SOMATIZARE SI CONSTIINTA
O alta
coordonata a tulburarilor somatoforme este cea legata de modul
in care sunt constientizate si relatate simptomele somatice. Desigur
ca raspunsul la intrebarea daca simptomele somatice nu au
o corelare net fiziologica atunci cum
pot apare, este pe cat de dificil pe atat de complex. O serie de autori (Pennebaker J, Watson D, Robbins J, Gibson JJ, Katkin, Whitehead si Drescher) au cautat sa evidentieze procesele
psihologice care influenteaza constientizarea si
raportarea simptomelor somatice, precum si modul in care imbunatatirea cunoasterii modului de
relatare a simptomelor poate influenta orientarile viitoare.
Cu toate ca pacientii cu tulburari de somatizare relateaza simptome fara o baza
biologica clara, opinia aproape unanima privind aceste relatari afirma realitatea lor
subiectiva, adica indivizii care
acuza simptome si senzatii traiesc in mod subiectiv o
activitate somatica semnificativ tulburata (Robbins si
Kyrmayer, Lipowsky, Cercetarile privind semnalele subliminale ale propriului corp si
felul in care un simptom devine relevant si
interpretabil in sensul bolii de catre individ au fost incepute inca
din laboratoarele lui Wilhelm Wundt si Gustav Fechner. O serie de cercetari moderne asupra psihologiei perceptuale au pus in
discutie factori ca mediul exterior si
tensiunea afectiva (Gibson, 1979), competitia stimulilor senzoriali pentru
castigarea atentiei (Pennebaker, Duval si Vicklund, cautarea selectiva a informatiei (Neisser, Vom ilustra doar doua dintre acestea;
astfel, in ceea ce priveste rolul atentiei, experimentele
demonstreaza ca indivizii acuza grade mai inalte de
oboseala, palpitatii si chiar intensificare a tusei in
situatii plictisitoare si monotone fata de cele stimulatoare (Filingin si Fine, Pennebaker, Studii epidemio-logice arata faptul ca raportarea unor simptome somatoforme este
mai frecventa la indivizii singuratici, din mediul
rural, care lucreaza in institutii nepretentioase sau nestimulative (Wan, 1976; Moos si Vandort, Cautarea
selectiva a informatiei este directionata de convingeri sau
constructii mintale care orienteaza modul
in care informatia este cautata si in final gasita. Convingerile legate de sanatate sunt strans corelate cu
modul in care indivizii se preocupa si isi interpreteaza
senzatiile corporale (Pennebaker, Skelton, Watson, 1988). Importanta convingerilor despre sanatate si a schemelor de cautare selectiva este bine ilustrata de "boala
studentului medicinist' (Woods si colab., si psihozele in masa (Colligan si colab.,
