 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Inventarul de Personalitate
MYERS - BRIGGS INDICATOR - FORMA G
Prezentarea chestionarului MBTI cuprinde: aspecte din teoria lui C.G.Jung privind tipurile de personalitate ; utilizarea MBTI in selectia profesionala, consiliere ocationala si in cercetare ; identificarea tipurilor; reguli; exemplificarea unei interpretari. Sunr prezentate extinderi la informatia capitolului, conceptele caracteristice, un test de evaluare a cunostintelor.
Teoria lui C.G.Jung privind tipologia de personalitate
Complementar abordarii personalitatii prin prisma trasaturilor sau dimensiunilor de baza, cunoasterea psihismului uman poate fi realizata pe modelul tipologic in care aspectul central este interactiunea specifica, cu presupunerea subiacenta ca fiecare individ reprezinta o echilibrare specifica a unor tipuri de structuri de baza. Exista numeroase tipologii, unele cu impact direct asupra psihodiagnozei, fiecare cu un sistem de categorializare pornind de la presupunerea de baza ca exista modele coerente de comportament, respectiv stiluri de actiune care sunt suficient de stabile pentru a permite o clasificare a persoanelor de-a lungul acestor tipuri. Aceasta presupunere e avut valoare euristica in psihologia personalitatii si iplicit in psihologia clinica, educaionala sau sociala si a condus la construirea unor instrumente de evaluare psihologica specifice.
Astfel exista diverse tipologii privind temperamentul si instrumentele corespunzatoare construite.
Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-brigs, MBTI) este un chestionar de evaluare a personalitatii, creat de Katherine Briggs si Isabel Myers, mama si fiica, care au plecat in cercetarile lor de la teoria jungiana a tipurilor psihologice. Rezultatele MBTI surprind diferente valoroase intre indivizii normali ; chestionarul se adreseaza personalitatii normale si nu este conceput ca un test clinic.
Indicatorul tipologic Myers-Briggs a fost publicat in 1962. Testul este larg folosit atat in cercetare, cat si in psihologie aplicata.
S-au construit si publicat cinci variante : forma F (166 de itemi), forma G (126 de itemi), o forma abreviata de auto-evaluare, forma AV (50 de itemi), forma MMTIC (Murphy-Mesgeier Type Indicator Chidren, de 70 itemi) care este o variantya pentru copii si, cea mai recenta, forma M (93 de itemi) publicata in 1998 ca rezultat al cercetarilor celor de la Consulting Psychologists Press. Aceasta ultima forma a fost realizata in csopul imbunatatirii formei G.
Formele complete F si G, contin atat itemi care evalueaza propriu-zis tipul cat si itemi de cercetare. Itemii sunr aproape identici pentru F si G dar in varianta G sunt re-aranjati astfel ca acei itemi care au o validitate predictiva maxima sa apara la inceput, crescand astfel posibilitatea ca subiectul care nu ajunge sa termine chestionarul sa raspunda totusi la itemii cei mai pertinenti.
Forma G este forma standard a MBTI, iar forma F este recomandata pentru consiliere sau cercetare. Indicatorul de tipuri Myers-Briggs este un instrument de evaluare a personalitatii legat de psihologia analitica a lui Carl G. Jung, vizand tipologia de personalitate construita de-a lungul dinamicii dintre atitudinea extravertita si cea introvertita, dintre eul constient si continuturile inconstiente si a celor patru tipuri de cunoastere. Acestea din urma sunt doua rationale si doua irationale in termenii proprii MBTI, « perceptive ».
Cele rationale se refera la faptul ca informatia este rationalizata si folosita pentru a lua decizii sau pentru formarea deciziilor si acestea sunt:
functia logica, respectiv - gandirea ca logos si
functia afectiva sau evaluarea relatiei dintre eu si obiect
Celelalte doua functii irationale se numesc astfel deoarece el se autoregleaza dupa cursul evenimentelor si poereaza cel mai corect si coerent atunci cand nu sunt constranse de directive rationale. De exemplu tehnica moderna a braistorming-ului utilizeaza intuitia in sensul prescris termenului de Jung, ca functie irationala. In timpul sedintelor de braistorming inspiratia este incurajata sa curga libera, fara constrangerile criticilor sau evaluarii rationale. In teoria analitica si in cadrul MBTI aceste doua functii irationale sunt : 1. functia senzoriala legata de informatiile de tip perceptiv si 2. functia intuitiva, care apare in campul constiintei legate de cuprinderea unei situatii ca intreg. Din experienta rezulta ca este imposibil ca toate functiile sa se dezvolte in mod egal. Functia care in procesul de diferentiere ramane cel mai urma este numita de Jung « functie inferioara ». Insesi exigentele sociale care fac ca un individ sa-si dezvolte mai mult acea functie pentru care este indeosebi dotat in mod natural si/sau care ii ofera instrumente pentru succesul sau social.
Cel mai adesea ne identificam mai mult sau mai putin complet cu functia cea mai privilegiata si de aceea cea mai dezvoltata. Aici isi au originea tipurile psihologice.
Teria tipurilor pleaca de la ideea ca oamenii sunt nascuti cu o predispozitie pentru preferarea unei anumite functii in fata celorlalte. Utilizarea continua si constanta a functiei preferate constituie un stimul si motivator puternic pentru a avea incredere si a se atasa respectivului mod de a privi lumea. In timp ce are loc dezvoltarea unei functii preferate, exista o relativa neglijare a polului opus acelei preferinte. In aceasta faza, de exemplu, un copil ce prefera o perceptie intuitiva se vor dezvolta de-a lungul unor linii evolutive divergente. Pentru fiecare tip, doua dintre cele patru functii ale lui Jung sunt mai iteresante si deci este mai posibil sa se dezvolte si folosite in mod constient. Celelalte functii mai putin preferate sunt considerate mai putin adecvate si sunt de cele mai multe ori neglijate. De obicei, in tinerete este dezvoltata prima functie si, complementar ei, o a doua (auxiliara).
In timpul vietii de adult indivizii capata mai mult sau mai putin control si asupra celolalte doua functii mai putin preferate. Folosirea optima a celor patru functii nu trebuie si nu se poate obtine prin egalizare, ci prin dezvoltarea selectiva a fiecareia in parte.
Dezvoltarea coerenta in planul dezvoltarii capacitatii eului de a le utiliza constient ar necesita, in concluzie : perfectionarea in procesul favorit, dominant : dezvoltarea adecvata dar nu egala, a procesului auxiliar ; admiterea eventuala a proceselor mai putin dezvoltate pentru folosirea lor constienta si utila in serviciul procesului dominant, chiar daca acestea ar necesita ca procesul dominant si cel auxiliar sa « predea » temporar controlul constientului precum si capacitatea de a se folosi fiecare functie pentru sarcinile la care se preteaza cel mai bine.
Atitudinile : Extraversia (E) si Itroversia(I).
Preferinta J./P.
Cea mai mare parte a tipurilor psihologice a lui Jung (1921) este consacrata istoriei si descrierii extraversiei si introversiei. Acestea sunt vazute ca atitudini complementare sau ca orientari complementare in raport cu viata.
Jung a descris orientarea extraversie versus intriversie (EI), percum si functiile complementare senzoriale - intuitie (SN) si gandire- afectivitate (TF) in mod explicit in operele sale. La nivelul testului MBTI alaturi de orientarea spre lumea exterioara, extraversie si de orientarea spre lumea interioara, introversie, conform Jung, este descrisa si complementaritatea JP. Aceasta reprezinta orientarea predilecta spre rationalitate sau orientarea judicativa (J, de la « judgement »,ratiune) si respectiv orientarea predilecta spre non-rational sau perceptie (P, de la perception).
Preferinta JP, asa cum este retinuta in formula tipologica are doua utilitati. In primul rand descrie atitudini si coportamente fata de lumea incojuratoare, relativ stabile, identificabile la un mare numar de indivizi. In al. In al doilea rand, este folosita, in conjunctie cu EI, pentru a stabili care dintre cele doua functii preferate este cea dominanta si care este cea auxiliara. Aceasta recunoastere a potentialitatii functiei JP si dezvoltarea subsecventa a teoriei sale este contributia adusa de Briggs si Myers la teoria tipurilor psihologice.
Descrierea scalelor MBTI
Cele patru scale masurate de MBTI sunt :
EI : preferinta pentru focalizarea atentiei :Extravertire - Introvertire
SN : preferinta pentru adunarea informatiei din mediu : Senzorialitatea - Intuitia
TF : preferinta pentru luarea deciziilor : Gandirea logica - Afectivitatea
JP : preferinta pentru orientarea fata de lumea exterioara : Judecata- Perceptia
Scala E-I : descrie modul cum este orientata energia la dispozitia eului.
Extravert
Cei care prefera extraversia, tind sa-si fixeze atentia catre lumea exterioara si catre mediul exterior Extravertitii sunt stimulati de ceea ce se intampla in lumea din jurul lor si tind sa-si focalizeze energia catre mediu. Ei prefera sa comunice prin viu grai si nu prin scris. Simt nevoia sa experimenteze lumea pentru a o intelege si de aceea tind spre actiune.
Introvert
Introvertitii sunt stimulati si incitati de ceea ce se intampla in lumea lor interioara si aceasta este zona catre care tind sa-si directioneze energia. Introvertii sunt mai interesati si mai in largul lor atunci cand munca sau activitatea desfasurata le cere ca o mare parte din timp sa stea singuri. Ei prefera sa inteleaga lumea inainte de a o experimenta astfel, inainte de a actiona, adesea mediteaza la ce au de facut.
Scala S-N : descrie modul cum este perceputa informatia
Sezorial
Simturile (vizual si auditiv) ii spun acestui tip uman despre ceea ce exista « acolo », ori se intampla efectiv. Chiar si imaginile mentale nu sunt vagi, mrtaforice, ci pline de putere de evocare, vizuale, graitoare. Tipurile senzitive tind sa accepte si sa lucreze cu ceea ce este dat « aici si acum », fiid astfel realisti si practici. Exceleaza in rememorarea si manuirea unui
mare numar de fapte sau date concrete.
Intuitiv
Cealalta cale de a afla este intuitia, care iti dezvaluie intelesul, realitatile si posibilitatilece se afla dincolo de informatia transmisade simturi. Intuitia cerceteaza ansamblul si cauta sa descopere ceea ce este esential. Daca preferi intuitia, devii expert in descoperirea de noi posibilitati si cai de a face lucrurile. Tipul intuitiv apreciaza imaginatia si inspiratia.
Scala T-F indica felul cum iei decizii. ScalaT-FF este sigura scala care se coteaza diferentiat in functie de sexul subiectului.
Logic, rational
Odata dobandita informatia printr-una din caile perceptive, ea trebuie folosita. Tipurile « T » folosesc gandirea ca metoda conclusiva, interzicand cosecintele logice ale unei alegeri specifice sau ale unui act particular. Cand folosesti gandirea, decizi in mod obiectiv, pe baza cauzei si efectului, iei decizia analizand si cantarind dovezile, inclusiv calitatile neplacute. Oamenii ce prefera gandirea cauta un standard obiectiv al adevarului. Ei exceleaza adesea in a analiza situatiilor de criza, ori care cer adaptabilitate marita, dar nu in cazurile in care se manifesta situatii ambigue.
Afectiv
Tipuriel « F » folosesc afectivitatea ca metoda conclusiva. In acest fel , tipurile « F » iau in considerare ceea ce este important pentru ei si pentru cei din jur, fara sa pretinda ca acest lucru este si logic. Acesti oameni prefera sa devina empatici, favorabili si plini de tact in deciziile lor. Este important de inteles ca termenul « afectivitate » se foloseste in acest context cu sensul de « decizii luate pe baza de valori » si nu se refera la sentimente sau emotii in sine.
Scala J-P implica raspunsul la problema modului cum abordezi rational sau irational datele de informatie asupra realitatii interioare sau exterioare ?
Rational
Aceasta scala descrie stilul de viata pe care il adopti in confruntarea cu lumea exterioara si modalitatile prin care te orientezi in relatie cu ea. Dihotomia descrisa aici se bazeaza pe doua din scalele anterioare : in relationarea cu mediul fie preferi o atitudine bazata pe evaluare constienta si pe concluzii proprii, fie preferi o atitudine non-rationala bazata pe perceptie. Cei care prefera o atitudine rationala tind sa traiasca in mod ordonat, planificat, sa-si regleze si controleze viata. Ei prefera sa pastreze « franele » situatiei, prefera sa ia decizii. Sunt organizati si structurati si vor ca lucrurile sa-si urmeze calea planificata, sa fie bine stabilite.
Perceptiv
Cei care prefera procesul perceptiv prefera sa traiasca intr-un mod flexibil si spontan. Prefera sa-si traiasca viata mai degraba decat sa o inteleaga sau sa o controleze, raman deschisi experientei, bucurandu-se de ea si avand incredere in abilitatea lor de a se adapta momentului.
Functia dominanta
Dintre cele patru functii (sezoriala- intuitiva ;logica-afectiva) doua sunt preferate deoarece sunt ma8i dezvoltate. Dar dintre cele doua, una este mai puternica :este functia cea mai dezvoltata, functia numarul unu. Este functia care raspunde prima cand te afli in fata unei informatii noi. Abia dupa aceea raspunde a doua functie auxiliara. La cea de-a treia si a patra functie, opuse celor doua, se ajunge mai greu, dar ele in principiu pot fi accesate constient, formate si utilizabile - chiar daca pe termen mai scurt. Functia dominanta, fiind cea mai dezvoltata ne este si cea mai familiara. Ea se manifesta diferit la extravertiti si la introvertiti. Pentru primii ea este utilizata inspre afara, spre realitatea din jur, aici si acum. In schimb la introvertiti, functia preferabila este menita construirii realitatii interioare, cea mai buna a introvertitilor este inauntru, ascunsa.
Tipuri temperamentale
SJ (sezorial si rational) sau temperamentul epimetean (sau gardian). Combinatia genereaza un dezvoltat simt al datoriei. Persoanele cu aceste litere sunt asezate, ascultatoare si in primul rand doresc sa fie de folos grupurilor sociale carora le apartin. Se simpt cel mai bine cand au obligatii ; vor sa fie cei care poarta de grija intregii lumi. Se simt mai bine atunci cand dau decat atunci cand primesc. Fiind cei mai responsabili dintre cele patru temperamemte, deseori devin coloana vertebrala a majoritatii institutiilor : familie, biserica, corporatii, cluburi, banci si natiune. De exemplui, SJ cuprinde aproximativ 38% din populatia SUA si sunt cunoscuti ca traditionalisti cau stabilizatori.
SP (senzorial si perceptiv) sau temperamentul dionisiac (de asemanea « artizan »). Combinatia genereaza un interes pentru bucuriile vietii si distractie. SP vrea sa fie angajat, implicat, sa faca ceva acum. Frecvent plictisiti de un status quo, adesea sunt spontani si impulsivi. Prefera sa lucreze mai ales cu situatii de criza, pe care le conduc bine in practica, pe cai bine stabilite. De exemplu, SP cuprinde aproximativ 33% din populatia SUA si sunt cunoscuti ca cei care rezolva probleme sau negociatori.
NT (intuitiv si logic) sau temperamentul prometean (de aesmanea « rational »). Combinatia genereaza un interes pentru putere si intelect. Este cunoscut pentru dorinta sa de putere - nu neaparat putere asupra oamenilor, ci putere asupra mrdiului inconjurator. Ei doresc sa fie capabili sa inteleaga, sa controleze, sa prezica si sa explice realitatea. Aceasta face din NT oameni de stiinta naturali. Le place teoria abstracta si construiesc planuri arhitecturale, marete pentru viitor. Doresc sa fie cunoscuti pentru competenta lor. NT cuprinde aproximativ 12% din populatia SUA si sunt cunoscuti drept vizionari.
NF (intuitiv si afectiv)sau temperamentul apolonian (de asemenea « idealist »). Se afla in cautarea autenticitatii si auto-actualizarii. Sunt cautatori naturali, in cautare Sinelui. Doresc sa devina asa cum sunt in realitate. NF este cel mai idealist si romantic dintre tipuri. Au mare capacitate de ascultare empatica. Adeesea NF este cel mai idealist si romantic dintre tipuri. Au o mare capacitate de ascultare empatica. Adesea NF au o abilitate verbala dezvoltata. NF cuprinde aproximativ 12% din populatia SUA si sunt cunoscuti drept catalizatori.
Materiale necesare : Chestionar, foaia de raspuns, foaia de calcul a profilului si semnificatia scalelor.
Scop : Indicatorul de tipuri Myers-Briggs este un instrument de evaluare a personalitatii legat de psihologia analitica a lui Carl G. Jung, vizand tipologia de personalitate construita de-a lungul dinamicii dintre atitudinea extraverta si cea introverta si a celor patru functii de cunoastere.
Identificarea tipurilor ; reguli
In cadrul uni tip una dintre functii va fi dominanta - functia prima sau dominanta
Persoanele din acel tip vor folosi in principal prima functie in sensul atitudinii favorite. Extravertul isi va folosi functia prima mai ales in lume aexterioara. Introvertul in lumea interioara, a conceptelor si a ideilor
A doua functie se va dezvolta pentru a permite echilibrul.
A doua functie va aduce si echilibrarea dintre E si I Cel care are dominanta extraverta va folosi secundara in lumea interioara.
Introvertul va folosi auxiliara tipic in lumea interioara. Deci, dezvoltandu-si functia auxiliara, persoana isi va dezvolta deprinderile care ii permit sa functioneze si in lumea interioara si in cea exterioara.
Un introvert bine dezvoltat poate face fata lumii exterioare, dar lucreaza cel mai bine, mai usor, mai placut cu ideile. Un extravert bine dezvoltat poate lucra eficient cu ideile, dar cel mai bine, cu cel mai mare progres si satisfactie, lucreaza prin actiuni exterioare
A doua functie permite si echilibrarea dintre perceptiv si rational. Daca prima este o functie irationala - perceptiva, a doua va fi una rationala, apoi invers. Prin dezvoltarea auxiliarei, persoana castiga capacitatea de a comanda atat aspectul perceptiv, cat si pe cel rational. Preferinta JP indica functia utilizata in atitudinea extraverta si la persoanele extraverte si la persoanele introverte. Daca functia dominanta este tipic introverta celelate trei sunt tipic extraverte. Functia opusa dominantei este tipic cea mai putin dezvoltata sau functia inferioara, sau a IV functie.. Funtia opusa auxiliarei este a III-a, sau tretiara.
A IV-a litera. Daca este J, indica litera a III-a. Daca este P, indica litera
a II-a.
ISTJ - J indica T.
INFP - P indica N.
P indica functia extraverta, deci:
ISTJ - T este extraverta, S este introverta.
INFP - N este extraverta, F este intoverta.
Pentru toate tipurile introverte, functia extraverta este auxiliara si functia extraverta este dominanta.
ISTJ - T e extraverta, deci trebuie sa fie secundara.
S e introverta, deci trebuie sa fie primara.
INFP - N este extraverta, deci este secundara. F este introverta, deci dominanta.
Pentru toate tipurile, a III-a functie este opusa secundarei, iar a IV-a este opusa primei.
ISTJ - S este I, T este II, F este III, N este IV.
INFP - F este I, N este II, S este III, T este IV.
Utilizarea MBTI in selectia profesionala, consiliere vocationala si in cercetare
Tipurile si rezolvarea de probleme
Optimizarea capacitatii de a rezolva probleme si de a lua decizii este, atat la nivelul individual cat si al grupurilor, un scop urmarit in domeniul educational, industrie sau institutii guvernamentale. Studiile recente au evidentiat un model prescris de rezolvare de probleme, desi nu exista un acord unanim asupra celor mai potrivite tehnici.
Studii separate asupra personalitatii si asupra stilului cognitiv au aratat ca exista diferente importante intre indivizi referitoare la abordarea si rezolvarea unei probleme precum si la modul in care iau o decizie.
In continuare prezentam un model al procesului rezolvarii de probleme legat de teoria tipurilor de personalitate a lui Jung asa cum sunt masurate de MBTI si cum se pot identifica tehnici specifice adaptate diferentelor individuale.
Majoritatea metodelor rezolvarii de probleme include cel putin partu fraze:
o faza input in care problema este perceputa si se incearca intelegerea situatiei sau a problemei;
faza procesarii in care sunt generate si evaluate alternativele si este selectata o solutie;
faza output care include planificarea modului de implementare a solutiei;
faza de verificare in care solutia este evaluata si, daca este necesar, sunt facute modificari.
Cei mai multi cercetatori descriu rezolvarea de probleme/luarea de deciziica incepand cu perceperea unei lipse si finalizand cu implementarea si evaluarea solutiei care acopera acea lipsa, bresa. Fiecare faza a procesului include pasi specifici ce terbuie urmati inainte de a se trece la urmatoarea faza.
Cercetatorii au investigat relatia intre teoria lui Jung privind preferintele individuale si abordarea rezolvarii de probleme si a lurii deciziilor. Cand rezolva o problema, introvertii vor dori sa li se acorde timp pentru a se gandi si pentru a-si clarifica ideile inainte de a vorbi, in timp ce extravertii vor dori sa vorbeascadespre ideile lor pentru a le clarifica.
In concluzie, de obicei primii vor fi mai preocupati sa-si inteleaga ideile importante, in vreme ce extravertii vor cauta feed-back-uri in ceea ce priveste viabilitatea ideilor lor.
Senzorialii sunt predispusi sa dea atentie faptelor, detaliilor si realitatii. Ei tind sa aleaga solutii standard care au dat rezultate in trecut. Din contra, persoanele cu functie dominanta intuitiva se concentreaza pe semnificatia faptelor, a relatiilor intre evenimente si asupra posibilelor viitoare evenimente care pot fi imaginate plecand de la aceste fapte. Ei vor manifesta o tendinta de a dezvolta mai degraba solutii noi, originale, decat sa foloseasca ceva ce au experimentat anterior. Indivizii cu preferinta pentru functia logica in timpul rezolvarii unei probleme. Ei au de asemanea tendinta de a fi obiectivi si impersonali cand trag concluzii. Ei voa ca solutiile sa aiba un sens legat de fapte, principii generale, modele. Prin contrast, afectivii tin cont de valori si sentimente in procesul rezolvarii de probleme. Ei vor avea tendinta sa fie subiectivi in luarea deciziilor si sa ia in considerare modul cum deciziile lor pot afecta pe ceilalti oameni.
Ultima dimensiune luata in considerare descrie preferinta unui individ fie pentru judecata/ratiune (logica sau afectiva), fie pentru perceptie (senzoriala sau intuitiva). Cei care prefera judecata/ratiunea pot sa fie organizati si structurati, vor sa lase lucrurile terminate. In pozitie perceptivii prefera flexibilitatea si adaptabilitatea. Ei vor fi mai preocupati ca in procesul rezolvarii de probleme sa ia in considerare o varietate de tehnici si prevat schimbarile neasteptate.
Tipurile si temperamentul in decizie
Temperamentul SP (non-rational): indivizii sunt orientati spre egalitate intr-o maniera "jucausa" si adaptabila. Scopul calor SP ratiunea, timpul lor preferential fiind prezentul. Ei vor dori sa actioneze imediat, folosind o abordare iterativa pentru a ajunge la rezultatul sau scopul final. Definitoriu pentru un SP este schimbarea in procesul rezolvarii unei probleme. Indivizii ce au acest temperament nu se simt legati de perceptia initiala a problemei si vor sa aiba libertatea, sa-si schimbe optica in functie de noile informatii. Cateodata, lipsa unui plan coerent de actiune ii face sa divagheze de la problema initiala.
Indivizii cu temperament SJ (senzorial si rational) sunt orientati spre realitate intr-o maniera organizata, se etraduiesc sa fie de folos celorlalti si indeplinesc sarcini traditionale, fiind cei mai responsabili dintre cele patru temperamente. Ei sunt constienti de detalii, anticipativi si prefera shimbarile evolutive mai degraba decat celen revolutionare. Ei au nevoie insa de ajutor pentru a organiza detaliile in modele de semnificatie si a genera alternative care nu sunt standard, creative.
Cei cu temperament NT abordeaza rezolvarea de probleme in mod stiintific si sunt orientati spre viitor. Ei sunt mai degraba interesati de legile si principiile care guverneaza o situatie. Procesul rezolvarii de probleme/lurea deciziilor descris de cercetatori este specific celor cu temperament NT. Ei tind sa acorde o importanta prea mare faptelor si detaliilor si este nevoie sa fie ajutati sa ia in considerare impactul solutiilor asupra oamenilor.
Persoanele cu temperament NF (intuitiv & afectiv) sunt in cautarea Sinelui, care este un scop major, si sunt orientate spre viitor in termenii posibilitatilor umane. Cand sunt implicati in procesul rezolvarii unei probleme, ei se pot baza pe alternative interne care nu sunt ancorate in realitate sau logica. Ei au nevoie de ajutor pentru a tine cont de detalii si penrtu a formula solutii realiste.
Validitatea procesului rezolvarii de probleme este inteleasa din perspective diferite de fiecare temperament.
Cei cu temperament SP pun pret pe propria lor experienta; cei cu temperament SJ tin cont de traditie si autoritate; cei NT valorizeaza logica si ratiunea; cei NF pretuiesc insight-ul si inspiratia. Provocarea reprezentata de modelul rezolvarii de probleme descris de specialisti se refera la utilizarea de tehnici si procedee care admit aceste diferente individuale si reprezinta o oportunitate pentru a lua in considerare diferite perspective.
Stilul managerial si de a lua decizii
Killlman si mitrof au realizat mai multe studii in acest domeniu.
Iata cocluziile lor;
Tipul ST prefera sa defineasca solutiile si sa-si planifice implementarea lor;
Tipul Sf este practic, dar lucreaza in baza a ceea ce simte elm ca este mai bine sa faca.
Alegerea carierei - orientare profesionala
Oamenii tind sa fie atrasi sisunt mult mai satisfavuti in slujbe si cariere care le ofera oportunitatea de a-si exprima si utiliza preferintele. Genul de munca in care va fi cel mai eficient si de care se va bucura poate sa depinda de exemplu de preferinta persoanei pentru E sau I. S-au realizat studii privind legatura dintre ocupatii si tipurile MBTI. De exemplu profesia de psiholog e incadrata tipului INFJ; cea de economist tipului INTJ, iar cea de pilot ISTP.
Interventia tipului in consilierea de cuplu
Stiluri de comunicare, ameliorarea comunicarii - diferentele sub aceste aspecte ale tipurilor ii ajuta pe oameni sa-l inteleaga mai bine pe celalat si sa foloseasca abordari in functie de tipul caruia ii apartine individul. Aplicatiile sunt diverse, de la domeniul vanzarilor, relatiile de la locul de munca, deci in organizatii care initiaza formari si workshopuri.
Ca exemplificare, limbajul tipului logic este mai obiectiv si mai analitic, in timp ce limbajul senzorialului este concret; cel al intuitivului este mai abstract si simbolic.
Valoarea predictiva MBTI pentru performanta angajatilor
Intrebarea numarul unu referitoare la increderea in utilizarea acestui test este daca de-a lungul timpului oamenii isi schimba tipul. Studiile efectuate de College`s Office of Career Services au aratat ca, in timp ce unii indicatori se schimba in timp, esenta, "miezul" preferintelor, intereselor si obiceiurile raman relativ stabile. Aceste studii sugereaza ca mediul academic, familial si social din momentul testarii pot fi inhibitoare sau, din contra, sa accentueze unele aspecte. Timoul poate fi un motiv pentru care, in studiul citat de gardner si Martinko numai 47% din subiecti au copletat la fel dupa cinci saptamani. Acelasi studiu arata ca peste 80% si-au pastrat optiunile la cel putin trei dintre scale, astfel incat au considerat testul relativ stabil. In ciuda procentajului mic de subiecti care au avut aceleasi scoruri dupa cinci saptamani, rata constanta de 80% la cel putin treu scale arata ca rezultatele la MBTI nu se shimba dramatic la testarea la cinci saptamani distanta
Studiile incepand din 1976 privind performanta in munca au facut ca MBTI sa devina un instrument popular pentru companii pentru a invata modul lor de a procesa informatia.
Cercetatorii au tras concluzia ca , aparent, senzorialii sunt mai poitriviti pentru sarcini de rutina si cu detalii concrete in cadrul unor posturi nu prea inalte, in timp ce intuitivii sunt mai potriviti pentru posturi de conducare inalte ce presupun responsabilitati de planificare strategica.
De vreme ce studiile au aratat o legatura intre rezultatele de la MBTi si performanta in ocupatii specifice, evident unele trasaturi sunt de dorit in anumite functii. Cercetatorii au aratat ca in posturile inalte, de conducere, este de preferat tipul T (logic, rational si disciplinat) decat tipul F - afectiv. Studii diverse au aratat totusi ca, tipul de personalitate MBTI este un factor care descrie o persoana , nu este cel mai important factor.
O alta controversa este faptul ca echipele de indivizi avand tipuri diferite sunt mai eficiente decat cele cu aceleasi tipuri (parere sustunuta de Myers in 1974).
Tipurile in consilierea educationala
Studiul
privind relatia dintre tipul de personalitate MBTI si satisfactia in munca la
peronalul de conducere al scolilor din
Relatia dintre dimensiunile MBTI si scorurile medii la testul de Aptitudine Scolara s-a realizat pe un esantion de 5483 de studenti de la opt colegii.. Rezultatele au indicat ca introvertii au inregistrat scoruri semnificativ mai mari decat extravertii, acelasi lucru s-a obtinut si pentru intuitivi fata de senzoriali si pentru perceptivi fata de judicativi.
Relatia dintre scorurile MBTI si coeficientul de inteligenta
Intr-un studiu au fost testati 3503 studenti, toti barbati. Cercetarea a aratat ca toti intuitivii au inregistrat un coeficient mai mare decat cei senzoriali, iar cei introvertiti si intuitivi totodata au inregistrat cele mai inalte scoruri. In ceea ce priveste tipurile MBTi si copiii supradotati acestia erau tipul intuitiv intr-un procent mai mare: 69% fetele si 67% baietii; de asemenea, tipul majoritar era cel perceptiv: 735 si cel logic 77%. Functia intuitiva a fost caracteristica distinctiva a studentilor supradotati testati.
Cercetare privind tipurile MBTI si diferente in pozitia de familie
Un
studiu cvasi-experimental cu 190 de subiecti a fost realizat pe studenti la
fujita
folosite MBTI si cele opt tipuri masurate de Toman`s Family Test.
Relatia dintre tipurile de personalitate MBTI si eficacitatea in invatamant
Studiul a fost realizat la West virginia University Institute of Tehnology folosindu-se ca instrumente MBTI, forma G si Classroom Observation Keyed for Effectiveness Research; subiectii au fost profesori incepatori de educatie a sanatatii. Majoritatea celor care au raspuns la test au prezentat tipul ESTJ. Tipurile de temperament senzorial si intuitiv au fost cei mai buni predictori ai eficientei profesorilor in comparatie cu alte profile tipologice.
TESTUL (indicatorul de tipuri)
MYERS-BRIGGS - forma G
Nu exista raspunsuri corecte sau gresite la aceste intrebari. Rasapunsurile vor servi pentru a arata cum preferati sa priviti lucrurile si sa decideti. Cititi cu atentie fiecare intrebare si marcati-va raspunsurile. Nu va ganditi prea mult la nicio intrebare. Daca nu va puteti decide, sariti-o !
Cand mergi undeva pentru o zi, mai degraba
a) iti planifici dinainte ce vei face
b) doar mergi pur si simplu
Daca ai fi profesor ai oprefera sa predai
a) cursuri practice
b) cursuri teoretice
Esti, de obicei
a) un bun conviv
b) mai degraba tacut si rezervat
. Preferi
a) sa aranjezi date, petreceri cu mult timp inainte
b) sa fi liber sa faci tot ce ti se pare amuzant, cand ai chef
Te intelegi mai bine cu
a) oamenii imaginativi sau
b) oamenii realisti
. Cel mai adesea
a) lasi inima sa-ti guverneze capul
b) lasi capul sa iti guverneze inima
. Cand esti intr-un grup, preferi de obicei
a) sa te alaturi discutiilor de grup
b) sa discuti separat cu cate o persoana
. Ai mai mult succes
a)cand ai de-a face cu neprevazutul, reusind sa descoperi repede ce ai de facut
b)cand urmezi un plan de lucru pus la punct cu grija
. Esti considerat, mai degraba
a)o persoana practica
b)o persoana imaginativa
. Intr-un grup, cel mai adesea
a) ii prezinti tu pe altii
b) esti tu cel prezentat
. Admiri mai mult oamenii care sunt
a)destul de conventionali pentru a nu se face remarcati
b)prea originali si speciali pentru a le pasa daca sunt remarcati sau nu.
Sa urmezi un program
a)te atrage
b)te impiedica
.Tinzi sa ai
a) prietenii profunde cu foarte putini oameni
b) prietenii vagi cu multe persoane diferite
. Ideea de a face o lista cu ceea ce trebuie rezolvat pana saptamana viitoare
a) te atrage
b) te lasa rece
c) te deprima cu siguranta
. Este un compliment mare sa fi numit :
a) o persoana cu sentimente adevarate
b) o persoana extrem de rationala
16. Printre prietenii tai esti
a) unul dintre ultimii care afla ce se intampla
b) plin de noutati in privinta tuturor
Numai la urmatoarea intrebare daca doua raspunsuri sunt adevarate pentru tine, marcheaza-le pe amandoua
. In munca zilnica
a)mai degraba te bucuri de o urgenta, care face ca munca ta sa fie contra cronometru
b)urasti sa lucrezi sub presiune
c) de obicei iti planifici munca astfel incat sa nu fie nevoie sa lucrezi sub presiune
Ai prefera sa fi prieten, mai degraba, cu cineva
a) care vine intotdeauna cu idei noi
b) cu picioarele pe pamant
Poti
a) sa vorbesti cu usurinta, aproape cu oricine, oricat timp vrei
b) gasesti o multime de lucruri de spus numai manumitor persoane sau numai in anumite imprejurari
Cand ai de facut o lucrare speciala preferi sa
a) sa organizeze cu grija inainte de a incepe
b)sa vezi ce este necesar pe masura ce inaintezi in rezolvarea ei
. Esti in stare sa apreciezi
a) mai mult sentimentul decat logica
b)mai mult logica decat sentimentul
.Cand citesti de placere preferi
a)modurile stranii sau originale de a spune lucrurile
b)iti plac sciitorii care exprima exact ceea ce gandesc
. Pot oamenii ce te cunosc de curand sa spuna ce te intereseaza
a) imediat
b) numai dupa ce ajung sa te cunoasca cu adevarat
. Cand e e hotarat cu mult timp inainte ca vei face un anumit lucru, la o anumita data, gasesti ca este
a) placut sa te poti planifica astfel
b) cam neplacut sa fi legat astfel
.Cand faci ceva cve multi oameni fac, preferi :
a) sa o faci in modul unanim acceptat
b) sa inventezi o cale a ta proprie
De obicei
a) iti arati liber sentimentele
b) iti pastrezi entimentele pentru tine insuti
Partea a II-a
Care cuvant din fiecare pereche te atrage cel mai mult ? Gandeste-te la ce inseamna cuvintele nu la cum arata sau cum suna :
a)planificat b)neplanificat
a)delicat b)ferm
a)fapte b)idei
a)gandire b)simtire
a)entuziast b)calm
a)convingator b)emotionat
a)afirmatie b)notiune
a)a analiza b)a simpatiza
a)sistematic b)spontan
a)dreptate b)mila
a)rezervat b)comunicativ
a)intelegere b)prudenta
a)sistematic b)intaplator
a)calm b)activ
a)beneficii b)fericire
a)teorie b)certitudine
a)hotarat b)devotat
a)minte ferma b)inima calda
a)literal b)figurativ
a)imaginativ b)cu picioarele pe pamant
a)pacifist b)judecator
a)a face b)a crea
a)bland b)dur
a)rezonabil b)fascinant
a)proiectie b)spectacol
a)productie b)proiectare
a)lejeritate b)decizie
a)cine b)ce
a)a vorbi b)a scrie
a)necritic b)critic
a)punctual b)lejer
a)concret b)abstract
a)schimbator b)permanent
a)circumspect b)increzator
a)a construi b)a inventa
a)ordonat b)usuratic
a)temelie b)turla
a)rapid b)atent
a)teorie b)experienta
a)sociabil b)detasat
a)semn b)simbol
a)petrecere b)teatru
a)acceptare b)schimbare
a)a fi de acord b)a discuta
a)cunoscut b)necunoscut
Partea a III-a
Care dintre e mai potrivit pentru a exprima felul in care simti sau actionezi de obicei ?
Ai spune ca esti
a)mai entuziast in privinta lucrurilor decat o persoana obisnuita
b)te entuziasmezi mai putin decat o persoana obisnuita
.Crezi ca este o greseala mai mare
a)lipsa de intelegere
b)lipsa de judecata
. Preferi
a)mai degraba sa faci lucrurile in ultimul moment
b)gasesti acest lucru stresant
La petreceri
a)cateodata te plictisesti
b)totdeauna te distrezi
Crezi ca a avea o rutina zilnica este
a)un mod confortabil de a face lucrurile
b)neplacut, chiar atunci cand este necesar
. Cand ceva incepe sa fie la moda esti de obicei
a)unul dintre primiii care-l incearca
b)nu prea interesat
Cand te gandesti la vreun lucru mic, pe care ar trebui sa-l faci, sau sa-l cumperi
a)adesea il uiti si iti aduci aminte mai tarziu
b)de obicei ti-l notezi ca sa nu il uiti
Esti
a)usor de cunoscut
b)greu de cunoscut
. Stilul tau de viata arata ca preferi a fi
a)original
b)conventional
. Cand esti intr-o situatie jenanta, de obicei
a)schimbi subiectul
b)o dai pe gluma
c)te gandesti ulterior la ce ar fi trebuit sa spui
Este mai greu pentru tine sa te adaptezi la
a)rutina
b)schimbare continua
Este mai important sa spui despre cineva ca are
a)intuitie
b)bun simt
Cand incepi un mare proiect ce trebuie finalizat intr-o saptamana
a) iti iei timpul necesar sa faci o lista cu lucrurile ce trebuie facute, si ordinea in care trebuie facute
b)te « napustesti » in el
Crezi ca e mai important
a)sa fi capabil sa vezi posibilitatile existente intr-o situatie
b)sa fi capabil sa te adaptezi faptelor asa cum sint ele
. Crezi ca oamenii ce iti sunt apropiati stiu ce simti in privinta
a)celor mai multe dintre lucruri
b)numai cand ai vreun motiv special sa le destanui
. Ai lucra mai degraba sub conducerea cuiva care este
a)totdeauna amabil
b)totdeauna drept
. Cand rezolvi o problema te bizui pe
a)faptul ca o vei incepe devreme, astfel incat sa-ti ramana destul timp de cheltuit
b)faptul ca in ultimul moment vei dezvolta o viteza de lucru mai mare
. Ti se pare ca e o greseala mai mare
a)sa arati prea multa cal ;dura
b)sa nu manifesti destula caldura
Cand esti la o petrecere, preferi
a)sa ajuti ca lucrurile sa mearga bine
b)sa-i lasi pe ceilalti sa se amuze in felul lor.
1. In viata particulara iti place
a)sa sustii metodele deja stabilite de a face un lucru
b)sa analizezi ceea ce este inca gresit si sa ataci problemele nerezolvate
Esti mai atent cu
a)sentimentele oamenilor
b)drepturile lor
. Daca ai fi intrebat intr-o sambata dimineata ce ar urma sa faci in aceasta zi ai fi capabil sa
a)spui destul de bine
b)enumeri unul, doua lucruri
c)trebuie sa stai sa cugeti !
. Cand decizi ceva important
a)gasesti ca te poti increde in ceea ce simti ca e mai bine de facut
b)gandesti ca trebuie sa faci ceea ce este logic, indiferent de ceea ce simti
.Gasesti ca partile mai de rutina ale zilei tale sunt
a)odihnitoare
b)plictisitoare
Importanta de a face bine la un test face sa fie pentru tine, in general,
a)mai usor sa te concentrezi si sa dai tot ce poti
b)mai greu sa te concentrezi si sa-ti arati capacitatea
. Ai tendinta
a)sa-ti placa sa decizi lucrurile
b) sa fii la fel de multumit cand imprejurarile decid pentru tine
Cand auzi o idee noua, esti mai nerabdator sa
a) afli totul despre ea
b)judeci daca este corecta sau gresita
. In oricare din urgentele vietii cotidiene preferi
a)sa primesti ordine de la altii si sa fii de ajutor
b)sa dai ordine si sa fii raspunzator
. Dupa ce ai fost un timp impreuna cu oamenisuperstitiosi
a)ai fost afectat intr-o oarecare masura de superstitiile lor
b)ai ramas cu totul neafectat
. E mai probabil sa-ti exprimi atitudinea printr-o
a)lauda
b)critica
. Cand trebuie sa iei o decizie, de obicei
a)o iei imediat
b)astepti cat de mult se poate, in mod rezonabil
. Cand, de-a lungul vietii te napadesc necazurile, cel mai rau ti se pare ca
a)ai ajuns intr-o situatie imposibila
b)facand numai lucrurile necesare, ai putea sa iesi la lumina
.Printre toate hotararilew bune, pe care eventual le-ai luat
a)exista vreuna pe care ai tinut-o pana in ziua de azi
b)nu exista niciuna care sa fi durat cu adevarat
Cand ai de rezolvat o problema personala
a)te simti mai increzator daca ceri sfatul altora
b)simti ca nimeni altul nu este intr-o pozitie la fel de buna pentru a judeca, ca tine
. Cand se iveste o situatie noua, ce intra in conflict cu planurile tale, incerci mai intai
a)sa-ti schimbi planurile, pentru a se potrivi situatiei
b)sa schimbi situatia pentru a se potrivi planurilor tale
.Oscilatiile emotionale pe care poate le traiesti, sunt
a)foarte marcate
b)mai degraba moderate
. In credintele tale personale
a)acorzi incredere unor lucruri ce nu pot fi dovedite
b)crezi numai acele lucruri ce pot fi dovedite
. In viata particulara, cand ajungi la finalul unei intreprinderi
a)ti-e limpede ce urmeaza sa intreprinzi in continuare si esti gata sa incepi
b)esti bucuros sa te relaxezi pana ce iti vine alta inspiratie
Cand ai o sansa sa faci ceva interesant
a)te decizi relativ repede
b)cateodata o ratezi, fiindca iti ia prea mutl timp sa te hotarasti
. Daca un accident sau o incucatura au oprit o activitate la care lucrai impreuna cu multi altii impulsul tau ar fi sa
a)te bucuri de ragazul de respiro
b)cauti o parte a lucrarii in care ai mai putea progresa
.Cand nu esti de acord cu ceea ce tocmai s-a spus, de obicei
a)lasi sa treaca
b)aduci un argument
Asupra celor mai multe chestiuni
a) ai o opinie destul de hotarata
b)iti place sa-ti pastrezi o minte deschisa
.Ai prefera sa traiesti mai degraba
a)o experienta care sa te poata conduce la lucruri mai mari
b)o experienta de care stii sigur ca te-ai bucura
In felul in care iti conduci propria viata, tinzi sa
a)intreprinzi prea multe si sa ajungi la stramtoare
b)te mentii la ceea ce poti rezolva, fara prea mari eforturi
. Cand joci carti, te bucuri mai mult de
a)evenimentul social
b)emotia de a castiga
c)incercarea de a obtine tot ce poti de la fiecare minad)riscul de a juca pe miza
e)sau nu iti place deloc sa joci carti
.Cand adevarul nu ar fi politicos ai prefera sa spui mai degraba
a)o minciuna politicoasa
b)adevarul lipsit de politete
Ar fi de dorit sa-ti iei sarcina grea a unei munci in plus Pentru cei interesati:
a)confort si lux suplimentar
b)sansa de a realiza ceva important
.Cand nu aprobi felul cum reactioneaza un prieten
a)astepti sa vezi ce se intampla
b)faci sau spui ceva in privinta asta
. Ti s-a intamplat ca
a)adesea sa te indragostesti de o idee sau un proiect, care s-a dovedit a fi o dezamagire incat « sa te inalti ca o racheta si sa cazi ca un pietroi »
b)sau ti-ai temperat suficient entuziasmele prin ratiune, astfel incat ele sa nu te dezamageasca
. Cand ai o alegere serioasa de facut
a)aproape totdeauna ajungi la o decizie
b)cateodata gasesti ca e greu sa te decizi, ca nu poti persevera in niciuna dintre variante
Aproape totdeauna
a)te bucuri de clipa prezenta si scoti din ea tot ce se poate
b)simti ca ceva ce tocmai s-a petrecut a fost mai important
.Cand ajuti la o sarcina de grup esti izbit cal mai adesea de
a)cooperare
b)ineficienta
c)sau nu te implici in sarcini de grup
.Cand esti confruntat cu o dificultate neasteptata in timpul lucrului o resimti ca pe
a)un ghinion
b)o suparare
c)o parte din ziua de lucru
. Care greseala ar fi mai naturala, fireasca pentru tine
a)sa te lasi purtat de la un lucru la altul, toata viata
b)sa ramai pe un fagas, chiar daca nu ti se potriveste
. Ti-ar fi placut sa discuti intelesul
a)a multe din aceste intrebari
b)numai a catorva
Bibliografie
Bash S.W., Introduction to general clinical psychopatology: The psychopathology of the basic functions
Hedges p., 1999, Personalitate si temperament, humanitas, Bucuresti
Jung C.G., 1997, Tipuri psihologice, Humanitas (Tipuri psihologice: tipul extravertit si functiile, 358-404; Tipul introvertit si functiile, 405-437,
Functia principala si functia secundara)
Lavin T.P., 1982, Jung`s psichological types in analysis, in M. Stein, jungian Analysis, Open Court, Illinois
Minulescu M., 1996 Indicatorul de tipologie Myers-Briggs privind stilurile apreciative, in Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica, Garell P.H., Bucuresti,
Minulescu m., Tipologia jungiana in analiza, in Introducere in analiza jungiana, Ed. Trei, 2001, Bucuresti
Myers-Briggs i., McCaulley M.H., 1985, Manual: a guide to the development and use of
the MBTI, C.P.P.,
Taylor Arlene, Benziger Ketherine,2001,The Physiology of Type, Falsification of type and PASS
Tieger P.D., B.Barron Tieger, 1998, Descoperirea propriei personalitati, Teora, Bucuresti, www.typologie.com
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
