Structuri diferentiale dupa valori si interese

Structuri diferentiale dupa valori si interese

Diferentele individuale referitoare la valori si interese au fost luate in consideratie si au constituit criterii pentru elaborarea unor tipologii mai putin frecvente ca in cazul diferentelor temperamentale sau caracteriale.

1. Ocupandu-se de analiza valorilor dupa care oamenii par a se conduce in viata E. Spranger determina sase valori majore, de baza. El considera ca in viata oamenilor se manifesta sase tipuri principale de valori care ii atrag in diverse grade, ei construindu-si unitatea vietii in jurul acestora. Tipologia Spranger se refera la valori pure nu la persoane reale, el vorbeste de un tip ideal. Aceste tipuri sunt:

A. Tipul teoretic. - interesat de descoperirea adevarului. El este in mod necesar intelectualist, in mod frecvent savant sau filosof. Scopul sau principal in viata este sa-si ordoneze si sa-si sistematizeze cunoasterea.

B. Tipul economic - este interesat de ceea ce este util si este in intregime un om practic. Atitudinea economica intra adesea in conflict cu alte valori. Omul de tip economic doreste o educatie pentru a fi practic si considera cunostintele neaplicate o pierdere de vreme.

C. Tipul estetic - are drept valoare suprema forma si armonia. Fiecare experienta singulara este judecata din punctul de vedere al gratiei, simetriei, sau corespondentei. Nu e necesar sa fie un artist creator, el este estetic daca isi gaseste interesul principal in trairea artistica a vietii.

D. Tipul social - valoarea suprema pentru acest tip este dragostea de oameni. Omul social considera pe ceilalti oameni ca scopuri si de aceea, el insusi este bun, simpatetic si altruist. El priveste dragostea ca singura forma potrivita de putere.

E.    Tipul politic - valoarea suprema a acestui tip este puterea. Doresc inainte de toate putere personala, sa domine, sa aiba influenta si renume.

F. Tipul religios - este mistic si cauta sa inteleaga cosmosul intreg si sa se raporteze pe sine la aceasta totalitate.

Dupa E. Spranger aceste tipuri ideale, nu pot fi gasite la fel in viata. Oamenii se pot apropia intr-o masura mai mare de unul dintre ele.

Asa cum observa G.Allport cele sase directii-valori nu epuizeaza toate posibilitatile. Mai mult , spunea Allport,ele tind sa flateze natura umana deoarece multi oameni nu au nici o valoare dincolo de trebuintele hedoniste, senzuale, vitale pentru adaptare (Allport, G., Op.cit., p.302.).

Tipologia este discutabila si in ce priveste cele doua tipuri: tipul religios (nazuinta spre unitate si absolut poate fi proprie si tipului teoretic si celui estetic) de asemenea religia poate atrage prin aspecte variate, estetice, economice, etc. care pot fi cuprinse in celelalte tipuri si tipul politic (nu se poate identifica cu acel care aspira la dominatie). Sunt oameni politici care si-au dat viata pentru binele celorlalti, ei fiind mai apropiati de tipul social altruist si nu de tipul dominator (Cosmovici, A., Op.cit., p.73-74),

Tipurile descrise de E. Sprenger au servit in cercetari ulterioare pentru Alport, Vernon , Linzdey s.a.

2. Si diferentele in interese vocationale au constituit criterii pentru realizarea unor tipologii.In 1966, I.Holland propune o tipologie bazata pe interese si preferinte vocationale. Autorul pleaca de la sase factori: mecanic, stiintific, social, religios, economic si estetic identificati in 1954 de J.P.Guilford care a studiat interesele umane prin analiza factoriala. Tipologia lui I.Holland cuprinde urmatoarele sase tipuri:

1. tipul realistic - orientat spre prezent si spre problemele concrete pe care le prefera celor abstracte. Este puternic, putin sociabil, agresiv, conventional. Cauta sau prefera ocupatii ca: mecanica aviatica, inspector in constructii, electrician constructii de locomotive, operator radio, etc;
2. tipul intelectual - orientat spre sarcina, prefera sa gandeasca asupra problemelor decat sa le puna in aplicare. Ii plac atitudini si valori neconventionale. Este tacut si putin sociabil. Ca preferinte vocationale, doreste sa fie inginer proiectant; antropolog, astronom, editor de reviste stiintifice, geolog, cercetator stiintific, fizician, scriitor de articole stiintifice sau tehnice etc;
3. tipul social - sociabil, responsabil, umorist, religios. Prefera sa rezolve probleme de relatii interpersonale ale altora. Ca preferinte vocationale intalnim, asistent social, psiholog in clinica, director de agentie de binefacere, misionar, expert in delincventa juvenila, profesor de stiinte sociale, consilier de orientare profesionala;
4. tipul conventional - prefera activitati structurate verbal si roluri subordonate. Este conformist in probleme ambigui si probleme ce presupun relatii interpersonale. Ca preferinte vocationale doreste bibliotecar, stenograf, controlor de inventar, statistician, estimator de preturi, revizor contabil etc;
5. tipul intreprinzator - este dominator, lider masculin, prefera situatii care nu cer un efort intelectual pe perioade mari. Are un limbaj concis si ii plac sarcinile sociale in care se impune ca lider. Ca preferinte vocationale doreste activitati concrete, consultant in probleme industriale, conducator in campanii politice, maestru, de ceremonii, chelner, producator de televiziune, capitan de echipa sportiva etc;

tipul artistic - este orientat spre probleme care cer o inalta structurare; are nevoie de exprimare individuala intr-un mediu artistic, este interiorizat si putin sociabil. Ca preferinte vocationale - doreste sa fie muzician, compozitor, poet, director de stagiune teatrala, dirijor de orchestra simfonica, scriitor etc.

In descrierea fiecarui tip, Holland incearca sa contureze atat diferentele fata de celelalte tipuri (de exemplu, tipul realist este mai putin responsabil si sociabil, dar mai impulsiv decat tipul conventional) cat si directiile de dezvoltare ale persoanei, in special pe linia alegerii vocationale. (Holland I., The psychology of vocational choice New-York, Blaisdele Publishing Company, 1966; p.22)

Holland descrie mai mult decat niste structuri de personalitate, el descrie    modelul fiecarui tip in parte sau cum spune ei 'tipul este un model cu care noi putem compara persoana reala'. (Idem, p.9)

Tipologia lui Holland se apropie de aceea a lui E. Spranger sau a altor psihologi care au studiat diferentele in interese si valori ale oamenilor, deosebirea este ca tipurile descrise de el au Ia baza interesele profesionale si orientarea vocationala a individului. Este de apreciat efortul psihologului de a descifra directiile de dezvoltare in cadrul fiecarui tip in parte.

Daca din punct de vedere teoretic, tipologia lui Holland are meritul de a fi pus accentul pe dimensiunile vocationale ale personalitatii, din punct de vedere practic are o valoare limitata. In acelasi tip figureaza profesii si personalitati foarte deosebite, de exemplu conducator in campanii politice si chelner. Echivalenta lor nu e demonstrata.