LOUIS PASTEUR (1822-1895)

LOUIS PASTEUR

Chimistul si biologul francez Louis Pasteur este recunoscut in general ca cea mai importanta personalitate din istoria medicinei. Pasteur a avut numeroase contributii la dezvoltarea stiintei, dar renumele lui se datoreaza in primul rind faptului ca a sustinut teoria microbiana a bolilor si a pus la punct tehnica inocularii preventive.

Pasteur s-a nascut in 1822, la Dole, in estul Frantei. Ca student la Paris, a studiat stiintele. Geniul sau nu s-a manifestat in timpul studentiei. De fapt, unul dintre profesori 1-a catalogat drept "mediocru' la chimie. Cu toate acestea, dupa ce si-a luat doctoratul in 1847, Pasteur a demonstrat in scurt timp ca aprecierea profesorului sau fusese eronata, in urma cer­cetarilor asupra izomerilor acidului tartric si-a cistigat reputatia de chimist renumit pe vremea cind avea numai douazeci si sase de ani.

Apoi si-a indreptat atentia asupra studiului fermentatiei si a aratat ca procesul se datoreaza actiunii unui anumit tip de microorganisme. El a mai demonstrat ca prezenta anumitor specii de microorganisme poate produce aparitia unor produse nedorite in bauturile nefermentate. Aceasta 1-a condus in scurt timp la ideea ca unele specii de microorganisme pot avea aceleasi efecte atit asupra oamenilor, cit si a animalelor.

Pasteur nu a fost primul autor al teoriei microbiene a bolilor. Ipoteze similare fusesera avansate anterior de catre Girolamo Fracastoro, Friedrich Henle si altii. Dar Pasteur a fost cel care a sustinut cu tarie aceasta teorie, in sprijinul careia a prezentat numeroase experimente si demonstratii, reusind astfel sa convinga comunitatea stiintifica de corectitudinea teoriei microbiene.

Daca bolile erau provocate de microbi, parea logic sa se presupuna ca bolile puteau fi evitate prin prevenirea patrunderii germenilor daunatori in organismul uman. in consecinta, Pasteur a subliniat importanta adoptarii de catre medici a unor metode antiseptice si 1-a determinat pe Joseph Lister sa introduca metodele antiseptice in practica chirurgicala.

Bacteriile daunatoare pot patrunde in organismul uman prin interme­diul alimentelor si bauturilor. Pasteur a pus la punct o tehnica (denumita

steurizare) de distrugere a microorganismelor din bauturi. Acolo unde 'ost aplicata, aceasta metoda a contribuit la eliminarea laptelui conta-nat dintre sursele de infectie.

in jurul virstei de cincizeci si cinci de ani, Pasteur si-a indreptat atentia .e studiul antraxului, o boala infectioasa grava care ataca vitele si multe animale, inclusiv oamenii. Pasteur a reusit sa demonstreze ca boala provocata de o anumita specie de bacterii. Mult mai important a fost a faptul ca a pus la punct o tehnica de producere a unei varietati mai e a bacilului de antrax. Injectata la vaci, aceasta varietate produce o ma benigna a bolii, care nu este fatala, insa permite animalelor sa ;volte imunitate la formele clasice de antrax. Demonstratia publica a acitatii acestei tehnici de imunizare a vitelor impotriva antraxului a vocat o mare agitatie. Lumea si-a dat seama ca aceasta metoda gene-poate fi aplicata la prevenirea multor alte boli contagioase. Pasteur insusi, in cea mai celebra realizare personala a sa, a elaborat hnica de inoculare a oamenilor impotriva temutei boli a turbarii. Alti eni de stiinta, aplicind ideile de baza ale lui Pasteur, au obtinut ulte-vaccinuri impotriva a numeroase alte boli grave, cum ar fi tifosul emic si poliomielita.

Pasteur, care era iizestrat cu o neobis rmita capacitate de munca, a obtinut si o serie de realizari mai putin innportante, dar la fel de utile. Experimentele sale au demonstrat in mod convingator ca microorganis­mele nu apar prin generatie spontana. Past eur a mai descoperit si feno­menul anaerobiozei, rep-ezentind capacitatea anumitor microorganisme de a trai in absenta aerulii sau a oxigenului liber. Rezultatele cercetarilor efectuate de Pasteur in domeniul bolilor viermilor de matase au avut o mare valoare comerciali. Printre alte realizarii ale sale s-a numarat crearea unui vaccin pentru prevenirea holerei pasarillor, o boala care ataca pasarile de curte. Pasteur a murit in 1895, in aprop iere de Paris

Se face adeseori comparatia intre Pastetur si Edward Jenner medicul englez care a realizat un vaccin impotriva variolei. Desi activitatea lui Jenner s-a desfasurat cu mai bine de optzeci de ani inaintea lui Pasteur eu il consider pe Jennei mult mai putin important deoarece metoda sa de imunizare s-a dovedit eficienta doar in cazial unei singure boli in vreme ce metodele lui Pasteur au putut fi aplicate q prevenirea unui mare numar de maladii.

incepind cu mijlocal secolului al XIX-lea, in multe tari ale lumii speranta de viata aproape ca s-a dublat. Ace asta crestere fara precedent a duratei vietii omenesti a avut probabil un efect mai puternic asupra existentei de zi cu zi decit oricare alta dezvoltare din intreaga istorie a speciei umane. Se poate spune ca stiinta si medicina moderna ne-au daruit fiecaruia dintre noi, cei care traim astazi, practic o a doua viata Contributiile lui Pasteur sint atit de fundamentale, incit nu incape nici o'indoiala ca lui ii revine meritul principal pentru scaderea ratei mortalitatii care s-a produs in secolul al XlX-lea.