 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE STIINTE SOCIO-UMANE
PROGRAMUL DE STUDIU - GESTIUNEA RESURSELOR UMANE
Scala de intentie suicidara Beck si Interviul clinic
"Psihodiagnostic"
Intoducere
Lucrarea de fata cuprinde Scala de intentie suicidara Beck si Interviul clinic. Prima scala include un interviu despre circumstantele corelate cu tentativa de sinucidere care cuprinde 20 de itemi cu cate trei variante de raspuns. Cea de a doua scala este Inventarul de depresie Beck care cuprinde 21 de itemi cu cate 4 variante de raspuns fiecare. Scala disperarii cuprinde 20 de itemi, cu doua variante de raspuns, respectiv fals sau adevarat. Ea este urmata de cea de-a treia scala: Scala depresiei Hamilton care cuprinde 21 de itemi cu 2, 3 sau 4 variante de raspuns. Mai avem trei interviuri separate, care se adreseaza atat persoanei in cauza cat si unei persoane din anturaj iar cealalta scala este completata de clinician. Primul interviu este Indexul Clinic al Potentialului Suicidar, fisa de heteroevaluare care cuprinde 50 de itemi urmata de Indexul Clinic al Potentialului Suicidar, fisa de autoevaluare care cuprinde 50 de itemi cu mai multe variante de raspuns si Indexul Clinic al Potentialului Suicidar, fisa de evaluare a unei persoane apropiate tot cu 50 de itemi si cu variante de raspuns: deloc, rar, uneori, des si foarte des. În lucrare sunt prezentati si noua predictori pe termen scurt ai suicidului si dimensiunile periculozitatii de producere a suicidului.
In partea a doua a lucrarii este prezentat interviul clinic, interviu ce se aplica inaintea scalelor prezentate mai sus pentru a se putea aprecia gradul de severitate al diagnosticului.
SCALA DE INTENTIE SUICIDARA BECK
Circumstantele corelate cu tentativa de sinucidere
1. Izolarea
0. Cineva a fost prezent.
1. Cineva a fost in apropiere sau a comunicat (ex. la telefon).
2. Nici o persoana in apropiere.
2. Programarea
0. Programarea a facut posibila interventia.
1. Programarea a facut interventia improbabila.
2. Programarea a facut interventia extrem de improbabila.
3. Precautii impotriva descoperirii si/sau interventiei
0. Fara precautii.
1. Precautii pasive, ca de ex. evitarea celorlalti, dar fara a incerca sa previna in vreun fel interventia acestora (singur in camera, dar cu usa neincuiata)
2. Precautii active (usa incuiata)
4. Cerere de a primi ajutor in timpul/dupa tentativa
() Nu este cazul.
0. A informat pe cineva, cerand ajutor in legatura cu tentativa.
1. A contactat pe cineva, dar nu a specificat ca este vorba de o tentativa.
2. Nu a contactat/specificat pe nimeni pentru a nu primi ajutor.
5. Acte finale anticipatoare mortii
0. Nici unul.
1. Pacientul se gandeste sa faca anumite aranjamente, care anticipeaza moartea.
2. Planuri definitive (schimbari in testament, oferire de cadouri, retragerea din cont a depunerilor).
6. Grade de pregatire a tentativei
0. Fara pregatire.
1. Pregatire minima sau moderata.
2. Pregatire intensiva.
7. Anuntarea sinuciderii
0. Absenta anuntului.
1. Anuntul scris, dar s-a razgandit ulterior.
2. Prezenta anuntului
8. Comunicarea intentiei anterioara comiterii actului
0. Fara
1. Comunicare echivoca.
2. Comunicare clara.
9. Scopul tentativei
0. Mai ales ca sa schimbe sau sa manipuleze anturajul.
1. Componente ale si
2. În principal pentru a scapa de situatie.
AUTOAPRECIERE
10. Expentanta privitoare la fatalitatea actului
0. Pacientul credea ca moartea nu era posibila sau nu s-a gandit la aceasta posibilitate .
1. Pacientul se gandea ca moartea era posibila, dar nu probabila.
2. Pacientul se gandea ca moartea era posibila sau sigura.
11. Conceptiile despre letalitatea metodei
0. Pacientul s-a gandit ca metoda nu este letala sau nu s-a gandit deloc la acest lucru.
1. Pacientul nu era sigur ca ceea ce face poate fi letal.
2. Actul a fost considerat ca fiind letal.
12. Seriozitatea tentative.
0. Pacientul nu considera ca actiunea poate sa-i dauneze vietii.
1. Pacientul era nesigur in privinta punerii in pericol a vietii sale.
2. Pacientul era sigur ca actiunea sa va pune capat vietii sale.
13. Ambivalenta privitoare la supravietuire
0. Pacientul nu a dorit sa moara.
1. Pacientului nu i-a pasat daca moare sau traieste.
2. Pacientul a dorit sa moara.
14. Conceptia privitoare la reversibilitate
0. Pacientul s-a gandit ca moartea nu se poate produce daca primeste ingrijiri medicale.
1. Pacientul nu era sigur ca poate fi salvat prin interventie medicala.
2. Pacientul era sigur ca moartea se va produce chiar si in cazul interventiei medicale.
15. Gradele de premeditare
0. Nici unul - impulsiv.
1. Suicidul gandit cu mai putin de trei ore inainte de tentativa.
2. Suicidul gandit cu mai mult de trei ore inainte de tentativa.
FARA SCOR
16. Reactia dupa tentativa
a. Regreta tentative
b. Accepta faptul ca a ramas in viata.
c. Regreta ca inca mai este in viata
17. Vizualizarea mortii
a. Moartea conceputa ca o alta viata dupa moarte sau ca o reuniune cu cei decedati.
b. Moartea conceputa ca un somn fara sfarsit sau ca un intuneric.
c. Nici o conceptie despre moarte
18. Numarul tentativelor anterioare
a. Nici una.
b. Una sau doua.
c. Trei sau mai multe.
19. Consumul de alcool in timpul tentative.
a. Pacientul a ingerat suficient alcool, incat era confuz si nu stia ce face in momentul tentative.
b. A consumat alcool pentru a-si face curaj sa faca tentative.
c. A consumat alcool pentru a potenta efectul altor medicamente sau metode folosite.
20. Consumul de droguri in timpul tentative
a. Pacientul se afla sub efectul unui drog, astfel ca nu a stiut ceea ce face in momentul tentativei sau nu a putut realiza consecinta.
b. Pacientul a folosit drogul pentru a-l dezinhiba.
c. Pacientul a folosit drogul pentru a potenta efectul metodei folosite.
Cu toate ca autorii americani au propus Scala de Probabilitate a Suicidului, consideram ca scala propusa de Zung, Clinical Index of potential Suicide (IPS), este cu mult mai complexa. Ea, de altfel, contine 3 interviuri separate, care se adreseaza atat persoanei in cauza -IPS - Self Ratig Form, cat si unei persone din anturaj -IPS- Significant Other Rating Form. Clinicianul completeaza o a treia scala, numita IPS- Interviewer Form.
Determinarea nivelului de risc suicidar
Dupa colectarea informatiilor demografice, clinice si psihometrice, precum si administrarea scalelor de autoevaluare pe probleme de depresie si probabilitatea de sinucidere, se ajunge la posibilitatea de a determina care este treapta (nivelul) de risc suicidar in care se incadreaza pacientul.
Riscul suicidar se imparte in 4 categorii:
absenta riscului sau risc foarte scazut;
risc scazut;
risc moderat;
risc crescut.
Daca pacientul se incadreaza in primele doua categorii, terapeutul continua sa il observe in mod periodic (1-2 luni), administrandu-i si chestionare de evaluare si autoevaluare a depresiei. Daca informatiile demografice, factorii clinici, interviul structurat si autoevaluarea pe scala B.D.I., R.L.I., S.P.H. si H.S. introduce pacientul in grupa de risc moderat sau crescut, treapta imediata este determinarea iminentei producerii comportamentului autolitic. Din pacate, nu exista nici o ecuatie a predictiei care in mod sigur sa determine data de producere a acestui eveniment, intrucat numeroase alte evenimente de viata interactioneaza fie in sens pozitiv, fie in sens negative, cu ideatia suicidara. Scalele de autoevaluare ofera un material psihologic foarte bogat deschizand o poarta in sufletul pacientului, putand sa fie evaluata motivatia subiectului testat. Totusi, aceste date sunt doar niste date empirice care ofera doar o ghidare general pentru psihiatru si, in tot cazul, ele trebuie sa fie combinate cu informatii primite din celelalte surse. Astfel, informatiile furnizate de interviul structurat pe probleme clinice, precum si evolutia clinica sub terapie a cazului sugereaza elementele necesare inferentei logice de stabilire a procesului de periculozitate.
Predictia periculozitatii
Dificultatea predictiei
iminentei comportamentului suicidar consta in aplicarea unor
factori generali unor personae, individualitati. Informatiile
despre sex, varsta, rasa, stare civila, clasa
profesionala si sociala sunt informatii utile doar la nivel
de grup, dar psihiatrul nu poate sa trateze sau sa previna
sinuciderea doar cu ajutorul acestor informatii generale. În practica
se cere din partea psihiatrului sa se decida daca este vorba
despre un risc iminent de autoagresiune, deci se cere o predictie pe
termen scurt. Chiar si bolile psihice cum ar fi: schizofrenia, alcoolismul
cronic, depresia nu constituie in sine predictor pe termen scurt.
Totusi, tratamentul specific al acestor boli psihice reduce rata
mortalitatii prin suicid. În acest sens, Pokorny (1983) (185) a
initiat una dintre cele mai ambitioase cercetari in
domeniul predictiei suicidului. El a studiat 4.800 de pacienti
internati de urgenta in sectia de psihiatrie a
Mai recent, Motto, (1988) examinand variabilele demografice sociale si psihologice, a incercat sa determine predictorii suicidului pentru perioada de 60 de zile consecutive externarii. Grupul in studio cuprindea 3.000 de pacienti spitalizati pentru episoade depresive severe sau chiar internati pentru risc suicidar. Dintre acestia, 38 au decedat prin siucid la 60 de zile dupa internare. Motto a ales din 186 de variabile continand informatii demografice, sociologice si psihologice un grup de 9 variabile pe care le-a identificat ca fiind predictor pe termen scurt ai iminentei producerii sinuciderii (vezi tabelul nr.4).
Tabelul nr.4
Noua predictori pe termen scurt ai suicidului
(Motto J. A., 1988)
|
Predictorii pe termen scurt ai iminentei sinuciderii Spitalizarea anterioara pentru o afectiune psihiatrica. Asistarea la decesul unei personae prin spanzurare, precipitare. Impulsuri suicidare severe, moderate sau exprimate verbal. Stare civila: divortati. Pierdere material recenta. Conceptia de a fi o povara pentru ceilalti. Contratransferul negativ al psihiatrului fata de pacient. Plans intempestiv sau imposibilitatea de a plage. Idei delirante de persecutie sau referinta. |
Autorul precizeaza ca prezenta oricarui factor dintre primii 4 mareste riscul suicidar la maximum pentru urmatoarele 60 de zile. Din experienta acestei cercetari, Motto relateaza ca prezenta a 4 sau mai multi factori din cei 9 descrisi a dus la o identificare corecta a sinuciderii consecutive in 71% din cazuri. Aceasta cercetare ambitioasa identifica trasaturile specifice individuale ale subiectilor cu o iminenta de trecere la comiterea actului suicidar. Dupa constatarea iminentei pericolului decesului prin sinucidere, urmatorul pas este cel de caracterizare a gradului de periculozitate a comportamentului suicidar. Aceasta caracterizare cuprinde 6 dimensiuni (vezi tabelul 5).
Tabelul nr.5
|
Dimensiunile periculozitatii Iminenta comportamentului suicidar ("acum ori niciodata") Tinta pericolului (propria persoana, alta persoana, nespecific) Certitudinea pericolului (timpul, locul, metoda, posibilitatea) Intentia (dorinta de moarte/comunicarea dorintei, dar fara intentie reala) Letalitatea (letal/non-letal) Probabilitatea ca sa apara comportamentul (foarte mare/nici una) |
1. Iminenta pericolului: este cea mai importanta dimensiune, de aceea este prima luata in considerare in preventia sinuciderii. Daca riscul este iminent, se actioneza imediat pentru a proteja persoana de autoagresiune. Cea mai drastica masura pe care psihiatrul o poate decide este spitalizarea involuntara, prin serviciul de urgenta, a subiectului.
2. Tinta pericolului: poate fi propria persoana sau poate sa cuprinda si alte persoane impotriva carora subiectul isi proiecteaza sentimentele de ostilitate. De astfel, se cunosc cazuri cand homicidul a fost cuplat cu suicidul, uneori produandu-se chiar homicid in masa. Daca se constata un astfel de cuplaj agresiv, se impune internarea de urgenta.
3. Certitudinea pericolului: este furnizata de oportunitatea punerii in practica a ideatiei suicidare printr-un concurs de imprejurari favorabile declansarii actiunii fatale. De exemplu: observatia din partea apartinatorilor ca subiectul si-a cumparat medicamente, constituie un indicator de pregatire a unei actiuni autodistructive, drept consecinta impunandu-se internarea.
4. Intentia mortii: poate fi exprimata sau disimulata de catre subiect. A. Beck a descris o scala de intentie a suicidului, care se preteaza a fi aplicata mai mult celor care au fost internati pentru o tentativa de sinucidere. Aceasta scala serveste deci ca un instrument util in preventia secundara a sinuciderii. Beck si colab. descriu ca rezultatele obtinute cu aceasta scala sunt mai scazute la cei cu tentativele de sinucidere prin ingestie de medicamente sau substante chimice decat la cei care au apelat la alte metode.
5. Letalitatea comportamentului autoagresiv: descrie probabilitatea de producere a decesului prin metoda autoagresiva folosita. De obicei se foloseste scala Likert cu 10 trepte de letalitate. Nivelul 0.0 descrie situatia in care producerea decesului este improbabila, iar nivelul 10.0 certifica certitudinea mortii astfel ca, in general, persoanele cu acest nivel decedeaza la scurt timp dupa tentativa.
INVENTARUL DE DEPRESIE BECK (B.D.I)
(Trad. Dr. P. Dehelean)
1. Tristete
Nu ma simt trist.
Ma simt trist.
Sunt trist tot timpul si nu pot scapa de tristete.
Sunt atat de trist si de nefericit, incat nu mai pot suporta.
2. Pesimism
Viitorul ma descurajeaza.
Ma simt descurajat cand ma gandesc la viitor.
Simt ca nu am ce astepta de la viitor.
Simt ca viitorul e fara speranta.
3. Sentimentul esecului
Nu am sentimentul esecului sau al ratarii.
Simt ca am avut mai multe insuccese decat majoritatea oamenilor.
Daca imi privesc fata o sa vad o gramada de esecuri.
Ma simt complet ratat ca persoana.
4. Nemultumire
Lucrurile imi fac aceeasi placere ca inainte.
Nu ma mai bucur de lucruri sau intamplari ca inainte.
Nu mai obtin o satisfactie reala din nimic.
Sunt nemultumit si totul ma plictiseste.
5. Vinovatie
Nu ma simt in mod special vinovat de ceva.
Ma simt vinovat o buna parte a timpului.
Ma simt vinovat in cea mai mare parte a timpului.
Ma simt tot timpul vinovat.
6. Sentimentul pedepsei
Nu ma simt pedepsit cu ceva.
Ma gandesc ca s-ar putea sa fiu pedepsit.
Astept sa fiu pedepsit.
Simt ca sunt pedepsit.
7. Neplacere fata de sine
Nu sunt dezamagit de mine.
Ma simt dezamagit de mine insumi.
Sunt dezgustat de mine.
Ma urasc.
8. Autoacuzarea
Nu simt sa fiu mai rau decat altii.
Ma critic pentru slabiciunile si greselile mele.
Ma blamez tot timpul pentru greselile mele.
Ma dezaprob pentru tot ce se intampla rau.
9. Autoagresiune
Nu am idei de sinucidere.
Am idei de sinucidere, dar nu vreau sa le pun in practica.
Mi-ar placea sa ma sinucid.
M-as sinucide daca as avea ocazia.
10. Plans
Nu plang mai mult decat de obicei.
Acum plang mai mult decat inainte.
Plang tot timpul.
Obisnuiesc sa plang, dar acum nu mai pot nici daca as vrea.
11. Iritabilitate
Nu sunt mai nervos ca inainte.
Acum ma enervez mai usor ca inainte.
Acum sunt nervos tot timpul.
Lucrurile care ma enervau inainte nu ma mai irita deloc.
12. Retragere sociala, izolare
Nu mi-am pierdut interesul fata de oamenii din jur.
Oamenii ceilalti ma intereseaza mai putin ca inainte.
Mi-am pierdut interesul fata de majoritatea celorlalti oameni.
Mi-am pierdut orice interes fata de ceilalti oameni.
13. Nehotarare
Ma decid la fel ca inainte.
Trebuie sa fac un efort ca sa ma decid.
Am dificultati mai mari ca inainte cand iau o hotarare.
Nu mai pot lua nici o decizie.
14. Modificari in imaginea despre sine
Cred ca nu arat mai rau ca inainte.
Sunt suparat ca arat mai batran si neatractiv.
Simt ca modificari permanente ale aspectului meu ma fac neatractiv.
Cred ca sunt urat si neatragator.
15. Dificultati in munca
Cred ca pot lucra tot atat de bine ca inainte.
Trebuie sa fac un efort suplimentar cand incep sa lucrez.
Ma straduiesc din greu pentru a face ceva.
Nu pot lucra absolut nimic.
16. Tulburari de somn
Dorm tot atat de bine ca de obicei.
Nu mai dorm atat de bine ca de obicei.
Ma trezesc cu 1-2 ore mai devreme decat inainte si nu mai pot adormi decat greu.
Ma trezesc cu cateva ore mai devreme decat inainte si nu mai pot adormi.
17. Fatigabilitate
Nu ma simt mai obosit ca de obicei.
Acum obosesc mai usor ca inainte.
Obosesc fara sa fac aproape nimic.
Sunt prea obosit, ca sa mai pot face ceva.
18. Anorexia
Pofta mea de mancare nu e mai scazuta ca de obicei.
Apetitul meu nu mai e asa de bun ca inainte.
Apetitul meu e mult mai diminuat acum.
Nu am deloc pofta de mancare.
19. Pierdere in greutate
Nu am slabit in ultimul timp.
Am slabit peste 2 kg.
Am slabit peste 5kg.
Am slabit peste 10 kg.
20. Preocupari fata de starea fizica
Nu sunt preocupat sau suparat in legatura cu sanatatea mea mai mult ca inainte.
Sunt necajit de probleme de sanatate ca: dureri, intepaturi, furnicaturi, tulburari ale stomacului sau constipatie.
Sunt foarte necajit de starea mea fizica si mi-e greu sa ma gandesc la altceva.
Sunt atat de ingrijorat de starea mea fizica, incat nu ma mai pot gandi la nimic.
21. Absenta libidoului
Nu am observat modificari recente ale interesului meu fata de sex.
Sexul opus nu ma intereseazamai putin ca inainte.
Sexul opus ma intereseaza mult mai putin ca inainte.
Mi-am pierdut complet interesul fata de sexul opus.
Posibilitatea de cuantificare are ca limite: 0-63. Astfel:
0-9 - Stare normala
10-15 - Depresie usoara
16-23 - Depresie moderata
24-60 - Depresie severa
Shaw & col. Sugereaza urmatoarele interpretari ale scorului B.D.I. dupa tratament:
0-9 - Depresie in remisie
10-15 - Remisie partiala
16-63 - Simptome neinfluentate de tratament
SCALA DISPERARII (Dupa Beck)
NumeleStare civila.
Varsta..
Sexul..Ocupatia..Studii.
Acest chestionar contine 20 de afirmatii. Va rugam sa le parcurgeti pe rand, cu atentie. Daca o afirmatie este valabila pentru descrierea starii dvs. Sufletesti, incepand cu saptamana trecuta si pana astazi, incercuiti litera A, semnificand "adevarul". Daca faza nu descrie starea/atitudinea dvs., incercuiti litera F, semnificand "fals". Va rugam sa parcurgeti fiecare afirmatie cu atentie.
1. Ma gadesc la viitor cu speranta si entuziasm A/F
2. As putea sa si renunt, pentru ca nu pot face nimic pentru a imbunatati situatia mea. A/F
3. Cand imi merge rau, ma ajuta sa ma gandesc ca lururile nu pot ramane asa pentru totdeauna. A/F
4. Nu-mi pot imagina cum va fi viata mea peste vreo zece ani. A/F
5. Am timp destul ca sa fac lucrurile pe care vreau sa le fac. A/F
6. În viitor, ma astept sa-mi rezolv problemele cat mai bine. A/F
7. Viitorul meu il vad cam intunecat. A/F
8. Ma consider cu deosebire norocos si ma astept sa scot de la viata mai multe lucruri bune decat altii. A/F
9. Simt ca nu pot stapani situatia si nu am nici un motiv sa cred ca in viitor voi putea. A/F
10. Experientele mele trecute m-au pregatit bine pentru viitor A/F
11. Tot ce pot sa vad in fata mea este mai mult neplacut decat placut. A/F
12. Nu ma astept sa am ce as vrea cu adevarat sa am. A/F
13. Cand ma gandesc la viitor, ma astept sa fiu mai optimist decat acum. A/F
14. Lucrurile nu merg cum as vrea. A/F
15. Am mare incredere in viitor. A/F
16. Niciodata nu obtin ceea ce vreu, deci ar fi o prostie sa mai vreau ceva. A/F
17. Este foarte improbabil sa am vreo satisfactie reala in viitor. A/F
18. Viitorul imi pare vag si nesigur. A/F
19. Pot sa ma gandesc la mai multe lucruri/perioade bune decat rele. A/F
20. Nu prea are sens sa ma straduiesc cu adevarat sa obtin ceva, pentru ca probabil nu voi reusi. A/F
SCALA DEPRESIEI HAMILTON
|
1. Dispozitie depresiva (melancolie, disperare, izolare, inutilitate) |
0. Absenta. 1. Aceste sentimente nu sunt exprimate decat ca urmare a interviului. 2. Aceste sentimente sunt spontan exprimate verbal. 3. Aceste sentimente nu sunt exprimate verbal, ele transpar in expresia fizionomiei, atitudinii, vocii si tendintei la lacrimi. 4. Pacientul nu raporteaza practic decat aceste sentimente in declaratii si atitudinile sale. |
|
2. Sentiment de culpabilitate |
0. Absent. 1. Autocritica, impresia de a fi abandonat de ceilalti. 2. Idei de culpabilitate sau ruminatii privind erorile trecute sau actele culpabile. 3. Boala actuala este o pedeapsa, delir de culpabilitate. 4. Pacientul aude voci care il acuza sau il denunta, are halucinatii vizuale amenintatoare. |
|
3. Suicid |
0. Absent. 1. Impresia ca viata nu merita sa fie traita. 2. Pacientul ar vrea sa fie mort, sau se gandeste ca ar putea sa moara. 3. Idei sau gesturi de suicid 4. Tentative de suicid (orice tentativa de suicid trebuie sa fie notata la aceasta rubrica). |
|
4. Insomnie a inceputului de noapte |
0. Nici o dificultate de a adormi. 1. Pacientul se plange ca are uneori dificultati de a adormi (mai mult de jumate de ora). 2. Pacientul se plange ca are mari dificultati de a adormi. |
|
5. Insomnie a miezului de noapte |
0. Nici o dificultate. 1. Pacientul se plange ca somnul sau este agitat si perturbat toata noaptea. 2. Pacientul se trezeste in cursul noptii (se alege aceasta rubrica cand pacientul se scoala noaptea, in afara nevoilornaturale). |
|
6. Insomnie a sfarsitului de noapte |
0. Absenta 1. Pacientul se trezeste devreme, dar poate sa readoarma. 2. Pacientul este incapabil sa readoarma si se ridica din patul sau. |
|
7. Munca si activitate |
0. Nici o dificultate. 1. Impresia de incapacitate, de oboseala sau de slabiciune in fata activitatilor, muncii sau a distractiilor preferate. 2. Lipsa de interes pentru activitate, distractii sau munca, raportata fie direct de pacient, fie indirect prin cuvintele sale (el are impresia ca trebuie sa se forteze pentru a lucra sau actiona). 3. Reducerea timpului consacrat activitatii sau diminuarea productivitatii. La spital se alege rubrica trei daca pacientul nu consacra cel putin 3 ore pe zi unei activitati (munca in spital sau distratie), in afara de activitatea sa normala. 4. Oprirea muncii ca urmare a bolii actuale. În spital se alege rubrica 4 daca pacientul nu are nici o activitate in afara de cea obisnuita sau daca este incapabil de a si-o asuma singur. |
|
8. Inhibitia (incetinirea ideatiei si a limbajului) |
0. Limbaj si ideatie normale. 1. Usoara inhibitie in cursul dialogului. 2. Neta inhibitie in cursul dialogului. 3. Dialog dificil. 4. Stupor complet. |
|
9. Agitatie |
0. Absenta. 1. Pacientul isi freaca mainile, parul. 2. Pacientul isi rasuceste mainile, isi roade unghiile, isi musca buzele etc. |
|
10. Anxietate psihica |
0. nici o dificultate. 1. Tensiune subiectiva si iritabilitate. 2. Pacientul isi face griji pentru motive minore. 3. Atitudine de teama decelabila pe fizionomia sau expresia verbala. 4. Teama este exprimata, fara a interoga pacientul. |
|
11. Anxietate somatica |
0. Fara. 1. Usoara 2. Moderata 3. Severa 4. Împiedica oriceactivitate. Proiectii somatice ale anxietatii ca: tulburari gastro-intestinale, uscaciunea gurii, meteorism, diaree, colici abdominale, aerofagie, tulburari cardio-vasculare, palpitatii, cefalee, tulburari respiratorii, oftaturi, polakiurie, transpiratie. |
|
12. Simptome somatice gastro-intestinale |
0. Absente 1. Pierderea apetitului, dar pacientul mananca fara incurajarea personalului, impresia de greutate abdominala. 2. Dificultate de a manca fara interventia energica a personalului, cerere sau dorinta de laxative sau medicamente pentru intestin sau de tratament pentru simptomele gastro-intestinale. |
|
13. Simptome somatice generale |
0. Absente 1. Greutate in membre, spate sau cap, dureri dorsale, cefalee, dureri musculare, pierdere de energie si fatigabilitate. 2. Orice simptom net va fi inscris la rubrica 2. |
|
14. Simptome genitale |
0. Absente 1. Usoare 2. Severe 3. Neconfirmate. Simptome ca pierderea libidoului, tulburari menstruale. |
|
15. Hipocondrie |
0. Absenta. 1. Preocupare fata de sine insusi (fizica). 2. Preocupare fata de sanatatea sa. 3. Plangeri frecvente, cereri de ajutor. 4. Delir hipocondric. |
|
16. Pierdere in greutate (a completa fie A fie B) |
A. Estimare dupa anamneza (inainte de tratament) 0. Fara pierdere in greutate. 1. Pierdere in greutate, probabil asociata cu boala actuala. 2. Pierdere in greutate precisa (dupa opinia pacientului). B. Dupa examenul psihiatric saptamanal, cand se masoara schimbarile actuale in greutate. 0. Pierdere in greutate inferioara a 500g intr-o saptamana. 1. Pierdere in greutate superioara a 500g intr-o saptamana. 2. Pierdere in greutate superioara a 1 kg intr-o saptamana. |
|
17. Autocritica |
0. Pacientul recunoaste ca el este trist si bolnav. 1. Pacientul isi recunoaste afectiunea, dar o atribuie unei proaste alimentatii, climatului, surmenajului, unui virus, nevoii de odihna. 2. Pacientul isi neaga complet afectiunea. |
|
18. Variatia diurna |
0. Fara. 1. Usoara. 2. Severa. Înainte de masa Dupa masa Daca simptomele se agraveaza dimineata sau seara, a preciza care si a nota variatiile de intensitate. |
|
19. Depersonalizare si derealizare |
0. Absente. 1. Usoare. 2. Severe. 3. Împiedica orice activitate. Simptome ca: sentiment de irealitate si idei de nihilism. |
|
20. Simptome paranoide |
0. Absente. 1. Banuite. 2. Probabile. 3. Idei delirante de relatie si persecutie. 4. Delir de relatie si persecutie. |
|
21. Simptome obsesionale si impulsive |
0. Absente. 1. Usoare. 2. Severe. |
MARDS-Montgomery-Asberg Depression Rating Scale
(Trad. Dr. A. Haifas)
Aceasta scala a fost introdusa de Montgomery si Asberg intr-o lucrare publicata in 1979. A fost intocmita special pentru a fi utilizata in aprecierea efectului terapeutic si include 10 simptome comune care arata cele mai importante schimbari la tratament si cele mai importante corelatii cu schimbarea in ansamblu. Autorii predind ca scala este potrivita pentru a fi utilizata de surse, psihologi si psihiatri, si poate evidentia diferente semnificative intre diferitele, tipuri de terapii la un numar relativ mic de pacienti, un important factor pentru un studiu clinic.
Aplicarea scalei se face dupa un interviu clinic care cuprinde intrebari simple spre complexe care pot aprecia severitatea.
Trebuie notata perioada scursa intre doua aplicari ale scalei
Interpretare
0-6 normal/refacut
7-19 d. usoara
20-34 d.moderata
35-60 d. severa
1. Tristete vizibila
Reprezinta deznadejde, mahnire si disperare (mai mult decat doar o scadere trecatoare a dispozitiei), ce se reflecta in vorbire, expresia faciala si postura. Se apreciaza dupa intensitatea si incapacitatea de a se inveseli.
0 Fara tristete
1
2 Pare abatut dar se poate inveseli fara dificultate
3
4 Pare trist si nefericit aproape tot timpul
5
6 Pare extrem de trist tot timpul
2. Tristete afirmata
Reprezinta afirmarea dispozitiei depresive, chiar daca este sau nu reflectata in aspectul general. Include dispozitia trista, deznadejdea, sentimentul de a fi fara speranta si neajutorat. Se apreciaza intensitatea, durata si gradul influentarii dispozitiei de anumie evenimente.
0 Trist ocazional, in concordanta cu circumstantele
1
2 Trist sau grav, dar se inveseleste fara dificultate
3
4 Sentimente progresive de tristete. Dispozitia este influentata de evenimente externe.
5
6 Tristete, deznadejde, saracie continua si invariabila
3. Tensiune interioara
Reprezinta sentimentele de disconfort, limitare, neliniste, tensiune mentala pana la panica, groaza sau angoasa. Se masoara intensitatea, frecventa, durata si necesitatea de reasigurare.
0 Placiditate. Doar tensiune interioara
1
2 Sentimente ocazionale de limitare si disconfort
3
4 Sentimente continue de tensiune interioara sau panica iminenta pe care pacientul le poate stapani doar cu dificultate
5
6 Groaza sau angoasa de nepotolit. Panica coplesitoare
4. Reducerea somnului
Reprezinta scaderea duratei sau profunzimii somnului in comparatie cu ritmul de somn normal al pacientului.
0 Doarme ca de obicei
1
2 Dificultati usoare in a adormi; reducerea usoara a duratei somnului, somn superficial si neodihnitor
3
4 Somnul e redus sau intrerupt pentru cel putin 2 ore
5
6 Mai putin de 2 ore de somn
5. Reducerea apetitului
Reprezinta sentimentul pierderii poftei de mancare fata de cea normala. Noteaza pe baza pierderii dorintei pentru mancare sau necesitatea de a se forta sa manance
0 Apetit normal sau crescut
1
2 Apetit usor redus
3
4 Apetit absent. Mancarea nu are nici un gust
5
6 Are nevoie sa fie presat sa manance
6. dificultati de concentrare
Reprezinta dificultati in a-si aduna gandurile pana la incapacitatea totala de a se concentra.
0 nici o dificultate in concentrare
1
2 Dificultati ocazionale in a-si aduna gandurile
3
4 Dificultati in concentrare si mentinere a gandurilor ce reduc capacitatea de a citi sau purta o conversatie
5
6 Capabil sa citeasca sau sa poarte o conversatie doar cu mare dificultate
7. Letargia/oboseala
Reprezinta dificultatea in inceperea si efectuarea unei activitati obisnuite
0 Greutate si dificultate in a se apuca de activitate; fara lene
1
2 Dificultati in a incepe activitatea
3
4 Dificultati in a incepe activitati simple de rutina care sunt efectuate cu un efort
5
6 Letargie completa; incapabil sa faca ceva fara ajutor
8.Incapacitatea de a simti/platitudine afectiva
Reprezinta experienta subiectiva de scadere a interesului fata de mediul exterior sau fata de activitati ce produc in mod obisnuit placere.
0 Interes normal fata de oameni si mediul exterior
1
2 Scaderea bucuriei pentru interesele obisnuite
3
4 Pierderea interesului fata de exterior; pierderea sentimentelor pentru prieteni si cunostinte
5
6 Experienta de a fi paralizat emotional, incapabil de ase simti furie, placere, suparare si o incapacitate completa si dureroasa de a simti ceva fata de rudele si prietenii apropiati
9. Ganduri pesimiste
Reprezinta ganduri de vinovatie, inferioritate, autorepros, pacat, remuscari si ruina.
0 Fara ganduri pesimiste
1
2 Idei fluctuante de esec, autoinvinovatire sau depreciere a propriei persoane
3
4 Autoacuzare persistenta sau ganduri clare dar inca rationale de vinovatie sau pacatuire; atitudine pesimista in privinta viitorului
5
6 Delir de rutina, remuscare sau pacat de neiertat; autoacuzare care e absurda si de nezdruncinat
10. Ganduri de sinucidere
Reprezinta sentimentul ca viata nu merita sa fie traita, ca moartea naturala este binevenita; ganduri de suicid si planuri de sinucidere
0 Îi place viata si o ia asa cum este
1
2 Plictisit de viata; doar ganduri suicidare de scurta durata
3
4 Probabil i-ar fi mai bine mort; gandurile suicidare sunt obisnuite; suicidul este considerat ca o solutie posibila, dar fara o intentie sau un plan specific
5
6 Planuri clare de suicid pentru o viitoare ocazie favorabila; pregatiri active pentru sinucidere
Index Clinic al Potentialului Suicidar
(Trad. Dr. D. Cosman)
( fisa de heteroevaluare)
|
Nr |
Item |
Ghid de interviu |
Gradele de severitate a raspunsuilor raportate |
||||
|
Dispozitie |
Te-ai simtit vreodata trist sau depresiv? | ||||||
|
Variatii diurne: inrautatire a.m. |
În ce parte a zilei te simti mai rau? Mai bine? |
|
|||||
|
Crize de plans |
Ai avut crize de plans? | ||||||
|
Tulburari de somn |
Cum dormi? | ||||||
|
Scaderea apetitului |
Cum este apetitul tau? | ||||||
|
Scaderea libidoului |
Care este interesul tau pentru sexul opus? | ||||||
|
Scaderea in greutate |
Ai pierdut in greutate? | ||||||
|
Constipatia |
Ai tulburari de constipatie? | ||||||
|
Tahicardie |
Ai momente in care inima iti bate mai repede decat de obicei? | ||||||
|
Fatigabilitate |
Cat de repede te obosesti? | ||||||
|
Confuzie |
Te-ai simtit confuz sau cu dificultati in gandire? | ||||||
|
Inhibitie psihomotorie |
Nu ti se pare ca lucrezi mai incet decat in mod obisnuit? | ||||||
|
Agitatie psihomotorie |
Te simti nelinistit? Poti sa stai linistit? | ||||||
|
Lipsa sperantei |
Ce sperante ai pentru viitor? | ||||||
|
Iritabilitate |
Cat de usor te enervezi? | ||||||
|
Indecizie |
Cum iei o decizie? | ||||||
|
Devalorizare a propriei persoane |
Te-ai simtit nefolositor sau nedorit? | ||||||
|
Pustiire sufleteasca |
Simti ca viata este fara sens pentru tine? | ||||||
|
Ruminatii suicidare |
Ai avut gandul sa te autodistrugi? | ||||||
|
Insatisfactie |
Te mai bucuri de lucrurile obisnuite din viata ta? | ||||||
|
Anxietate |
Te simti vreodata anxios? | ||||||
|
Frica |
Îti este frica fara motiv? | ||||||
|
Panica |
Cat de repede te superi? Ai avut atacuri de panica? | ||||||
|
Dezintegrare/dezorganizare psihica |
Te-ai simtit uneori ca si cum te-ai rupe in bucatele? | ||||||
|
Îngrijorare |
Ai avut senzatia ca urmeaza sa ti se intample ceva groaznic? | ||||||
|
Alcoolism: obicei |
De obicei bei dimineata? | ||||||
|
Alcoolism:cantitate |
Ti s-a spus ca bei mai mult decat ar fi cazul? | ||||||
|
Ajutor profesional: doctor, psiholog, preot, avocat. |
Ai consultat in ultimele 3 luni specialistii in legatura cu problemele care te ingrijoreza? Ce fel? | ||||||
|
Acuze somatice |
Ai dureri pe care nimic nu le ajuta? | ||||||
|
Sanatate fizica |
Esti in aceeasi forma fizica ca de obicei? | ||||||
|
Abuz de medicamente |
Iei pilule pentru somn din proprie initiativa? | ||||||
|
Lipsa suportului |
Simti ca ai pe cineva care tine la tine si te intelege? | ||||||
|
Lipsa alternativelor |
Crezi ca exista o iesire din situatia prezenta? | ||||||
|
Pesimism |
Crezi ca cu timpul situatia se va imbunatati? | ||||||
|
Autoinvinovatire |
Te invinovatesti pentru orice lucru care nu se poate rezolva? | ||||||
|
Vinovatie |
Te simti vinovat pentru fapte din trecut? | ||||||
|
Pedeapsa |
Simti ca ai merita sa fii pedepsit? | ||||||
|
Suport social |
Simti ca atunci cand lucrurile par a se sfarsi rau, gasesti pe cineva care te poate ajuta? | ||||||
|
Autocontrol/agresiune |
Ai vreodata izbucniri de manie sau de a-ti pierde cumpatul? | ||||||
|
Agresiune |
Ai avut vreodata o lupta fizica? | ||||||
|
Autocontrol |
Îti asumi riscuri atunci cand conduci masina? | ||||||
|
Aparitie in public |
Te intereseaza cum apari in public? | ||||||
|
Suicid: protectie, idei |
Cat de des crezi ca se gandesc altii la sinucidere? | ||||||
|
Suicid: protectie, actiune |
Ce crezi: cei ce se gandesc la sinucidere, in ce proportie o si fac? | ||||||
|
Responsabilitati personale |
Este cineva care depinde de tine? | ||||||
|
Suicid: ruminatii |
Ai avut recent ganduri de moarte? | ||||||
|
Suicid: metoda |
Te-ai ganit la modul de a te sinucide? | ||||||
|
Suicid: amenintare anterioara |
Ai spus cuiva ca doresti sa te sinucizi? | ||||||
|
Suicid: tentativa anterioara |
Ai incercat sa termini vreodata cu viata ta? Cum? | ||||||
|
Suicid: alte persoane |
Ai cunoscut o persoana care s-a sinucis? Cine? |
0=NU 4=DA |
|||||
Indexul Clinic al Potentialului Suicidar
(Trad. Dr. D. Cosman)
(fisa de autoevaluare)
|
Nr |
Item |
De-loc |
Rar |
Une -ori |
Des |
F. des |
|
Ma simt deprimat si trist | ||||||
|
Dimineata ma simt cel mai bine | ||||||
|
Am crize de plans sau imi vine sa plang | ||||||
|
Noaptea am tulburari de somn |
| |||||
|
Mananc la fel de mult ca de obicei | ||||||
|
Îmi face placere sa am relatii sexuale | ||||||
|
Am remarcat ca am slabit | ||||||
|
Am tulburari de constipatie | ||||||
|
Am tahicardie | ||||||
|
Ma simt obosit fara motiv | ||||||
|
Mintea imi este la fel de limpede ca de obicei | ||||||
|
Îmi este usor sa fac lucrurile pe care eram obisnuit sa le fac | ||||||
|
Sunt fara odihna si nelinistit | ||||||
|
Am sperante de viitor | ||||||
|
Sunt cu mult mai iritabil decat de obicei | ||||||
|
Îmi este usor sa iau decizii | ||||||
|
Simt ca sunt folositor si dorit | ||||||
|
Viata mea este destul de plina | ||||||
|
Simt ca celorlalti le-ar fi mai bine daca as muri | ||||||
|
Înca imi plac lucrurile pe care le faceam inainte | ||||||
|
Ma simt mult mai anxios decat de obicei | ||||||
|
Mi-e frica fara nici un motiv | ||||||
|
Ma supar usor si ma simt infricat | ||||||
|
Simt ca ma prabusesc, ma rup in bucati | ||||||
|
Simt ca totul este in regula si nu se va intampla nimic rau | ||||||
|
Beau ceva alcool dimineata | ||||||
|
Lumea imi spune ca beau mai mult decat imi face bine | ||||||
|
În ultimele luni am consultat diferiti specialisti in legatura cu sanatatea mea sau pentru ca eram speriat de starea mea | ||||||
|
Am dureri si nimic nu ma ajuta | ||||||
|
Simt ca sunt intr-o forma fizica la fel de buna ca de obicei | ||||||
|
Iau somnifere din proprie initiativa | ||||||
|
Simt ca cineva ma intelege si ii pasa de mine | ||||||
|
Simt ca situatia mea este fara iesire | ||||||
|
Simt ca in timp lucrurile se vor imbunatati | ||||||
|
Ma invinovatesc pentru tot ce merge prost | ||||||
|
Am sentimente de vinovatie in privinta trecutului | ||||||
|
Simt ca merit sa fiu pedepsit | ||||||
|
Cand lucrurile par a se sfarsi rau, simt ca ma pot adresa unei persoane | ||||||
|
Am crize de manie si imi pierd controlul | ||||||
|
Particip la agresari fizice | ||||||
|
Îmi asum riscuri cand conduc masina | ||||||
|
Încerc sa arat bine cand ies in societate | ||||||
|
Cat de des crezi ca alti oameni se gandesc la sinucidere? | ||||||
|
Cad de des crezi ca oamenii care se gandesc la sinucidere o si fac? | ||||||
|
Simt ca sunt persoane care depind de mine | ||||||
|
Am avut recent ganduri de moarte | ||||||
|
M-am gandit la metode de sinucidere | ||||||
|
Am marturisit cuiva ca vreau sa ma sinucid | ||||||
|
Am incercat sa termin cu mine. Cum? |
Nici- o- data |
o data |
2 ori |
3ori |
> ori |
|
|
Am cunoscut pe cineva care s-a sinucis |
Da = 4 |
Nu = 0 |
||||
Index clinic al Potentialului Suicidar
(Fisa de evaluare a unei persoane apropiate)
(Trad. Dr. D. Cosman)
|
Nr |
Item |
De- loc |
Rar |
Une -ori |
Des |
F. des |
|
S-a simtit vreodata trist si depresiv? | ||||||
|
Sunt dimineti in care se simte mai rau? | ||||||
|
A avut crize de plans? | ||||||
|
A avut insomnii? | ||||||
|
Si-a pierdut apetitul? | ||||||
|
Si-a pierdut interesul pentru sexul opus? | ||||||
|
A pierdut in greutate? | ||||||
|
Are tulburari din cauza constipatiei? | ||||||
|
Are tulburari in functia inimii? | ||||||
|
Oboseste mai repede decat de obicei? | ||||||
|
|
A fost vreodata confuz? Are tulburari de gandire? | |||||
|
Se simte complet epuizat daca lucreaza ceva? | ||||||
|
Este mai nelinistit si nu poate sta locului? | ||||||
|
Este optimist in legatura cu viitorul? | ||||||
|
Se everveaza mai repede decat de obicei? | ||||||
|
Are dificultati in luarea deciziilor? | ||||||
|
Se simte nefolositor sau nedorit? | ||||||
|
Simte ca viata este goala pentru el? | ||||||
|
Simte ca pentru ceilalti ar fi mai bine daca ar fi mort? | ||||||
|
Se mai bucura de lucrurile care ii placeau altadata? | ||||||
|
Se simte vreodata anxios? | ||||||
|
I-a fost vreodata frica fara motiv? | ||||||
|
Cat de repede se supara sau intra in panica? | ||||||
|
S-a simtit vreodata ca si cum s-ar rupe in bucati? | ||||||
|
S-a simtit vreodata ingrijorat ca urmeaza sa i se intample ceva groaznic? | ||||||
|
Obisnuieste sa bea dimineata? | ||||||
|
Alti oameni i-au spus ca bea mai mult decat trebuie? | ||||||
|
A consultat pe cineva in ultimele 3 luni pentru probleme de sanatate sau pentru ca era ingrijorat? | ||||||
|
Are dureri asa mari incat nimic nu il ajuta? | ||||||
|
Simte ca este intr-o forma fizica la fel de buna ca de obicei? | ||||||
|
Ia din proprie initiativa somnifere? | ||||||
|
Simte ca cineva tine la el si il intelege? | ||||||
|
Simte ca nu exista iesire din situatia prezenta? | ||||||
|
Simte ca lucrurile se vor imbunatati cu timpul? | ||||||
|
Se invinovateste pentru tot ce merge prost? | ||||||
|
Are sentimente de vinovatie cu privire la trecutul sau? | ||||||
|
Simte ca merita sa fie pedepsit? | ||||||
|
Cand lucrurile par sa fie fara iesire, simte ca exista cineva la care poate apela? | ||||||
|
Are izbucniri de manie? | ||||||
|
Se angajeaza in confruntari fizice? | ||||||
|
Îsi asuma riscuri cand conduce masina? | ||||||
|
Încearca sa arate cat mai bine cand apare in public? | ||||||
|
Cat de des crede el ca se gandesc altii la sinucidere? | ||||||
|
Cat de des crede el ca cei care se gandesc la sinucidere o si fac? | ||||||
|
45 |
Crede ca este cineva care depinde de el? | |||||
|
A avut recent ganduri de moarte? | ||||||
|
S-a gandit cu ce metoda sa se sinucida? | ||||||
|
A spus cuiva ca doreste sa se sinucida? | ||||||
|
A incercat sa termine cu viata lui? Cum?_____ _______ ______ ______ |
Nici- o- data |
Oda- ta |
2 ori |
3 ori |
>3 ori |
|
|
A cunoscut pe cineva care s-a sinucis? Da Nu Cine?_________________ |
INTERVIU CLINIC
1. ANAMNEZA.
Numele:__________ ______ ____ _____ _______ ______ ________
Data nasterii:__________ ______ ____ __________________
Locul nasterii:__________ ______ ____ __________________
Structura familiala:__________ ______ ____ _____________
Conditii materiale:__________ ______ ____ ______________
Statut - personal__________ ______ ____ ________________
-Profesional__________ ______ ____ ____________
Casatorit/Necasatorit:__________ ______ ____ ___________
Copii:__________ ______ ____ _____ _______ ______ _________
Relatii cu - parintii:__________ ______ ____ ____________
- sotul/sotia__________ ______ ____ ___________
- socrii:__________ ______ ____ _______________
- copiii:__________ ______ ____ _______________
Evenimente de viata__________ ______ ____ ____________
Relatii la locul de munca:__________ ______ ____ ________
Educatie in familie:__________ ______ ____ _____________
Grad de instruire:__________ ______ ____ ______________
2.MOTIVELE INTERNARII
Internare (cu voia lui, urgenta, etc.)_____ _______ ______ _______________
Debutul bolii:__________ ______ ____ __________________
Prima internare:__________ ______ ____ _______________
Descrierea simptomelor:__________ ______ ____ _________
Caracterul bolii:__________ ______ ____ _______________
Circumstantele debutului:__________ ______ ____ _______
3. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
4. ANTECEDENTE PERSONALE
Menstruatia__________ ______ ____ ___________________
Menopauza__________ ______ ____ ____________________
Internari cu alte probleme__________ ______ ____ _______
Interventii chirurgicale__________ ______ ____ __________
Traumatisme:__________ ______ ____ _________________
5. EXAMINARE SOMATICA GENERALA
Mersul:__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______
Motricitate:__________ ______ ____ ___________________
Sensibilitate:__________ ______ ____ __________________
Coordonare:__________ ______ ____ __________________
Reflexe:__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______
6. EXAMEN PSIHIATRIC
Tinuta vestimentara:__________ ______ ____ __________
Stare de igiena:__________ ______ ____ _______________
Facies:__________ ______ ____ _____ _______ ______ ________
Privire:__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______
Mimica si pantomimica:__________ ______ ____ ________
7. ORIENTARE SPATIO-TEMPORALA
Allopsihica:__________ ______ ____ __________________
Autopsihica:__________ ______ ____ __________________
8. FUNCTII PSIHICE
Afectivitate (dispozitii)__________ ______ ____ __________
Vointa si activitatea:__________ ______ ____ ____________
Atentia: - voluntara:__________ ______ ____ ____________
-involuntara:__________ ______ ____ __________
Senzatii si perceptii (iluzii si halucinatii):_____ _______ ______ ___________
Gandirea: - coerenta /incoerenta /ritm:_____ _______ ______ ____________
-flux ideiativ:__________ ______ ____ __________
- idei obsesivo-fobice:__________ ______ ____ ___
- idei dominante:__________ ______ ____ ______
- idei prevalente:__________ ______ ____ _______
- idei delirante expresive/ depresive:_____ _______ ______ _______
Nivel intelectual:__________ ______ ____ _______________
Limbaj (stereotipii/dislalii):__________ ______ ____ ______
Memoria (fixare /evocare /amnezii):_____ _______ ______ _______________
Instincte - alimentar:__________ ______ ____ ___________
Sexual:__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ _
Constiinta (optuzii/ stupoare/ deliranta/ oniroida/ crepusculara):______
9.RITM NICTEMERAL
Somn/ cosmaruri/ mod de trezire:__________ ______ ____
Concluzii
Eu consider ca primul interviu, respectiv " circumstantele corelate cu tentativa de sinucidere " se aplica subiectilor care au avut tentative de sinucidere pentru a vedea care au fost imprejurarile in care a comis tentativa si care sunt conceptiile acestuia despre viata si modul in care priveste moartea.
Scalele prezentate in lucrare se aplica aplica in urma uniu interviu clinic cu ajutorul caruia se stabileste gradul de severitatea in care se afla pacientul. Dupa colectarea tuturor informatiilor despre pacient si administrarea scalelor de autoevaluare pe probleme de depresie si probabilitatea de sinucidere se ajunge la posibilitatea de a determina treapta de risc suicidar in care se incadreaza pacientul.
Scalele se folosesc si pentru a se vedea efectul terapeutic asupra pacientului, aceste scale arata schimbarile survenite in urma tratamentului.
Bibliografie:
Doina Cosman "Sinuciderea. Studiu in Perspectiva Biopsihosociala", Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2000
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
