin de raport. In consecinta pentru subiectii - public masurarea indicatorilor s-a realizat pe baza rapotului public-spectacol, iar in cazul artistilor s-a bazat pe raportul actor- personaj.

Context spectacol - raport dintre public si piesa de teatru

Context spectaocol - raport dintre actori si personaje

Operationalizarea conceptului de empatie in studiul de caz cantitativ presupune in acelasi timp si parcurgerea unor pasi anterior stabiliti dar si respectarea regurilor ce tin de relevanta empirica ( conform careia indicatorii trebuie sa reflecte exact conceptul de empatie masurat, sau indicatorii trebuie sa fie sinonimi cu empatia ) , de adecvarea empirica ( conform careia indicatorii trebuie sa aiba capacitatea de a masura toate fatetele conceptului ), si nu in ultimul rand de regula cuantificarii ( conform careia valorile numerice utilizate in cuantificarea indicatorilor si variabilelor trebuie sa respecte aceleasi proceduri ).

In randurile care urmeaza imi propun sa trec, folosind metoda chestionarului reprezentativ IRI Davis, la cea de-a treia etapa a studiului de caz : culegerea de informatii. Aceasta etapa se face cu ajutorul metodelor pentru care s-a optat in etapa anterioara, rezultatul constand in datele de cecetare sau informatiile de cercetare.

• In primul rand am trecut informatiile cu privire la relatia dintre cele patru sub-scale masurabile ale empatiei si raspunsurile celor doua esantioane alcatuite din 40 de subiecti- femei spectatoare si 40 de subiecti- barbati spectatori. Rezultatele chestinarului IRI in cele doua cazuri sunt trecute in Tabel nr. 1, iar nivelul obtinut pe fiecare indicator in parte este demonstrat in graficele 1 si 2 pentru fiecare esantion in parte.

• In al doilea rand sunt trecute informatiile studiului de caz, ce urmaresc acelasi lucru ca si in randurile de mai sus, esantionarea avand insa loc pe subiecti artisti formati din 40 de actrite si 40 de actori, studenti ai facultati de teatru. Am ales acelasi numar de respondenti atat la spectatori ( femei/ barbati) cat si la artisti (femei/ barbati) pentru a putea compara in ultima etapa a studiului de caz datele obtinute, si in acelasi timp, pentru a sublinia acolo unde este necesar eventualele diferente semnificative. Aceste informatii vor fi trecute in ultimul tabel obtinut per-total.

Culegerea de informatii

Pentru a masura nivelul de empatie multi-dimensionala, am aplicat chestionarul reprezentativ IRI Davis ( 1983) atat la public cat si la artisti, esantionarea realizandu-se in functie de sex in ambele cazuri. Prin urmare cadrul general este fixat in contextul desfasurarii unei piese de teatru, bazate mai mult pe insusirile ce tin de expresivitatea corporala, de gestica si mimica artistilor. ( este important de specificat ca empatia nu este reprezentativa numai la o astfel de reprezentatie teatrala, aceasta functionand si in cazul unui spectacol clasic sau modern de teatru ). Itemii corepondenti celor patru indicatori ai empatiei sunt asociati in acest mod: indicatorul fanteziei (FS) se refera la itemii 1, 5, 7,12, 16, 23, 26; indicatorul disconfortului personal (PD) la itemii 6, 10, 13, 17, 19, 24, 27, indicatorul preocuparii empatice (EC) la iemii 2, 4, 9, 14, 18, 20, 22, si indicatorul scalei de proiectie (PT) la itemii 3, 8, 11, 15, 21, 25, 28. In afara de cele patru sub-scale, se poate calcula si un indice global de empatie, care este la fel de relevant ca si rezultatul tendintelor repondentului la fiecare dintre scale luate separat.

Tabel 1

Rezultatele obtinute in urma aplicarii chestionarului IRI Davis (1983) pe un esantion de 40 de femei si 40 de barbati din public.

Public	Sex	Indicatori ai empatiei
	Femei	EC preocupare pt empatie	PT scala de proiectie	FS scala de fantezie	PD discomfort personal
	Barbati

In urma aplicarii chestionarului IRI pe un esantion format din 40 de femei, observam ca indicatorul scalei de fantezie FS este reprezentativ pentru 19 femei, urmat apoi de preocuparea pentru empatie EC reprezentativa pentru 10 respondente, care asa cum afirma si Davis este un indicator ce vizeaza aspectele ce tin de domeniul afectiv al empatiei. 19 dintre cele 40 de femei din public chestionate masoara un nivel al scalei de fantezie empatica ridicat, 10 femei prezinta o preocupare pentru empatie EC, doar 3 dintre ele obtin o scala de proiectie ridicata, si 8 un indicator al disconfortului personal. Prin urmare majoritatea femeilor respondente din public au tendinta de a se identifica puternic cu anumite personaje imaginare din carti, filme sau piese de teatru. In cazul esantionului format din barbati, 16 dintre ei masoara un nivel ridicat in cazul scalei de proiectie PT, scala ce tine de altfel de aspectul cognitiv al empatiei ; 11 dintre barbati sunt reprezentativi pentru scala fanteziei FS, 6 pentru o preocupare empatica EC si 7 pentru disconfort personal PD. Totodata chestionarul IRI coreleaza cei 28 de itemi unei scale valorice de la 1 (nu ma reprezinta deloc) la 7 ( ma reprezinta foarte bine), nivelul valoric 4 fiind considerat mediu. In graficele de mai jos voi prezenta acest raport al scalei 1(slab)-7 (ridicat) cu rezultatele obtinute de catre respondenti pentru cei patru indicatori ai empatiei in parte, stabilindu-se in acest mod si nivelele lor.

Grafic 1

Masurarea celor patru indicatori ai empatiei, in cazul esantionului reprezentat de 40 de femei din public, pe o scala valorica de la 1(slab) la 7 (ridicat), cotata de chestionarul IRI pentru raspunsurile subiectilor la cei 28 de itemi.    

In cazul esantionului reprezentat de cele 40 de femei din public, graficul demonstreaza ca respondentele au avut nivel 7 ( ma reprezinta foarte bine) doar in cazul indicatorului FS.

Nivelul indicatorului PT ( scala de proiectie) este destul de scazut in cazul femeilor, coborand sub nivelul 4 (mediu). Un nivel ridicat il prezinta si preocuparea empatica EC, dar acesta se situeaza sub nivelul valoric 7 al scalei de fantezie.

FS (scala de fantezie) > EC ( preocupare empatica) FS = nivel crescut 7

PT (scala de proiectie )< PD ( disconfort personal ) PT= nivel sub-mediu 4

Barbati

In ceea ce priveste graficul barbati/ public, indicatorul PT este cel care prezinta nivelul 7 (ma reprezinta foarte bine) , pe cand preocuparea empatica EC este sub-medie in acest caz. PT > FS / EC < PD PT = nivel 7

EC = nivel sub- mediu 4

Graficul de mai jos sugereaza deasemenea nivelele indicatorilor de empatie pe scala 1 (slab) si 7 (ridicat), respectand totodata datele furnizate de raspunsurile publicului ( femei si barbati) la cei 28 de itemi ai chestionarului IRI. Ca si in tabelul 1, observam ca diferentele nu sunt semnificative in ceea ce priveste FS si PD. In schimb diferenta este marcata de masurarea indicatorului EC unde 10 femei din 40 sunt preocupate de empatie EC (latura afectiva) si doar 4 barbati din 40 corespund EC-ului. 16 barbati prezinta pe de alta parte PT ( indicator raportat la partea cognitiva a empatiei) crescut fata de 3 femei din 40.

EC preocupare empatica ( femei) > EC ( barbati)

PT scala de proiectie ( barbati) > PT ( femei)

FS scala de fantezie ( femei) > FS ( barbati)

Grafic 3 ; ninel al indicatorilor per- total femei/ barbati pe scala valorica 1(slab/nu ma reprezinta) - 7 (ridicat/ ma reprezinta foarte bine)

Tabel 2

Rezultatele obtinute in urma chestionarului IRI aplicat la 40 de actrite si 40 de actori, studenti ai facultatii de teatru.

Artisti	Sex	Indicatori ai empatiei
		EC	PT	FS	PD
	Actrite
	Actori

Tabelul 2 prezinta aceleasi informatii ca si in Tabelul 1 cu privire la acest studiu de caz. Informatiile difera insa la nivel cantitativ : 17 femei actrite si 11 barbati actori sunt reprezentativi pentru preocupare empatica EC; 7 actrite si 19 actori pentru scala de proiectie PT ; 10 actrite si 5 actori pentru indicatorul fanteziei FS ; 6 actrite si 5 actori pentru diconfort personal PD. Totodata pentru esantionul celor 40 de actrite, cele mai multe corespund preocuparii empatice EC ( 17 actrite din 40), iar pentru esantionul celor 40 de actori, cei mai multi corespund scalei de proiectie PT ( 19 actori din 40).

Grafic 4 ; nivel al indicatorilor pe scala 1 slab/ nu ma reprezinta )- 7 ( ridicat/ ma reprezinta foarte bine) pentru esantionul format din 40 de actrite. Se constata ca nivelele cu o pondere ridicata o au indicatorii preocuparii empatice si cel al fanteziei. Nivelul cel mai slab situat pe scala valorica sub-medie 4 este dat de indicatorul de proiectie PT.

EC preocupare empatica = nivel ridicat 7

EC preocupare empatica > FS scala de fantezie

PT scala de priectie = nivel sub-media 4

Grafic 5 nivelul celor patru indicatori aplicati pe raspunsurile subiectilor actori la scala 1-7, cotata de chestionarul IRI Davis (1983). Graficul demonstreaza ca, in cazul esantionului descris de actori , indicatorul partii cognitive ai empatiei, scala de proiectie PT are nivelul cel mai crescut 7, urmat apoi de preocupare empatica EC cu un nivel peste-media valorica 4. In acelasi timp diconfortul personal PD este cel mai scazut pentru acest esantion, prezentand un nivel sub-media valorica 4.

Graficul 6 ne prezinta nivelele indicatorilor atat in cazul actorilor cat si in cel al actritelor. Asa cum ne prezinta si tabelul realizat pe aceste doua esantioane, graficul arata ca actorii au un nivel 7 ( crescut/ ma reprezinta) pentru sub-scala proiectiei PT , iar actritele prezinta un nivel 7 pentru preocuparea empatica EC. Scala FS este mai ridicata in acest caz la femei fata de cea a barbatilor, iar in ceea ce priveste disconfortul personal PD cele doua esantioane se situeaza la aceeasi valoare a scalei 1-7.

Tabel per-total 3

Respondenti	Sex	Indicatori ai empatiei
		EC	PT	FS	PD
Public	femei
Artisti	actrite
Public	barbati
Artisti	actori

Grafic 7

Grafic per-total pe scala valorica 1(slab/nu ma reprezinta) - 7(ridicat/ma reprezinta foarte bine) realizat la cele 4 esantioane pentru public si artististi indica faptul ca nivelul cel mai ridicat este prezentat de indicatorul preocuparii empatice EC corespunzator esantionului celor 40 de actrite; de indicatorul scalei de fantezie FS reprezentativ esantionului celor 40 de respondente din public; de indicatorul proiectiei PT corespunzator atat actorilor cat si respondentilor din public. Nivelele sub-media valorica 4 a scalei sunt date de indicatorul preocuparii empatice EC pentru esantionul celor 40 de barbati spectatori, urmat de cel mai slab nivel al indicatorului de proiectiei PT corespunzator celor 40 de respondente din public.

Analiza si interpretarea informatiilor

Analiza si interpretarea informatiilor in cazul esantioanelor reprezentate de public

In analiza si interpretarea informatiilor se pot alege diferite niveluri, cum ar fi analiza comparativa a performantelor medii sau analiza rezultatelor testelor statistice ( prin analiza rezultatelor testelor statistice se intelege calculul corelatiei sau analiza factoriala). Analiza si interpretarea datelor obliga la confruntarea lor cu ipoteza de cecetare (stabilita la inceputul studiului de caz) pentru a descoperi in ce masura rezultatele obtinute confirma sau infirma ipoteza respectiva. Interpretarea constituie confruntarea rezultatelor sau a relatiilor dintre variabile, relatii ce au fost propuse prin ipoteza. In consecinta, in ceea ce priveste acest studiu de caz, voi desfasura o analiza comparativa a rezultatelor obtinute in urma aplicarii chestionarului IRI la cele doua esantioane alese in cadrul subiectilor din public ( femei / barbati ) si respectiv la cele din cadrul subiectilor artisti (actori / actrite ). Totodata imi propun analiza comparativa a nivelelor celor 4 indicatori ai emaptiei pentru fiecare caz in parte, cat si analiza per-totala a ultimului tabel.

Pentru inceput voi analiza datele obtinute in primul tabel reprezentativ pentru cele doua esantioane alcatuite din 40 de femei si 40 de barbati spectatori. Tabelul 1 descrie in ce masura subiectii sunt reprezentativi pentru cele patru sub-scale ale empatiei, respectiv scala fanteziei FS, scala de preocupare empatica EC, scala de proiectie PT, si scala disconfotului personal PD. Chestionarul aplicat demonstreaza ca indicatorul preocuparii empatice EC este mai reprezentativ in cazul femeilor decat in cel al barbatilor ( 10 femei reprezentative pentru EC fata de 6 barbati) . In concluzie tendinta subiectilor de a arata sentimente afectuoase si de preocupare fata de ceilalti este mai reprezentativa la femei decat la barbati, si mai mult decat atat aceasta sub-scala fiind partea componenta afectiva a empatiei, rezulta conform informatiilor obtinute pe aceste esantioane, ca tendinta acestui indicator de tip afectiv este mai ridicata la femei. Nu la fel stau lucrurile si in cazul sub-scalei proiectiei PT, unde IRI demonstreaza ca din 40 de femei si 40 de barbati spectatori, doar 3 femei sunt reprezentative pentru PT fata de 16 barbati. Scala de proiectie urmareste aspectul cognitiv al empatiei, in consecinta conform datelor acestui studiu de caz, se formeaza diferente ce tin de raportare si de relationare la fenomenul empatic. Barbatii in acest studiu au demonstrat ca au o tendinta de procesare informationala empatica din punct de vedere cognitiv, prin urmare au mai mult tendinta de a adopta punctele de vedere ale celorlalti, neintelegandu-se aici automat notiunea de sugestibilitate, ci mai degraba intelegerea problemelor celor din jur prin privirea in ansamblu a anumitor stari din punctul celuilalt de vedere. Important de mentionat este si faptul ca prin informatiile furnizate de chestionarul IRI nu rezulta ideea ca empatia este mai slaba la barbati decat la femei, ci deslusim doar ca modalitatile de relationare la cei din jur se produc diferit, in ambele cazuri fiind vorba de o vadita predispozitie empatica, prin urmare doar operationalizarea si intelegerea ei se realizeaza in moduri diferite. In acest studiu femeile tind sa inteleaga starile mai mult dintr-un punct de vedere afectiv, iar barbatii mai mult dintr-un punct de vedere cognitiv ( in acest caz demonstrandu-se ca preocuparea empatica EC este mai conturata la femei decat la barbati, iar scala de proiectie PT este mai bine definita la barbati decat la femei ). Analiza in consecinta nu se poate produce decat la nivelul de operationalitate a empatiei, nicidecum la masurarea acesteia pentru a descoperi eficienta unui indicator asupra celuilalt, sau daca a fi empatic din punct de vedere cognitiv este mai eficient decat a fi empatic din punct de vedere cognitiv.

Acestea fiind subliniate, putem afirma ca spectatorii alesi pentru acest studiu de caz s-au focalizat diferit in intelegerea si raspunderea celor 28 de itemi stabiliti in chestionarul IRI. Daca EC-ul a fost mai reprezentativ pentru femei, atunci si nivelul acestuia pe scala cotata 1 ( slab/nu ma reprezinta) - 7 ( ridicat/ma reprezinta foarte bine) este inalt, lucru demonstrat de altfel si de graficul 1 al studiului.

Comparand insa indicatorii pentru esantionul celor 40 de femei se constata de fapt ca cele mai multe dintre ele sunt reprezentative scalei de fantezie FS. Asadar nivelul FS-ului este 7 , depasindu-l pe cel al EC-ului ( 10 femei corespund preocuparii empatice si 19 scalei de fantezie). Din aceste informatii putem evidentia si ca aspectul cognitiv reprezentat de indicatorul EC este mai putin reprezentativ decat scala de fantezie FS, prin urmare femeile respondente corespund mai mult tendintei FS, adica aceea de a se identifica puternic cu personaje imaginare din carti, filme sau piese de teatru.( vezi in acest caz graficul 1).

In cazul celor 40 de respondenti barbati aspectul cognitiv al empatei este cel mai ridicat pe scala valorica 1-7 a chestionarului, nefiind intrecut, asa cum am intalnit la femei, de scala de fantezie FS. Comparand datele obtinem urmatoarele punctari semnificative ale studiului de caz : pe cand, in cazul femeilor caracteristica afectiva a empatiei este intrecuta prin scala de fantezie, in cazul barbatilor componenta cognitiva a empatiei ramane cea mai corespunzatoare esantionului, obtinand si cel mai inalt nivel valoric pe scala 1-7. ( vezi in acest caz graficul 2)

Ajungand in cele din urma la analiza ultimului indicator pentru aceste esantioane, prin informatiile trecute in tabel , observam ca disconfortul personal PD, cu alte cuvinte sentimentele de anxietate si disconfort resimtite de subiect in momentele in care asista la experientele negative ale celor din jur, nu difera prea mult la cele doua esantioane. PD-ul este reprezentativ pentru 8 femei si pentru 7 barbati, nivelul acestuia situandu-se peste madia valorica 4 stabilita de chestionar. Masurarea nivelului de sensibilitate in acest caz prezinta un raport aproximativ echitabil, fapt ce intareste si mai mult ideea ca nu putem vorbi de un nivel de sensibilitate mai ridicat la femei decat la barbati, si ca diferentele se situeaza mai mult la nivel de indiviualitate, de insusirile ce tin de personalitatea fiecarui subiect in parte. ( vezi in acest caz graficul 3).

Analizand si ultimul grafic per-total femei/barbati evidentiez faptul ca, nivelul valoric 1-7 instituit de chestionar, masoara un grad mai ridicat de operationalitate afectiva in cazul femeilor, si unul mai ridicat de operationalitate cognitiva din partea barbatilor, diferenta operationlizarii sensibilitatii nestabilind un decalaj atat de pregnant in cazul celor doua esantioane.

Analiza si interpretarea informatiilor in cazul esantioanelor reprezentate de artisti

Realizand analiza datelor in functie de tabelul 2, voi urmari de fapt aceeasi caracteristica ca si in modalitatea analitica precedenta a studiului de caz, in consecinta ma voi opri la evidentierea diferentelor marcate de operationalizarea celor 4 sub-scale ale empatiei. Si aici se constata ca, in urma aplicarii chestionarului la cele doua esantioane de responedenti-artisti, diferentele semnificative survin in analiza indicatorilor de preocupare empatica EC si de scala de proiectie PT.

Componenta afectiva este mult mai caracteristica actritelor, prin urmare respondentele prezinta un nivel al EC-ului mai ridicat decat la barbati, conform raspunsurilor indicate si de informatiile din tabel. ( 17 actrite din 40 corespund preocuparii empatice, fata de 11 actori din 40). Pe de alta parte abordarea cognitiva a empatiei este mai mult reprezentativa barbatilor decat femeilor, avand in vedere ca 19 actori raspund indicatorului PT fata de 7 actrite ( vezi in acest caz graficul 6 si tabelul 2). Nivelul valoric cel mai ridicat pe scala 1-7 in cazul actritelor, este dat de preocuparea empatica EC, urmat apoi de scala de fantezie FS, iar in ceea ce priveste nivelul valoric cel mai ridicat in cazul actorilor pe scala 1-7 a chestionarului, acesta este dat de scala de proiectie PT, urmata de cea a preocuparii empatice EC. Si in acest caz actritele inteleg empatia prin prisma componentei afective, iar actorii prin cea a componentei cognitive. Totodata nivelul indicatorilor fanteziei si discomfortului personal este mai scazut la actori ( 10 si 6 actrite sunt reprezentative pentru FS si PD fata de 5 si 3 actori )

Graficul de nivel al celor patru indicatori pe scala valorica 1-7 evidentiaza ca decalujul valoric este prezent intre nivelul preocuparii empatice EC si cel al disconfortului personal PD pentru esantionul celor 40 de actrite, fata de cel manifestat intre scala de proiectie PT si disconfortul personal PD pentru cei 40 de actori. Pe de alta parte diferentele nesemnificative sunt atribuite intre nivelele de scala de proiectie PT si disconfort personal PD, pentru esantionul actritelor, si intre nivelele de scala de fantezie FS si disconfort personal PD, pentru esantionul barbatilor.( vezi in acest caz graficul 6)

Analiza informatiilor determina inca o data specificarea predispozitiei empatice diferite in cazul celor doua esantioane doar la nivelul de abordare a fenomenului. Studiul de caz cantitativ de fata determina astfel prin chestionarul IRI o analiza a empatiei multi-dimensionale reductibila la modalitatile reprezentative ale celor 4 sub-scale pentru fiecare actor in parte, fara insa a se preta la generalizari teoretice din punct de vedere stiintific.

Analiza si interpretarea comparativa a informatiilor intre artisti si public

Analizand tabelul 3 al studiului de caz constatam o serie de asemanari cu privire la fiecare indicator in parte. Pe de o parte se constata ca atat femeile/spectatoare cat si actritele sunt reprezentate intr-o masura mai mare de preocuparea empatica EC decat la barbatii/spectatori si actorii, asadar componenta afectiva capata amploare in cadrul procesului empatic, fapt ce ne determina sa subliniem ca, in acest studiu de caz, perceptia femeilor si actritelor se incadreaza cu precadere in atributele inteligentei emotionale ce tin de empatia afectiva a carui indicator masurabil este preocuparea empatica EC. Pe de alta parte rezulta si ponderea mai mare masurata prin chestionar a scalei de proiectie PT, atat la barbatii/spectatori cat si la actori, in consecinta informatiile studiului subliniaza abordarea cognitiva mult mai pregnanta a acestor doua esantioane fata de sexul feminin.

Survin astfel asemanari pe de o parte, intre femeile din public si actritele interogate, in ambele cazuri gasind un nivel ridicat de relationare afectiva la ceilalti, si, pe de alta parte intre barbatii din public si actori, unde descoperim un nivel ridicat de relationare cognitiva la ceilalti.

O alta asemanare vizeaza compararea scalei de fantezie pe esantioanele de sexul feminin, unde se desfasoara un grad destul de ridicat peste media cotata de chestionar (nivelul 4). Scala de fantezie este mai ridicata in cazului esantionelor de sex feminin decat in cel al esantioanelor de sex masculin.

Nivelul de sensibiliate incadrat in indicatorul de disconfort personal PD apare in acest studiu mult mai bine nuantat in cadrul spectatorilor (femei/barbati), in acelasi mod putand afirma si despre scala de fantezie FS, unde aceasta devine mai reprezentativa spectatorilor decat artistilor. Mai mult decat atat, diferentele semnificative le gasim la preocuparea empatica EC si scala de proiectie PT. Aici chestionarul IRI demonstreaza evident diferente intre informatiile obtinute de la artisti fata de cele ale publicului. Atat partea afectiva cat si cea cognitiva corespunde mult mai pregnant la artisti fata de celelalte sub-scale ale empatiei. ( vezi in acest caz graficul 7)

Nu putem deduce de aici decat ca, daca FS si PD este mai reprezentativ pentru spectatori, atunci acest lucru este poate si cauza predispozitiei unui proces de empatizare in ansamblu din partea publicului care frecventeaza teatrul, probabilistica instituirii firesti a fenomenului multi-dimensional empatic fiind mai mare. In cosecinta, datele furnizate de studiu duc si la interpretarea ca, un spectacol teatral poate solicita procesarea empatica din partea publicului, cu toate aspectele sale, deci nu numai cele care se reduc la afect sau la cognitie, dar si cele reductibile imaginatiei si sensibilitatii.

In acelasi mod comparativ, prin analiza tabelului per-total se poate interpreta nivelul educativ al empatei intr-un spectacol in general. Spectacolul ajuta la educarea empatica a publicului si o mareste in acelasi timp, avand in vedere posibilitatea si validarea FS-ului prin acest chestionar, a identificarii puternice de catre subiecti cu anumite trairi si emotii ale personajelor. Daca spectacolul amplifica fenomenul la spectatori, atunci il stilizeaza cu atat mai mult la artisti. Empatia este mai exersata in cadrul artistilor, deci se dobadeste cu timpul si o dexteritate in constientizarea si intelegerea trairilor personajelor jucate. Tabelul per-total arata ca preocuparea empatica EC a artistilor este mai reprezentativa artistilor decat publicului, asa cum si scala proiectiei PT se contureaza mai concludent in cazul artistilor fata de public. Respondentii artisti ai acestui studiu au prezentat un nivel cognitiv - empatic si afectiv-empatic mult mai ridicat, fapt ce implica interpretarea ca, pentru acest studiu artistii au dovedit o elaborare si o aprofundare mai detaliata a aspectelor fundamentale de exprimare empatica a inteligentei emotionale.

Ca o concluzie generala raportata la acest studiu de caz, mai ales ca ipoteza presupune aici o inferenta si rezultatele sunt obtinute in urma unui studiu corelational - chestionarul reprezentativ de masurare muti-dimensionala a empatiei - se pot face o serie de generalizari empirice :

generalizare empirica in ceea ce priveste predominanta laturii afective a empatiei in cazul femeilor, atat a actritelor cat si a celor din public.

generalizarea empirica in ceea ce priveste predominanta laturii cognitive a empatiei in cazul barbatilor, atat a actorilor cat si a celor din public

generalizare empirica privind posibilitatea amplificarii scalei de fantezie la public in cadrul spectacolului

generalizare empirica a conceptualizarii mult mai bine definite dar si a unei mai bune exersari in fenomenologia exprimarii inteligentei emotionale prin empatie in cazul artistilor

generalizare empirica privind cultivarea predispozitiei empatice in cadrul spectacolului teatral.

Am prezentat in aceasta lucrare si conotatii psihologice ce tin de spectacolul de teatru, una din teoriile de specialitate referindu-se la forma de convietuire ce se manifesta intre actori si public in cadrul reprezentatiei scenice. De aici psihologia teatrului a incercat in acelasi timp sa evidentieze faptul ca aceasta convietuire implica o procesare si o atitudine cognitiv-critica cat si afectiv-critica la nivel de grup atat din partea actorilor fata de public, dar mai ales a publicului fata de piesa jucata.

Chestionarul aplicat in acest studiu si-a propus sa masoare multi-dimensionalitatea empatiei prin cei patru indicatori ai sai stabiliti de Davis in 1983. Acest chestionar reprezentativ nu poate in schimb sa concludeze decat interpretari raportate strict la persoanele respondente, fiind totodata esential in sublinierea aspectelor reprezentative empatice pentru fiecare individ in parte. Prin urmare una din limitele acestui studiu de caz este tocmai metoda aleasa, metoda ce-si pastreaza eficienta in cadrul validarilor/non-validarilor ipotezelor de tip empiric, dar nu poate sa asigure generalizarea ipotezelor din punct de vedere stiintific. De aceea acest studiu se opreste doar la analiza si interpretarea comparativa a datelor cu privire la acesti respondenti alesi, propunand pe baza acestora viitoare ipoteze ce ar putea fi validate stiintific. Spectacolul fiind un fenomen mult prea complex de desfasurare nu poate asigura existenta unor inferente stricte ce pot fi oricand supuse generalitatii stiintifice. Acest studiu demonstreaza prin urmare, doar existenta unor respondenti cu nivele ridicate de empatie in ceea ce priveste mai ales preocuparea empatica EC si scala de proiectie PT.

Una din posibilele teorii ce ar putea fi supuse viitoarelor studii de caz ar fi sa se identifice daca la nivel al inteligentei emotionale cu precadere intre barbati si femei se manifesta reactii, procesari si intelegeri empatice diferite.

Chestionarul de fata demonstreaza acest lucru dar nu poate generaliza datele la nivelul unor studii cantitative ce se vor a fi validate stiintific, intrucat contextul desfasurarii acestui studiu nu permite decat restrangerea unor informatii pe esantioane si operationalizari de concepte ante-stabilite. Totusi studiul de fata imi da posibilitatea sa masor indicatorii empatiei, si pe baza rezultatelor sa infirm sau sa confirm ipoteza empirica de cecetare a acestui caz. In urma analizei prezentate am constatat ca intr-adevar actritele sunt mai empatice din punct de vedere afectiv decat actorii, dar in cazul publicului preocuparea empatica este intrecuta de scala de fantezie la femei, prin urmare nu pot presupune ca toate femeile atat actrite cat si cele din public vor avea o scala EC mai mare decat cea a actorilor si barbatilor din public. In cazul esantioanelor reprezentate de sexul masculin scala de proiectie PT, cu alte cuvinte componenta cognitiva a empatiei este mai mare decat cea afectiva, prin urmare in acest studiu de caz pot afirma ca barbatii au validat aceasta sub-scala ca fiind cea mai reprezentativa atat actorilor cat si spectatorilor, rezonand mai mult prin aspectul cognitiei dat de PT pentru empatie.

Intorcandu-ma la ipotezele de cercetare ale acestui studiu si analizand informatiile obtinute, pot valida ipoteza de cerccetare conform careia am dorit sa urmaresc daca in cadrul publicului femeile prezinta o scala a preocuparii empatice mai mare decat cea a barbatilor, tot astfel cum actritele percep empatia mai mult prin preocupare empatica decat actorii. O concluzie interpretativa ar putea fi aplicata tocmai pe aceste moduri diferite de intelegere empatica. Totodata faptul ca nu s-au prezentat diferente semnificative in cazul disconfortului personal PD, chiar daca acesta nu a avut un nivel valoric ridicat pe scala 1-7 a chestionarului, toti respondentii au prezenatat un nivel de disconfort si anxietate cu privire la sentimentele negative sau durerile celor din jur, fapt ce determina interpretarea bazata pe nivelul de sensibilitate al respondentilor, indicator de altfel cotat si validat prin chestionar, desi nu cu o pondere mare in aceasta cecetare.

Fenomenul psihic masurat in acest studiu de caz a fost inteligenta emotionala bazata pe fenomenul empatic. Prin urmare metoda aleasa pentru acest studiu a demonstrat o predispozitie empatica per-totala, mai stilizata in cazul artistilor, asa cum de alfel era de asteptat, intrucat fenomenul psihic al inteligentei emotionale presupune in acest caz o mai buna evaluare a valentelor empatice, a constientizarii si experimentarii trairilor umane prin raportarea la diferitele tipologii existentiale jucate prin personaje.

In prima parte teoretica vorbind si despre spectacolul de pantomima si despre relatia acesteia la fenomenologia mastii, este necesar ca studiul s-a preocupat in special de raportul instituit de spectacol in general intre actori si public. Aceasta nu inseamna ca empatia se experimenteaza cu deosebire in cadrul acestui context, ea putand fi masurata in cardre contextuale diferite. Lucrarile de specialitate vizeaza spectacolul precum un fenomen concentrat psihologic si artistic, acest lucru nefavorizandu-i si dreptul de situare ierarhica mai inalta pe scala valorilor eficiente empatice. Daca in general un studiu de caz se opreste la explicatia unor ipoteze empirice prin metode ante-stabilite, acesta totodata presupune si reformularea enunturilor teoretice in urma analizei si interpretarii informatiilor demonstrate in studiul de caz respectiv. In consecinta in urma interpretarilor din aceasta parte metodologica, dar si prin lucrarile de specialitate documentate in partea teoretica se pot propune ipoteze noi de cecetare, incadrabile studiilor cantitative sau calitative. Partea teoretica a acestui studiu de caz lasa in urma sa o serie de problematizari generale ce ar putea constitui fundamentul conceptualizarii unor noi ipoteze teoretice, care la randul lor prin respectarea regulilor metodologice ar putea fi transformate in ipoteze empirice validabile si operationale. Faptul ca spectacolul de pantomima s-a oprit doar la o descriere teoretica , se poate sugera si ideea ca, in urma lecturarilor de acest tip se pot cerceta diferite mdodalitati de masurare a creativitatii pentru cei care se raporteaza la fenomenologia mastilor sau cei care experimenteaza procesul de comunicare mimica prin semnele corporalitatii. Este important de mentionat faptul ca un astfel de studiu s-ar incadra cu precadere intr-o metodologie calitativa, sau o analiza de tip inductiv intrinseca.

In ceea ce priveste acest studiu de caz acesta se poate revizui , relua si valida prin viitoare cecetari. Evaluarea intregului studiu implica evidentierea in ce masura metoda chestionarului IRI Davis (1983) a corespuns ipotezei de cercetare formulate in partea introductiva a metodologiei. Astfel se poate mentiona ca metoda prezinta un grad de operationalitate eficient pentru studiul de caz ales, permitandu-mi in acelasi timp, prin masurarea multi-dimensionala a empatiei, raportarea informatiilor la ipoteza de cecetare formulata. Acest studiu de caz propune viitoare studii privind si gradul de identificare al actorilor cu personajele din piesa, prin gasirea metodelor adecvate de masurare cantitativa.

Finalizarile interpretative in etapa analizei obliga evidentierea unor concluzii necesare :

acest studiu nu presupune prezentarea eficacitatii unui indicator asupra celorlalti, chiar daca datele metodologiei prezinta un nivel mai crescut al unor indicatori si mai slab al altora.

chestionarul IRI este strict o metoda de masurare a celor patru indicatori pentru fiecare individ in parte, rezultatele find considerate reprezentative sau non-reprezentative, si nu gresite sau corecte

analiza studiului nu supune si ipoteza conform careia probabilitatea ca toate femeile pot rezona empatia mai mult prin afectivitate si mai putin prin cognititie, sau ca dimpotriva orice barbat va intelege empatia prin raportare stricta la domeniul cognitiv al scalei de proiectie PT.

Bibliografie

Vito Pandolfi ~ Istoria teatrului universal, vol.1 si vol.2, editura Meridiane, Bucuresti, 1971.

N. Gorceakov ~ Lectiile de regie ale lui Stanislavski, Editura de stat pentru arta si literatura, in romaneste de Petre Comarnescu si Ion Vasile Costin, Bucuresti, 1952

Dario Fo ~ Manuale minimo dell`attore / Le gai savoir de l`acteur, traducere in franceza Valeria Tasca, editura L`Arche, Paris, 1990