PSIHOPATOLOGIE SI PSIHIATRIE

Atentia

• functie psihica bazala care realizeaza orientarea si concentrarea selectiva a activitatii psihice asupra unui grup de elemente sau fenomene
• tipuri: involuntara: stimuli ce apar brusc; noutate informationala; organism nepregatit; voluntara: sustinuta de efort volitional; habituala: de pregatire, de asteptare

Psihopatologia atentiei

Disprosexiile

• Hiperprosexii: exagerarea orientarii selective a activitatii de cunoastere; in episoadele expansive, intoxicatii usoare, hipocondrie
• Hipoprosexii: diminuarea orientarii selective a activitatii de cunoastere; in surmenaj, anxietate, depresie, oligofrenie, dementa
• aprosexia: disparitia oricarei activitati psihice; numai in starile comatoase

Memoria

• proces psihic al orientarii retrospective realizat prin fixare (intiparire), conservare (pastrare) si reactualizare (evocare)
• oglindeste experienta anterioara
• constituie rezervorul gandirii si imaginatiei
• suportul fortei cognitive a individului
• strans corelata cu procesele afective

Procesele memoriei

• memorarea: transformari menite sa asigure fixarea informatiei pe suporturi adecvate; factori obiectivi: volumul, natura materialului, gradul de organizare, gradul de omogenitate a materialului, semnificatia materialului; factori subiectivi: starea fiziologica, motivatia, gradul de tensiune afectiva, varsta
• pastrarea
• reactualizarea

Tipuri de memorie

• Imediata: reproducerea sau recunoasterea unui material pana la 10 secunde de la momentul prezentarii
• Recenta: reproducerea sau recunoasterea are loc la un interval mai mare de 10 secunde de la prezentare
• A evenimentelor indepartate (memoria de lunga durata): evenimentele traite de la inceputul vietii si pana in prezent

Dismnezii cantitative

• Hipermnezii: scaderea in diferite grade a fortei mnezice
• in surmenaj, involutie, oligofrenie, depresie
• Amnezii: prabusirea fortei mnezice; pot fi partiale sau totale (in starile comatoase), retrograde si anterograde
• amnezii anterograde (de fixare)
• se refera la imposibilitatea memorarii evenimentelor de la imbolnavire spre prezent; sunt mai frecvente
• scade capacitatea de fixare
• nu se poate evoca un eveniment recent
• apar in: sindromul Korsakov, stari confuzive, stari reactive (in situatii traumatice majore, de masa)
• amnezia retrograda (de evocare):
• progresiv dinaintea bolii spre trecut
• destructurarea nu este atat de accentuata
• amnezia antero-retrograda: punctul esential este cel al imbolnavirii; apare mai frecvent in tumori, leziuni cerebrale
• Legea lui Ribot: regresiunea memoriei: vizeaza fenomenul uitarii. Uitarea se face de la prezent spre trecut, de la complex spre simplu, de la abstract la concret
• Amnezii totale: in come
• Amnezii partiale (par a fi hipomnezii):
• lacunara: hiatus mnezic; in tulburarile de constienta, traumatismele cranio-cerebrale (TCC), epilepsie, betia patologica
• tardiva: legata de o tulburare de constienta; apare progresiv; in demente, epilepsie
• electiva (tematica): inregistrare voluntare bine efectuata, recunoastere imposibila; influentata de starile afective negative (posttraumatic)

Hipermneziile

• evocari exagerate, tumultuoase, indeparteaza individul de la preocuparile sale de moment
• apar la normal, in intoxicatii; in episodul maniacal
• hipermnezii selective: la paranoici, in intoxicatii; bolnavul isi mobilizeaza toata forta mnezica pentru tema pe care o are in minte: procurarea "actelor doveditoare" pentru a demonstra urmarirea etc., procurarea drogului.
• mentismul: derulare cu caracter tumultuos, caleidoscopic si incoercibil a ideilor si amintirilor
• Alte hipermnezii:
• tematica: afectogena
• autista: in schizofrenie
• mecanica, fara intelegerea datelor (in oligofrenie)
• oneiroida: in toxicomanii
• viziunea retrospectiva: derularea fulgeratoare a intregii vieti in ultimele cateva clipe dinainte de moarte

Tulburarile calitative - paramneziile

amintiri deformate, false fie sub aspectul desfasurarii cronologice, fie sub aspectul lipsei legaturii cu realitatea obiectiva traita de pacient

Tulburari ale sintezei mnezice imediate

adevarate iluzii de recunoastere, evocari eronate ale unor evenimente traite in realitate, dar care nu sunt incadrate in timpul si spatiul real sau nu sunt recunoscute ca traite sau netraite. Tipuri:

Criptomnezia: nerecunoasterea ca fiind strain un material citit sau auzit in realitate; bolnavul il considera a fi propriu. Apare in schizofrenie, dementa, TCC

Instrainarea amintirilor: scade capacitatea discriminatorie intre evenimentele proprii si cele straine; bolnavul isi crede auzite sau vazute propriile evenimente traite; apare in demente

variante: falsa recunoastere, iluzia de recunoastere, paramneziile de reduplicare (bolnavul crede ca o persoana a fost multiplicata in mai multe exemplare, cu un anumit scop)

Tulburarile rememorarii trecutului - allomnezii

• sunt falsificari mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le situeaza in prezent
• Pseudoreminiscente: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le traieste ca evenimente prezente. Apar in sindromul amnestic, in demente.
• Confabulatii (halucinatii de memorie): reproducerea unor evenimente imaginare. Pot fi: mnestice (umplerea golurilor de memorie cu lucruri imaginare, dar plauzibile), fantastice (descriu lucruri neplauzibile), onirice (ca scenele de vis)
• Ecmnezia: tulburare globala de memorie, cu intoarcerea intregii personalitati in trecut; apare in stadiile tardive de dementa
• Anecforia: posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate;
• posibila daca se sugereaza unul sau mai multe elemente
• apare in surmenaj si in afectiuni deteriorative

Gandirea

• proces central al vietii psihice, ce asigura distinctia intre esential si fenomenal in ordinea ideilor si lucrurilor, dar si edificarea relatiilor dintre ele, interconditionarea lor
• operatiile gandirii:
• analiza: separarea mentala a partilor componente ale obiectelor si fenomenelor
• sinteza: reunirea mentala intr-un ansamblu unitar a partilor componente
• comparatia: distingerea asemanarilor si a deosebirilor dintre obiecte si fenomene
• abstractizarea: extragerea unei insusiri esentiale a obiectului, facand abstractie de restul trasaturilor sale
• concretizarea: conceperea obiectului in toata varietatea trasaturilor sale
• generalizarea: ridicarea de la reflectare a unui obiect la o categorie de obiecte, pe baza unor elemente comune si esentiale
• cuvantul: elementul esential in toate operatiile gandirii; achizitioneaza, pastreaza, vehiculeaza informatia
• notiunile se exprima printr-o varietate de cuvinte
• judecatile oglindesc raportul dintre obiecte si fenomene
• rationamentul: alcatuit din judecati; are o structura si o functie logica

Asociatiile

• legaturi temporare intre notiuni, intre ideile in permanenta desfasurare
• mecanismele (multiple si progresive) formarii asociatiilor
• contiguitate: asociatii in plan ideatic intre obiecte si fenomene care sunt reprezentate succesiv, coexistand in timp si spatiu (mecanism predilect in schizofrenie si oligofrenie)
• asemanare: pe baza asemanarii cuvintelor respective, fara legatura logica; forme particulare: rima si asonanta (mecanism predilect la maniacali)
• contrast: asocierea de notiuni cu caracter opus (bine-rau)
• cauzalitate: cel mai complex si cel mai frecvent; se stabileste legatura cauzala intre fenomen si cauza sa