Cainele airedale-terrier

AIREDALE-TERRIER

Tara de origine: Marea Britanie.

Denumire originala: Airedale-terrier (Waterside-terrier).

Vechime: Secolul XIX.

Prima utilizare: Vanatoare de bursuci si vidre.

Utilitate actuala: Caine de companie, de paza, caine politist.

Perioada medie de viata: 13 ani.

Istoric: Locul de bastina al cainelui este valea raului Aire in West Riding, Yorkshire. Tinutul era populat in majoritate de mineri si muncitori textilisti, care aveau ca principala preocupare pentru timpul liber vanatoarea de-a lungul raului. Data precisa a nasterii Airedale Terrier-ului nu se cunoaste, dar exista indicii ca rasa a inceput sa fie dezvoltata la mijlocul secolului al XIX-lea, ca raspuns la dorinta lucratorilor inainte mentionati de a vana vidre. Pentru a vana acest animal, era nevoie atunci de o haita de Otterhound si de un terrier sau doi. Pentru a-si face cainii mai eficienti si mai adecvati lucrului in apa, acesti primi crescatori amatori au facut mai multe incrucisari pana la obtinerea Airedale Terrier-ului, folosind exemplare din rasele Terrier Black and Tan, Terrier Scotian (destul de diferit fata de cel de azi), Welsh Foxhound, Otterhound, Bull Terrier, Collie, Dandie Dinmont Terrier, Bedlington Terrier, Irish Terrier si cainele de vanatoare din sudul Angliei. Se spune ca prima incrucisare dintre Otterhound si English Black and Tan Terrier a fost realizata in 1853 de catre Wilfred Holmes, pe langa Bradford.

Interesul pentru noua rasa a crescut rapid, mai cu seama in Yorkshire, tinut in care cainele a capatat denumiri locale: Bingley, Otley sau Waterside Terrier. Noua rasa se bucura de o mare popularitate in special pentru neinfricarea cu care iti domina orice adversar. Noii caini erau obisnuiti cu detunaturile armelor de foc si dresati sa aporteze. Erau concurenti inversunati la cursele de inot dupa sobolanii de apa (un joc popular in epoca). Din aceste experimente, a rezultat Airedale-ul modern.

Numele de Airedale Terrier a fost atribuit in 1879 de arbitrul chinolog Gordon Stadles. In 1885, 'The Kennel Club' a acceptat Airedale Terrier ca rasa independenta. Primul standard a fost elaborat in anul 1892, in urmatoarele decenii, rasa fiind perfectionata in sensul atenuarii caracterelor de copoi.

Pana in 1911, Airedale Terrier-ul a fost numit si Caine de patrula al Politiei, iar odata cu Primul Razboi Mondial, a primit noi misiuni: curier, santinela sau caine de ambulanta. Multe vieti au fost salvate prin intermediul acestui caine care aducea informatii de pe linia frontului la sediile brigazilor sau cauta soldatii raniti pe campul de lupta.

Dupa anul 1930, devine cu adevarat un caine international, fiind raspandit in intreaga lume.

Calitati: Este un caine de o eleganta aparte, caracterizat ca plin de temperament, docil in dresaj, mobil, vigilent, cu o vitalitate deosebita. Este un caine cu reactii rapide, curajos, combativ, dar echilibrat in actiune.

Airedale Terrier-ul este un caine extrem de adaptabil, cu un temperament ludic irezistibil. Cu o atitudine tantosa si increzatoare, Airedale Terrier-ul se comporta cu nonsalanta fata de oricine, dar isi apara familia pana la sacrificiu, daca e nevoie. Este rabdator cu copiii, preferand sa se indeparteze de ei atunci cand acestia il necajesc peste masura. Are o vointa puternica, dar e tandru si afectuos cu familia sa. Curiozitatea Airedale-ului este atat de mare, incat nu se va lasa niciodata pana nu va explora o situatie pana la capat.

Airedale-ii sunt caini orientati spre oameni, vrand sa-si urmeze stapanul oriunde s-ar duce acesta. Se spune ca o conditie obligatorie pentru orice proprietar de Airedale Terrier este simtul umorului. 'Odata ce ai trait cu un Airedale, nu vei mai dori niciodata sa adopti o alta rasa' mai spun iubitorii acestui caine vesel.

Initial folosit in vanatoare (vidre, jderi, vulpi, iepuri si mistreti, in Canada si pentru ursi), devine odata cu trecerea timpului un excelent caine de paza, dar satisface pretentiile oricarei specializari, fiind un caine multilateral, excelent in serviciu. Fidelitatea sa, curajul sau au permis utilizarea sa si ca si caine politist (in Marea Britanie si S.U.A.), santinela sau curier. Poate fi folosit pentru detectare de stupefiante, descoperire persoane surprinse sub daramaturi, cadavre umane ingropate, etc.

'Este agil, gratios si un paznic ideal. Nu exista ceva ce sa nu poata fi invatat, daca instructorul sau are cel mai mic talent. Fiecare particica din acest caine este in actiune. Nici un fel de moliciune. O masina perfecta - si, in plus, o masina cu creier', spunea Albert Payson Terhune.

Standard:

ASPECT GENERAL

Cea mai mare rasa de Terrier englez. Un caine musculos, activ, destul de compact, fara a fi prea inalt sau a avea corpul extrem de alungit.

CARACTERISTICI:

Expresie darza, viguroasa, iute in miscari, aflat intr-o permanenta atentie. Caracterul sau este exprimat si subliniat de expresia ochilor, de modul de purtare a urechilor si de pozitia cozii.

TEMPERAMENT:

Deschis si prietenos, inteligent. Tot timpul atent, fara agresivitate dar neinfricat.

CAP:

Craniu: lung si plat, nu prea lat intre urechi, ingustandu-se usor spre ochi. Bine proportionat, fara deosebire vizibila intre lungimea craniana si nazala. Fara cute pe frunte.

Stop: aproape invizibil.

Pometi: plati , nu sunt evidentiati.

Fata: plina, fara a se "rupe" dupa ochi sau a se ingusta brusc, trebuie totusi sa prezinte o usoara modelare, care sa evite insa aspectul de pana, lipsit de expresie.

Maxilare: adanci, pline de forta, musculoase; taria muscaturii este o cerinta importanta. Totusi, o dezvoltare exagerata, ce duce la evidentierea pometilor, este de nedorit.

Buze: de culoare neagra, bine inchise. Trufa este neagra.

Ochi: de culoare inchisa, mici, neproeminenti, denota curaj si inteligenta, asigurand expresia tipica de Terrier. Ochii de culoare deschisa, ca si cei proeminenti, constituie un defect grav.

Urechi: in forma de "V", purtate lateral, mici, dar proportionale cu marimea capului. Linia superioara a indoiturii trebuie sa fie imediat deasupra nivelului craniului. Urechile ce atarna sau sunt prinse si purtate prea sus constituie defecte grave.

Muscatura: maxilarele sunt puternice, cu muscatura in foarfeca perfecta, cu dantura regulata, incisivii superiori se aseaza fara spatiu pe cei inferiori. Incisivii sunt implantati perpendicular pe maxilar. Prognatismul, ca si brevignatismul superior sau inferior nu sunt acceptate.

GAT:

Este uscat si musculos, de o lungime moderata, cu trecere treptata spre umeri, fara salba.

TREN ANTERIOR:

Umeri: lungi, plasti bine inapoi, oblic in spate.

Omoplati: plati si bine legati.

Membre anterioare: drepte, cu osatura puternica; antebratele perpendiculare pe corp asigura o miscare libera din umeri.

CORP:

Spinare: scurta, puternica, dreapta, lipsita de moliciune. cu sale musculoase.

Coaste: bine arcuite. La un caine compact, spatiul dintre ultima coasta si coapsa este scurt. La un caine mai putin legat, la acest nivel se observa moliciunea.

Torace: adanc pana la coate, dar nu lat.

TREN POSTERIOR:

Coapsa: trebuie sa fie lunga si puternica, cu gamba bine muscularizata, cu jareti bine angulati, care sa nu fie intorsi nici inautru, nici in afara.

Jareti: coborati, paraleli priviti din spate.

Labe: vor fi mici, rotunde si compacte, cu degetele bine arcuite, fara sa fie intoarse inauntru sau in afara. Cuzinetii plantari trebuie sa fie carnosi, elastici.

COADA:

Prinsa sus, este purtata vesel, fara a se incovoia pe spate, Trebuie sa fie suficient de groasa si puternica, cupata in asa fel incat varful ei sa fie la acelasi nivel cu craniul.

MISCARE:

Membrele trebuie sa actioneze drept, inainte, liber si paralel cu laturile corpului. Privite din fata, membrele anterioare trebuie sa urmeze o linie dreapta, continua. Labele vor ramane la aceeasi distanta intre ele, ca si coatele. Forta de propulsie este furnizata de trenul posterior.

PAR:

Trebuie sa fie tare, dens, sarmos si lucios, nu atat de lung incat sa para zburlit, acoperind uniform corpul si membrele. Subparul este mai scurt si mai moale. Parul cel mai tare este creponat sau doar usor ondulat. Parul buclat sau moale este extrem de nedorit.

CULOARE:

Pe corp, pe partea superioara a gatului si partea superioara a cozii, trebuie sa fie neagra sau grizzle. Toate celelate parti vor fi de culoare tan. Urechile pot fi de un tan mai intunecat. Pot aparea zone mai intunecate, umbrite, in jurul gatului si pe tample. Este acceptat putin par alb intre membrele anterioare.

TALIE:

Inaltimea masurata la greaban trebuie sa fie de 58,5-61 cm pentru masculi, iar pentru femele, 56-58,5 cm. Greutate: 20-23 kg.

DEFECTE:

Orice abatere fata de cele prezentate mai sus se considera defect si penalizarea se va face direct proportional cu gravitatea abaterii.

NOTA:

Masculii trebuie sa aiba doua testicule evidentiate, dezvoltate normal si coborate complet in scrot.