Jocul de tenis - Relatiile de interdependenta intre tehnica si tactica

CAPITOLUL I Introducere

1.1. Prezentarea temei

In ultimele decenii jocul de tenis a evoluat considerabil datorita mai multor factori printre care enumeram: imbunatatirea metodicii invatarii si perfectionarii procedeelor tehnice, imbunatatirea gandirii tactice, aparitia suprafetelor de joc rapide, cresterea capacitatii de efort a jucatorilor, participarea la concursuri pe tot parcursul anului.

Relatiile de interdependenta intre tehnica si factorii enuntati anterior sunt evidente, acestea determinand ridicarea calitatii jocului de tenis. Datorita acelorasi cauze s-a schimbat fundamental optica specialistilor in ceea ce priveste ordinea importantei loviturilor.

Daca ne reintoarcem la anii 1920-1930 constatam ca tenisul se juca de pe fundul terenului si pentru castigarea unui punct era nevoie de un numar mare de schimburi de mingi. Aceasta tactica a 'obosirii' adversarului (prin deplasarea acestuia spre colturile terenului) a constituit o etapa importanta in dezvoltarea gandirii tactice si in orientarea pregatirii tehnice spre perfectionarea loviturilor de pe fundul terenului. Au aparut maestri de necontestat in acest joc de uzura (joc care placea publicului datorita numeroaselor schimburi de mingi), dar au aparut si antrenori si jucatori care au inteles 'cu un ceas mai devreme' ca nu acesta era viitorul tenisului; de aceea ei au cautat cai spre castigarea mai rapida a punctelor, cu un consum de energie. Aceasta lupta intre vechi si nou a dat castig de cauza - cum era si firesc - noului; perfectionandu-se continuu, tenisul a dobandit forma si continutul sub care il cunoastem astazi. Dar sa vedem care au fost etapele principale ale progresului tehnico-tactic:

- Etapa I: marirea vitezei de circulatie a mingii prin lovirea ei in punctul culminant, pe traiectoria ascendenta.

- Etapa a II-a:, unii jucatori au recurs la solutia deplasarii adversarului in afara liniilor laterale ale terenului prin deschiderea unghiurilor, trimiterea unor mingi de pe fundul terenului 'in diagonala' (dreapta si stanga), obligandu-l pe adversar sa parcurga o distanta mai mare (11 m fata de 8,30m, ca in situatia descrisa anterior).

- Etapa a III-a, hotaratoare, a constat in micsorarea distantei de zbor a mingii (deci a timpului de circulatie) prin trimiterea ei in cros scurt si in lung de linie din pozitii din ce in ce mai avansate paralel cu micsorarea timpului pe care il are la dispozitie adversarul la dispozitie pentru deplasarea la minge si lovire.

Din analiza atenta a celor trei etape rezulta importanta pe care o prezinta aproprierea de fileu si, prin aceasta, deschiderea mare a unghiurilor sub care poate fi trimisa mingea.

Practicarea unui joc de tenis modern echivaleaza cu atacul la plasa si finalizarea prin voleu sau smeci .Se poate ataca la plasa atat din serviciu, retur dar si prin lovituri de dreapta, stanga din spatele terenului

Atacul din spatele terenului face parte din faza de declansare atacului la plasa din etapele disputarii punctului.

Eficienta atacului din spatele terenului este influentata de suprafata de joc.

Pe terenuri rapide eficienta este crescuta, iar pe lente mai scazuta fapt ce implica o mai mare concentrare in executie.

Azi, tenisul presupune fara drept de echivoc, un nou fond de aptitudini ale jucatorilor, care sa includa o pregatire polivalenta, manifestarea unei mari libertati de creatie, de inventivitatea tactica, ce nu poate fi exprimata decat de jucatorii care au atins un inalt nivel de maiestrie tehnica, de maxima pregatire fizica si psihologica facand fata cu succes oricarei situatii de imprevizibil de pe teren.

Sintetizand aceste lucruri, precizez ca ele sunt astazi ancorate in procesul de instruire al jucatorului, care nu mai poate fi sporadic si nici intamplator, ci reclama o munca sistematica si tenace in care exercitiul practic sa fie dublat de o permanenta solicitare cerebrala pentru castigarea unui orizont teoretic cat mai larg.

Aceasta exigenta, trasatura dominanta a contemporaneitatii ii obliga pe jucatori sa se autodepaseasca continuu, oferind mereu gama altor noutati.

Prospectarea stadiului actual al dezvoltarii tenisului de performanta pe plan mondial, scoate in evidenta urmatoarele caracteristici:

- lovirea mingii pe traiectoria ascendenta;(din demivoleu )

- cresterea vitezei de circulatie a mingii;

- reducerea amplitudinii miscarii;

-retragerea liniara a rachetei la loviturile de pe fund.

; importanta rotatiei trunchiului;

deplasarea rapida la minge.

utilizarea prizelor schimbatoare

- cresterea utilizarii loviturilor cu efect de rotatie si plate.

- stapanirea loviturilor de atac-aparare; finalizare.

- utilizarea terenurilor rapide;

- indicii crescuti ai capacitatii fizice;

- individualizarea pregatirii.

Stadiul actual de perfectionare a tehnicii permite efectuarea procedeelor tehnice, cu un grad inalt de suplete si precizie, lovirea mingii pe traiectoria ascendenta, diversitatea de efecte, lungimi, traiectorii, factorul determinant fiind viteza de executie.

Fiecare procedeu tehnic contine in el germenul unei actiuni tactice, adica orice executie tehnica devine o solutie utila in timpul jocului.

Tactica este un element capital al jocului, care permite diferentierea intre jucatori.

Tactica determina viteza de circulatie a mingii, tendinta actuala fiind 'maximum de distanta, minimum de timp pentru adversar'.

1.2. Scopul lucrarii

Lucrarea isi propune stabilirea eficientei atacului la plasa din schimbul de lovituri pregatitor, in jocul de simplu pe suprafete lente la categoria 13-14 ani.

CAPITOLUL II - Organizarea cercetarii

2.1. Ipotezele cercetarii

a) Stabilirea eficientei atacului la plasa din schimbul de lovituri pregatitor este un indicator care determina adaptarea unei anumite conceptii tehnico tactice a procedeului respectiv corespunzatoare suprafetelor lente in jocul de simplu la categoria 13-14 ani

b) Stabilirea eficientei atacului la plasa din schimbul de lovituri pregatitor este un indicator care determina adaptarea procesului de invatarea perfectionare a procedeului respectiv corespunzator suprafetelor lente in jocul de simplu la categoria 13-14 ani

2.2. Sarcinile cercetarii

a. Investigarea eficientei atacului la plasa din schimbul de lovituri pregatitor la inceputul cercetarii (10.03.2002) si final (10.05.2002) la grupul de subiecti, cu scopul desprinderii dinamicii dupa care evolueaza acestia.

b. Aplicarea probelor-normelor de control.

c. Recoltarea, analiza si interpretarea datelor rezultate in urma cercetarii.

Data si locul desfasurarii:

Experimentul s-a efectuat la Clubul Progresul-Bucuresti antrenor emerit Bondoc Marinel in 2 etape

- testare initiala - 10.03.2002

- testare finala - 10.05.2002.

2.3. Subiectii

Subiectii folositi in cercetare sunt elevi in clasa a VII-a si sunt prezenti in Tabelul nr.1.

2.4. Metodele de cercetare

Pentru a pune la punct problemele si sarcinile propuse a fi cercetate s-au folosit urmatoarele metode:

- observatia pedagogica,

- studiul bibliografiei,

- convorbirea,

- chestionarul,

- metoda statistico-matematica.

- metoda grafica

studiul de caz.

2.4.1. Observatia pedagogica

Pentru efectuarea cercetarii am urmarit grupa mai sus amintita la antrenamente si jocuri amicale.

Am intocmit fise de observatie, urmarind o serie de aspecte (pozitive si negative) ca de pilda:

- capacitatea de insusire si aplicare a procedeelor tehnice;

- aprecierea capacitatii de efort si manifestarea calitatilor fizice in joc;

- interesul manifestat fata de probele de control;

- trecerea probelor si normelor de control;

- urmarirea progresului realizat.

2.4.2.Studiul bibliografiei

Pentru documentare in vederea cunoasterii problemelor teoretico-metodice legate de tema pe care am cercetat-o am studiat bibliografia prezentata la Capitolul VI.

2.4.3. Convorbirea

Se refera la discutiile pe care le-am purtat cu diferiti profesori, antrenori, legate de tema lucrarii.

La toti cei cu care am discutat, am remarcat importanta invatarii si perfectionarii atacului la plasa din schimbul de lovituri pregatitor din punct de vedere tehnico tactic la aceasta varsta si locul primordial pe care il ocupa acest procedeu tehnic in tactica jocului de simplu.

2.4.4. Chestionarul

Chestionarul. ca metoda de cercetare. intregeste documentatia privind actiunea intreprinsa, reusind prin intrebarile adresate profesorilor, antrenorilor sa redea opiniile si parerile personale.

Scopul chestionarului este acela de a clarifica o serie de probleme legate de tema lucrarii.

Din chestionarea antrenorilor si profesorilor au reiesit principalele procedee de executie ale atacului la plasa (plat, taiat, liftat) importanta tactica in jocul de simplu a acestui procedeu precum si probele de control specifice.

Toti sunt de acord cu exercitiile folosite pentru invatarea si perfectionarea tehnico-tactica a acestui procedeu.

Chestionarul utilizat este prezentat in Anexa 1.

2.4.5. Metoda statistico-matematica

In prelucrarea datelor culese pentru cercetarea temei am folosit procedeele statistice, calculandu-se urmatorii indicatori:

a. Media aritmetica (X)

reprezinta suma valorilor indivizilor impartit la numarul de cazuri.

Se calculeaza cu formula:

X= in care:

X - media aritmetica

ΣX - suma valorilor individuale

N - numar de cazuri

b. Amplitudinea (W)

- indicatorul care arata gradul de imprastiere a datelor.

Se calculeaza cu formula:

W = X_max - X _min in care:

X _max - valoarea cea mai mare

X _min - valoarea cea mai mica

c. Abaterea standard (S)

- radacina patrata a dispersiei,

se calculeaza cu formula:

S_x = ± in care:

Σ - suma rezultatelor

D = (X_i-X) - abaterea valorii individuale fata de media aritmetica

n - numarul de cazuri

d. Coeficientul de valabilitate (C_v) + gradul de omogenitate al grupului.

Se calculeaza dupa formula:

C _v = 100 in care:

S_x - abaterea standard

X - media aritmetica

Interpretarea pentru rezultatele analizei pentru valorile cuprinse intre:

- 0-10% - dispersie mica, omogenitate mare a grupului

- 10-20% - dispersie medie, omogenitate medie a grupului

- peste 20% - lipsa de omogenitate datorita dispersiei mari.

e. Abaterea standard a mediei

se calculeaza cu formula:

S_{D =} in care:

S_x - abatere standard

n - numar de cazuri

f. Testul T

se calculeaza dupa formula : T =

D = (X_I-X_F) - diferenta dintre rezultatele individuale initiale si cele finale dupa care se calculeaza media aritmetica

S_D = abaterea standard a mediei

2.4.6. Metoda grafica

Metoda grafica de prezentare si de ordonare a datelor a permis sistematizarea si prezentarea lor logica, avand ca rezultat posibilitatea urmaririi mai usoare a fenomenelor si a relatiilor dintre ele precum si a interpretarii grafice a acestora.

2.4.7.Studiul de caz.

Metoda de interpretare a datelor, utilizata cand numarul de subiectii este redus.

CAPITOLUL III

Fundamentarea teoretico-metodica

3.1. Continutul jocului pe terenuri lente

Tenisul este un joc sportiv individual in care partenerii de intrecere nu se afla in contact direct. Meciul de tenis reprezinta o disputa intre nivelul de insusire a elementelor si procedeelor tehnice utilizate rational in joc, pe fondul calitatilor motrice si psiho-volitive.

Jocul consta din suite de lovituri si deplasari avand drept scop:

a) pregatirea situatiei care sa favorizeze declansarea atacului;

b) declansarea atacului la plasa;

c) finalizarea;

d) in replica la aceste actiuni, jucatorul care este atacat raspunde cu actiuni de aparare.

Continutul acestor faze ale disputarii fiecarui punct difera in functie de calitatea suprafetei de joc. In practica se utilizeaza o mare varietate de suprafete cum sunt: pamant batut, zgura, beton, parchet, scandura, iarba, linoleum, mocheta si, mai recent, materialele sintetice.

In functie de influenta suprafetei de joc asupra desfasurarii jocului, distingem suprafetele lente (zgura, beton poros, bitum, pamant, unele materiale sintetice) si suprafetele rapide (iarba, linoleum, parchet, beton lacuit, unele materiale sintetice).

Pentru o cat mai corecta intelegere a continutului real al jocului, am inregistrat mai multe jocuri disputate in diverse conditii intre jucatori de frunte ai ierarhiei mondiale.

In sinteza rezulta urmatoarele concluzii cu privire la orientarea tactica si continutul jocului pe suprafete lente:

1. Scade eficienta serviciului, fapt ce determina:

- cresterea preciziei si eficientei returului;

- reducerea numarului de atacuri la plasa dupa serviciu.

2. Un volum important din continutul jocului revine schimbului de lovituri din zona de fund a terenului.

3. Uneori se ataca la plasa dupa efectuarea serviciului, dar, de regula, pregatirea atacului este rezultatul unei succesiuni de lovituri de dreapta si de stanga in lungul liniei si diagonal.

4. Este posibila schimbarea ritmului de joc.

5. Deplasarile in teren se executa cu precadere in lateral si mai rar spre inainte, acestea fiind favorizate de alunecarea spre minge in momentul apropierii de aceasta.

6. Prin prisma loviturilor cu care se castiga puncte, rezulta un echilibru intre posibilitatile finalizarii de langa plasa si cele din zona liniei de fund.

7. Intensitatea efortului nu este asa de mare ca pe terenurile rapide, dar creste durata acestuia.

Raportat la aceste caracteristici, continutul jocului, pe suprafete lente, se prezinta astfel:

Tehnic

a) Serviciul - minimum doua procedee;

b) Returul de serviciu - minimum doua procedee;

c) Schimbul de lovituri din fundul terenului;

d) Lovitura de atac de pe partea dreapta si stanga;

e) Voleul;

f) Smeciul;

g) Scurta;

h) Loviturile de trecere.

Fizic

a) Viteza de deplasare

executie reactie

b) Indemanare;

c) Rezistenta generala;

d) Rezistenta in regim de

viteza-indemanare

Psihic

a) Concentrarea atentiei;

b) Analiza rapida a situatiei;

c) Combativitate;

d) Perseverenta;

e) Darzenie.

In consecinta, se impune ca jucatorii sa fie pregatiti pentru a face fata cerintelor jocului pe suprafete de diferite calitati. Pregatirea pentru jocul pe diverse suprafete se realizeaza in timpul deprinderii tehnicii si tacticii jocului. Se mai efectueaza o pregatire speciala in momentul cand se trece de pe un tip de suprafata pe altul.

In vederea dobandirii capacitatii de adaptare la cerintele jocului pe suprafete diverse se impun:

- insusirea bagajului tehnic reclamat de jocul pe diverse suprafete;

- deprinderea capacitatii de a adapta strategia specifica diverselor suprafete de joc;

- dobandirea calitatilor motrice si psiho-volitive reclamate de jocul pe diverse suprafete;

Aceste capacitati se realizeaza prin:

- conceperea, organizarea si conducerea procesului de selectie si instructiv-educativ astfel incat sa se formeze jucatori inarmati cu calitatile mentionate mai sus;

- desfasurarea procesului instructiv si a activitatii competitionale pe terenuri cu diferite suprafete.

Am prezentat in cele de mai sus caracteristicile conceptiei de joc, ale carei componente tehnico-tactice, fizice si metodice le vom infatisa detaliat in capitolele urmatoare.

3.2. LOVITURA DE ATAC

3.2.1. Clasificarea loviturii de atac

Se poate clasifica in functie de urmatoarele criterii:

1. din punct de vedere al directiei, pozitiei, momentului in care se loveste mingea (inainte sau dupa contactul mingii cu solul)

2. din punct de vedere al efectului imprimat mingii

3. din punct de vedere tactic

4. dupa criteriul motric

5. dupa criteriul locului de unde se executa

6. dupa criteriul directiei in care se trimite mingea.

1. Din punct de vedere al directiei, pozitiei, momentului in care se loveste mingea (inainte sau dupa contactul mingii cu solul) se executa din lateral (dreapta sau stanga), de deasupra capului din aer, din dreptul umarului, soldului dupa contactul mingii cu solul.

2. Din punct de vedere al efectului imprimat mingii se executa plat, taiat sau liftat.

3. Din punct de vedere tactic este o lovitura ofensiva.

4. Dupa criteriul motric se executa din alergare.

5. Dupa criteriul locului de unde se executa. se executa de la linia careului de serviciu..

6. Dupa criteriul directiei in care se trimite mingea. se disting urmatoarele directii: diagonala lunga/ scurta, median, lung de linie.

3.2.2. Descrierea biomecanica a procedeelor de executie a loviturii de atac

Priza

Priza rachetei este similara loviturilor de dreapta, stanga de pe fundul terenul.

Pozitia initiala

Asemanatoare celei de pe fundul terenului, cu-o mica exceptie varful rachetei este tinut in dreptul nasului.

Lovitura de pe partea dreapta de atac.

Priza semiinchisa pentru lovitura liftata sau deschisa pentru lovitura taiata.

2. Pregatirea loviturii

a. Actiunea picioarelor si transferul greutatii corpului

- deplasarea la minge se face cu alergare;

- in momentul final al deplasarii catre locul de unde va fi executata lovitura, penultima pasire se face cu piciorul drept oblic inainte spre dreapta, o data cu care greutatea corpului este transferata pe el;

- in momentul final al partii pregatitoare, piciorul stang nu atinge solul.

b. Retragerea rachetei

- racheta se retrage pe o traiectorie in forma de semibucla pentru lift si direct pentru taiat;

- retragerea rachetei se face cel mult pana in prelungirea axului umerilor, actiune ce are loc in timpul deplasarii spre minge;

- in momentul final al pregatirii loviturii, varful rachetei se situeaza la nivel intre umar si cap.

c. Actiunea trunchiului

- trunchiul pivoteaza spre dreapta o data cu retragerea rachetei;

- in momentul final axa umerilor este orientata spre plasa.

3. Lovitura propriu-zisa poate fi executata prin utilizarea procedeelor taiat si liftat. In ambele cazuri, mentionand caracteristicile procedeelor respective, lovitura propriu-zisa se executa simultan cu pasirea in directia plasei cu piciorul stang. Impactul racheta-minge are loc in momentul asezarii piciorului stang pe sol - sau asa cum se obisnuieste a se spune "paseste in minge". Astfel, piciorul drept, eliberat de greutatea corpului, poate continua deplasarea in directia plasei, in scopul ocuparii plasamentului care sa favorizeze finalizarea punctului.

4. Terminarea loviturii este identica celei a loviturii de dreapta cu deplasare la minge. (Fig. 1)

. Lovitura de stanga de atac taiata

Pentru executia loviturii de atac, de pe partea stanga cel mai frecvent se utilizeaza procedeul taiat. In vederea favorizarii deplasarii spre plasa, miscarea de lovire este insotita de pasire combinata in directia plasei, cunoscuta sub denumirea de pas de tango. Spre deosebire de lovitura de stanga cu deplasare la minge, in cazul loviturii de atac, picioarele executa urmatoarele actiuni:

- pregatirea loviturii se executa asa cum a fost descrisa mai sus, la lovitura taiata;

- in momentul loviturii propriu-zise, piciorul stang executa pasire in directia plasei prin spatele piciorului drept - pas incrucisat pe la spate - greutatea corpului ramanand pe piciorul drept;

- trunchiul orientat cu linia umerilor catre plasa oblic inainte, avand umarul drept plasat mai jos fata de cel stang;

- dupa pasul incrucisat "de tangou", piciorul stang preia greutatea corpului, permitand piciorului drept efectuarea pasirii care declanseaza deplasarea spre plasa.

Lovitura de stanga de atac poate fi executata si cu efect liftat. In acest caz, bratul cu racheta si trunchiul vor executa miscarile specifice acestui procedeu de lovire.

Deosebirile sunt determinate tot de actiunea picioarelor. Spre deosebire de lovitura de atac cu "pas de tangou", de asta data, in momentul loviturii propriu-zise, greutatea corpului trece de pe piciorul stang pe piciorul drept care executa in acest moment pasire in lovitura.

In timpul terminarii loviturii, greutatea corpului se afla pe piciorul drept, iar piciorul stang se ridica de pe sol si incepe deplasarea spre plasa, intr-o alergare atletica. Si lovitura de atac taiata se poate executa cu pasire. (Fig. 2

3.2.3. Greseli de executie si solutii de corectare.

3.2.4. Recomandari tehnico-tactice privind aplicarea atacului in jocul de simplu.

Atacul la plasa

Pe terenuri lente pregatirea atacului la plasa este rezultatul unei succesiuni de lovituri de dreapta si de stanga in lungul liniei si diagonal spre linia de fund a terenului.

Odata atins scopul schimbului de mingi, adica trimiterea de catre adversar a unei lovituri scurte, in zona moarta a loviturilor care pe terenurile lente este prelungit, se impune declansarea atacului la plasa. Aceasta actiune complexa consta din trimiterea mingii lung, spre unul din colturile terenului advers, insotita de deplasarea jucatorului spre plasa in vederea ocuparii unui plasament ofensiv.

In realizarea atacului la fileu este foarte important ca jucatorul sa-si coordoneze deplasarea spre plasa cu zborul mingii trimise de el in terenul advers.

In drumul pe care-l parcurge spre plasa, jucatorul va efectua o oprire in vecinatatea T-ului de la linia de serviciu, oprire realizata printr-o usoara saritura pe ambele picioare. "Saritura de reajustare"

Momentul opririi coincide cu lovirea mingii de catre adversar si are rolul de orientare a jucatorului care ataca.

Plasamentul din apropierea plasei este conditionat de directia in care s-a trimis lovitura, jucatorul trebuie sa fie plasat pe bisectoarea unghiului format de locul de unde adversarul loveste mingea si extremitatile laterale ale propriului teren de joc.

Dupa sesizarea directiei in care a trimis adversarul mingea, jucatorul aflat la fileu continua deplasarea oblic inainte pana la 2,5m - 1,5m de plasa, pentru intercepta-rea mingii si finalizarea punctului prin voleu sau smeci.

Daca dupa prima oprire jucatorul executa voleu pregatitor, apropierea de plasa pentru finalizarea punctului se va face pe bisectoarea unghiului inspre par-tea de teren unde a trimis ultima lovitura.

Jucatorul care ataca la fileu trebuie sa treaca repede peste "zona interzisa" (Zona A) situata la 1 m de linia de fund pana la linia de serviciu, inainte ca mingea sa fie lovita de adversar si sa nu joace mingea spre zona B, unde traiectoria scurta ofera adversarului posibilitatea sa-l paseze (Fig. 3.)

Lovitura de atac poate fi efectuata in cros scurt lung, median sau lung. de linie. Lovitura se trimite repede cu efect liftat, plat, taiat caz in care mingea sare rapid si jos.

Pentru efectuarea atacului la plasa, mingea poate fi trimisa fie spre coltul liber, fie catre coltul de unde a trimis adversarul lovitura, situatie in care uneori el este surprins pe picior gresit "contre-pied".

Atacul la plasa poate fi efectuat intr-un timp sau in doi timpi. Consideram atac intr-un timp cazurile cand, dupa efectuarea loviturii de atac, jucatorul ajunge in pozitie avansata, care sa permita in urmatoarea actiune finalizarea punctului. Sunt cazuri cand dupa efectuarea loviturii de atac, in timpul deplasarii spre plasa, jucatorul este nevoit sa execute un voleu pregatitor, urmat de deplasarea spre zona din apropierea plasei. In aceste situatii consideram atacul efectuat in doi timpi.

3.2.5. Metodica invatarii si perfectionarii atacului

3.2.5.1. Etapele invatarii si perfectionarii atacului

1. Procesul invatarii si perfectionarii tehnicii se realizeaza in mai multe etape:

a) invatarea mecanismului de lovire

b) perfectionarea loviturii izolate

c) perfectionarea loviturilor in actiuni de joc

d) jocul cu tema si de verificare.

a) Invatarea mecanismului de lovire are ca sarcina deprinderea corecta a miscarilor de lovire. In vederea realizarii sarcinilor acestei etape se recomanda utilizarea urmatoarelor grupe de exercitii: executate in conditii usurate :

- exercitii pregatitoare cu mingea si racheta

- exercitii de imitatie fragmentate si globale

- executii fragmentate si globale din mingii lansate, din schimbul de lovituri cu partenerul.

-exercitii sub de intrecere, utilizarea aparatelor ajutatoare.

La inceputul invatarii se insista pe deprinderea loviturii propriu-zise si terminarea loviturii, de abia dupa ce aceste doua momente au fost deprinse se include in executie si pregatirea acesteia.

La inceput se lucreaza de pe loc, executantul i-se ofera mingea in pozitie optima de lovire.

In momentul in care se constata constanta in executia loviturii de pe loc, cand se apreciaza ca s-a deprins mecanismul de lovire se poate introduce in exercitii pasire, in momentul loviturii. din minge aruncata, lansata. din deplasare.

b) Perfectionarea loviturii izolate. In aceasta etapa se urmareste formarea si perfectionarea capacitatii de a dirija loviturile, de a imprima traiectorii, efecte, viteze variate, a schimba ritmul de lovire.

Astfel se deprind calitatile care confera executiei loviturilor continut tactic. Din aceasta etapa mijloacele utilizate trebuie sa-si gaseasca corespondent in modul cum se utilizeaza loviturile in meci.

c) Perfectionarea loviturilor in actiuni de joc.

Dobandirea calitatilor mentionate mai sus permite si impune abordarea combinatiilor de lovituri. In stabilirea continutului combinatiilor de lovituri sunt avute in vedere continutul si sarcinile fazelor disputarii punctului in meci.

d) Jocul cu tema si de verificare.

Odata cu trecerea la combinatiile de lovituri se introduc in pregatire jocurile cu tema: copii trebuie sa fie capabili sa aplice, in conditii de joc pe puncte anumite teme stabilite de antrenor.

Trecerea de la o tema la alta se face avandu-se in vedere cerintele jocului ofensiv, prin abordarea loviturilor specifice succesiunii discutarii punctului.

3.2.5.2. Invatarea mecanismului de lovire.

I. Exercitii pregatitoare cu mingea si racheta.

1 Din pozitia de lovire prinderea mingiei oferite, aruncate cu pasire -de pe loc, din mers, din alergare.

-individual, pe perechi.

2 Acelasi exercitiu, cu executia globala.

3.Acelasi exercitii (1,2) cu racheta..

4.Invatarea prizei corecte

- explicatie, demonstratie

- prin imitare

- sub controlul antrenorului

- pe perechi sub control reciproc.

I.I Exercitii de imitatie

a. imitarea prizei si a pozitiei fundamentale;

b. imitarea loviturii de atac dupa explicatie - demonstratie;

c. imitatie: executia analitica - din pozitia de lovire imitarea loviturii propriu-zise si terminarea miscarii de pe loc;

d. imitatie: executia globala cu accent pe:

- pregatirea loviturii;

- lovirea propriu-zisa;

- terminarea loviturii.

La toate exercitiile se executa controlul vizual al corectitudinii pozitiilor, exercitiile se executa la inceput de pe loc, apoi din mers si, in final, din alergare.

III. Exercitii la minge oferita

a. Din pozitia de lovire se ofera mingea in dreptul piciorului din fata, efectuarea loviturii propriu-zise si terminarea miscarii de lovire cu pasire inainte cu piciorul din spate.

Se executa la gardul de sarma si pe terenul de joc.

b. Din pozitia de lovire, aruncarea mingii putin mai departe, deplasarea pentru gasirea punctului de lovire.

c. Cu fata in directia trimiterii loviturii, racheta in pozitia de lovire, pivotare pe piciorul din spate cu ducerea piciorului din fata inainte, se ofera mingea in dreptul piciorului din fata, lovirea ei si terminarea miscarii de lovire cu pasire cu piciorul din spate.

d. Executia globala de pe loc.

IV. Exercitii la minge aruncata

a. Din pozitia finala a partii pregatitoare, lovirea mingii aruncate de antrenor:

- de pe loc;

- dupa deplasare.

b. Executie globala:

- de pe loc;

- dupa deplasare.

V. Schimb de lovituri cu antrenorul (partenerul). La 2-3 schimburi de lovituri de pe fundul terenului se exerseaza lovitura de atac.

VI. Lovituri sub forma de intrecere

- cine loveste de mai multe ori mingea corect;

- cine loveste de mai multe ori mingea peste plasa.

VII Utilizarea aparatelor ajutatoare (peretele de antrenament, tunul de mingi). Principala cerinta: retragerea scurta a rachetei, lovirea mingii pe traiectoria ascendenta insotita de deplasarea spre plasa, finalul miscarii scurt si rapid.

3.2.5.3. Perfectionarea loviturii in conditii izolate.

Se realizeaza din deplasare la mingea lansata de profesor, antrenor.

Ca directii se poate executa in lungul liniei, diagonala (lunga, scurta) si median.

Pentru obtinerea preciziei, aceste lovituri se executa catre careuri marcate in colturile terenului advers, acestea avand dimensiuni variabile pe masura deprinderii preciziei (de la 2m la 0,5m).

Pentru obtinerea lungimii optime, procedeele amintite se recomanda a fi executate catre zone marcate prin linii paralele cu linia de fund, la dimensiuni variabile.

Ca efecte, cele doua procedee pot fi executate plat, liftat sau taiat, cu traiectorie medie, razanta si viteza de la medie spre maxima.

Exercitii

1.Din minge lansata- atac la plasa - dreapta-lung de linie

Obiectivul propus = un total de 10 puncte jucate,

Elementele cheie pentru succes:

. Atac lung;

. Executati o retragere scurta a rachetei

.Din minge lansata- atac la plasa -rever-lung de linie

Obiectivul propus = un total de 10 puncte jucate,

Elementele cheie pentru succes:

. Atac lung;

. Executati o retragere scurta a rachetei

.Din minge lansata- atac la plasa -dreapta cros

Obiectivul propus = un total de 10 puncte jucate,

Elementele cheie pentru succes:

. Atac lung;

. Executati o retragere scurta a rachetei

4.Din minge lansata- atac la plasa -rever cros

Obiectivul propus = un total de 10 puncte jucate,

Elementele cheie pentru succes:

. Atac lung;

. Executati o retragere scurta a rachetei

5.Aceleasi exercitii(1-4) dar cu urmatoarele cerinte pentru precizie:

Scaderea dificultatii:

-Trasati careuri in anumite zone ale liniei de fund (coltul din dreapta, stanga).. cu dimensiuni mai mari-2m

-Atacati dintr-o pozitie situata in fata liniei de fund.

Cresterea dificultatii:

-Trasati careuri in anumite zone ale liniei de fund (coltul din dreapta, stanga).. cu dimensiuni mai mici de -2m -0,5m.

-Atacati de la linia de fund.

Aceleasi exercitii(1-4) dar cu urmatoarele cerinte pentru lungime:

Scaderea dificultatii:

-Trasarea unei linii paralele cu lina de fund cu dimensiunea de -2m

-Atacati dintr-o pozitie situata in fata liniei de fund.

Cresterea dificultatii:

Trasarea unei linii paralele cu lina de fund cu dimensiunea sub -2m -0,5m.

-Atacati de la linia de fund.

3.2.5.4. Perfectionarea loviturii in actiuni de joc.

Conform regulilor tactice ce guverneaza fiecare moment al jocului, atacul la plasa se poate combina cu celelalte lovituri rezultand urmatoarele actiuni de joc:

. Lovitura de pe partea dreapta - atac la fileu - voleu de pe partea dreapta pregatitor - avansare - voleu de pe partea dreapta decisiv - voleu dreapta stop.

. Lovitura de pe partea dreapta - atac la fileu - voleu de pe partea stanga pregatitor - avansare - voleu de pe partea stanga decisiv - voleu stanga stop.

. Lovitura de pe partea stanga - atac la fileu - voleu de pe partea dreapta pregatitor - avansare - voleu de pe partea dreapta decisiv - voleu stop

. Lovitura de pe partea stanga - atac la fileu - voleu de pe partea stanga pregatitor - avansare - voleu de pe partea stanga decisiv - voleu stop.

. Lovitura de pe partea dreapta - atac la fileu - voleu (de pe partea dreapta sau stanga) pregatitor - avansare - smeci dupa ricosarea mingii din teren - avansare - voleu (de pe partea dreapta sau stanga) decisiv.

. Lovitura de pe partea stanga - atac la fileu - voleu (de pe partea dreapta sau stanga) pregatitor - avansare - smeci dupa ricosarea mingii din teren - avansare - voleu (de pe partea dreapta sau stanga) decisiv.

-Schimb de lovituri de lovituri de pe fund cu atac la a 3 minge

. Serviciu din partea dreapta -retur- schimb de lovituri atac la fileu - voleu de pe partea dreapta pregatitor - avansare - voleu de pe partea dreapta decisiv.

. Serviciu din partea stanga - retur schimb de lovituri atac la fileu - smeci direct - decisiv.

. Serviciul din partea stanga - atac la fileu - smeci direct decisiv.

. Meci de simplu - cu aplicarea in functie de situatia de joc a combinatiilor de joc exersate.

3.2.5.5. Jocuri cu tema si de verificare.

1. Jucarea unui ghem, set, meci, cu atac din schimbul de lovituri.

2. Tie-break-uri.

3.Jocuri cu handicap.

3.3. Planificarea atacului la fileu in etapele de pregatire si competitionale

In functie de conditiile climatice si materiale antrenamentul specific nu trebuie intrerupt pe intreaga durata a anului. Atacarea factorilor antrenamentului trebuie sa se faca simultan in toate etapele de pregatire.

In etapele de pregatire principala sarcina in ceea ce priveste atacul la fileu, este asigurarea insusirii, consolidarii tehnice si tactice in conditii asemanatoare jocului si competitiilor.

Ca mijloace de realizare se recomanda utilizarea de

- exercitii complexe (combinatii de lovituri) pregatitoare actiunii tactice, asa cum apar in joc

- jocuri scoala, de antrenament, de verificare

- probe de control tehnico-tactice

In etapele competitionale principala sarcina in ceea ce priveste atacul la plasa, este perfectionarea din punct de vedere tehnico-tactic, in conditii ca in joc

Ca mijloace de realizare se recomanda utilizarea de

- exercitii speciale si pregatitoare cu eforturi maximale pentru perfectionarea din punct de vedere tehnico-tactic

- jocuri de antrenament si verificare, in conditii mai grele decat cele oficiale (dimensiunile terenului mai mari, cu doi adversari, jocuri cu handicap).

3.4. Varsta pubertara

Dupa varsta cronologica, principalii indici ai procesului de maturizare sexuala la fete, constau in: aparitia primei menstruatii si gradul de evolutie a caracterelor sexuale secundare; acestea sunt prezente cu aproximativ 2 ani inaintea aparitiei la baieti a semnelor caracteristice maturizarii sexuale (momentul primei polutii).

Aceste fenomene fiziologice prezinta mari diferentieri individuale, determinarea lor corecta efectuandu-se pe baza studierii varstei biologice.

In decursul celor 3-4 ani cat dureaza pubertatea (12-16 ani fete si 13-17 ani baieti) se ridica numeroase probleme de ordin fiziologic, psihologic, pedagogic. Din punct de vedere fiziologic, fenomenul central este maturizarea sexuala care apare la nivelul ovarelor si testiculelor, a organelor genitale primare si a caracterelor sexuale secundare.

La acestea se adauga sexualitatea corpului (somatica) si impletirea fenomenelor de maturizare sexuala cu acelea de maturizare neuropsihica.

A. Sfera somatica

- Oasele - cresc mult in lungime prin depunerea de saruri minerale (calciu, fosfor) devin mai rezistente in detrimentul elasticitatii.

- Ligamentele, articulatiile sunt slab dezvoltate si rezistenta la tractiuni este mica.

- Cresterea anuala a taliei la puberi 5-7cm fata de 3-5 cm la varsta antepubertara, cuba ponderala creste mai lent decat in perioada anterioara. Fetele intrec baietii la acesti indici in perioada pubertara.

B. Muschii

- Se dezvolta prin alungirea fibrelor, grosimea este redusa, forta redusa. Cresterea rapida in lungime a oaselor si alungirea muschilor dau aspectul caracteristic puberului: inalt, slab, datorita disproportiei dintre talie si greutate. La acestea se adauga: schimbarea vocii, acneea juvenila pe tegumentul fetei, dezvoltarea rapida a caracterelor sexuale secundare si maturizarea organelor sexuale.

C. Sistemul nervos

Se dezvolta rapid, se intensifica functiile de analiza, sinteza a Scoartei Cerebrale, se dezvolta procesul inhibitiei interne.

Viteza formarii diferentierilor creste, reflexele conditionate formate se sting mai lent decat la antepubertari, functia celui de-al doilea sistem de semnalizare domina pe primul. Dupa datele lui Farfel, incepand cu 13-14 ani capacitatea motrica a copiilor poate atinge un nivel inalt, deoarece se pot forma in analizatorul motric, stereotipuri dinamice mai perfectionate.

La puberi mai persista intr-o oarecare masura slabiciunea proceselor de inhibitie conditionata fata de puterea proceselor de excitatie. La pubertate incep sa se contureze trasaturile individuale specifice tipului de activitate nervoasa superioara.

Aceasta particularitate are o influenta evidenta asupra rapiditatii formarii si durabilitatii deprinderilor motrice asupra capacitatii de efort, asupra rapiditatii aparitiei oboselii, calitatii vointei

D. Sfera vegetativa

- La nivelul organelor vegetative se constata dezvoltarea morfo-functionala a glandelor cu secretie interna.

- Se intensifica activitatea glandei hipofize, in special a partii anterioare, marirea secretiei de TSH, ACTH si de hormoni gonadotropi.

- Se intensifica functia glandelor genitale care duce la maturizarea sexuala, erotizarea conduitei, trezirea instinctelor de a asigura perpetuarea speciei.

- Se intensifica functia tiroidiana, suprarenala, dand un caracter mai reactiv al sistemului nervos, dar si de labilitate neurovegetativa.

Aparatul cardiovascular

- Dezechilibrat la puberi, masa miocardului se dezvolta rapid, diametrul vaselor redus, fapt ce determina tulburari ale ritmului cardiac, oscilatii frecvente ale tensiunii arteriale sistolice. Diametrele cordului la fete cresc mai mult intre 12-15 ani decat la baieti, dar ulterior cresterea se opreste, inima lor ramane mai mica decat cea a baietilor. La aproximativ 30% din copii apar sufluri functionale la focarul pulmonarei, care dispar dupa 16-17 ani. Bradicardia este rara.

Aparatul respirator

- Toracele se dezvolta mai mult in lungime decat in largime. Miscarile respiratorii sunt neregulate (20-22 respiratii/min.) cu o usoara crestere a amplitudinii, care determina cresterea capacitatii functionale a aparatului respirator, care totusi satisface la nivel redus necesitatile organismului in efort. Consumul de oxigen in repaus este initial mai mare la fete, ca apoi sa coboare sub nivelul constant la baieti. Dupa varsta de 13 ani, consumul de oxigen la fete creste putin.

3.5. Chinograme

- Fig. Nr.1 - Lovitura de atac dreapta.

- Fig. Nr.2 -- Lovitura de atac rever.

-Fig Nr.3 - Pozitia finala a atacantului dupa atacul la plasa

- Fig. Nr.1 - Lovitura de atac dreapta.

- Fig. Nr.2 -- Lovitura de atac rever.

-Fig Nr.3 - Pozitia finala a atacantului dupa atacul la plasa

CAPITOLUL IV

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

Prin aplicarea probelor si normelor de control tehnic stabilite (prezentate in anexa nr.2) la grupa de sportivi experiment (prezentat in Tabelul nr.1) s-au obtinut urmatoarele date la testarea initiala pe probe (prezentate in Tabelul nr.2), precum si la testarea finala (prezentate in Tabelul nr.3).

S-au realizat si efectuat programe de antrenament pe probele de control stabilite pe durata a 2 luni cat a durat experimentul (prezentate in Anexa nr.3). In Anexa nr.1 se prezinta continutul chestionarului aplicat antrenorilor.

Prin prelucrarea statistico-matematica a datelor obtinute, folosind operatiile statistice stabilite la capitolul 2.4. s-au obtinut urmatoarele rezultate pe probe:

- pentru proba I de control, testare initiala si finala, datele sunt prezentate in Tabelul nr.4

- pentru proba II, datele sunt prezentate la testarea initiala si finala in Tabelul nr.5

- pentru proba III, datele sunt prezentate la testarea initiala si finala in Tabelul nr.6

- pentru proba IV, datele sunt prezentate la testarea initiala si finala in Tabelul nr.7.

Dupa prelucrarea statistico-matematica a datelor obtinute s-a realizat reprezentarea grafica pentru fiecare din probele aplicate atat la testarea initiala, cat si la cea finala.

- proba I graficul la testarea initiala este prezentat in figura nr.1, iar pentru testarea finala in fig.nr.5

- proba II graficul la testarea initiala este prezentat in fig.nr.2, iar la testarea finala in fig.nr.6

- proba III graficul la testarea initiala este prezentat in fig.nr.3, iar la testarea finala in fig.nr.7.

- proba IV graficul la testarea initiala este prezentat in fig.nr.4, iar la testarea finala in fig.nr.8.

CAPITOLUL V. CONCLUZII SI PROPUNERI

Concluzii

In urma analizei probelor si normelor de control care s-au stabilit pentru grupa experiment si a continutului mijloacelor de realizare a obiectivelor si sarcinilor pentru consolidarea si perfectionarea atacului la plasa sub toate aspectele la tenismenii de 13-14 ani, selectionati pentru grupele de performanta s-a ajuns la urmatoarele rezultate:

a. pentru proba I: media aritmetica initiala = 4.71; finala = 5.71

In urma antrenamentului efectuat s-a imbunatatit rezultatul cu 1.executie.

b. proba II: media aritmetica initiala = 5.42; finala = 6.71

In urma antrenamentului efectuat s-a imbunatatit rezultatul cu 1.29 executie

c. proba III : media aritmetica initiala = 5; finala = 5.85

In urma antrenamentului efectuat s-a imbunatatit rezultatul cu 0.85. executie

d. proba IV: media aritmetica initiala = 6; finala = 6.28

In urma antrenamentului efectuat s-a imbunatatit rezultatul cu 0,28. executie

Prin aplicarea metodei studiului de caz, am constat urmatoarele in evolutia subiectilor:

Andrei Laura

proba I testare initiala (4/40%)  proba III (6/60%)

testare finala (5/50%) (7/70%)

proba II testare initiala (4/40%)  proba IV (6/60%)

testare finala (6/60%)

Buzarnescu Mihaela

proba I testare initiala (5/50%)  proba III (5/50%)

testare finala (6/60%) (6/60%)

proba II testare initiala (6/60%)  proba IV (7/70%)

testare finala (6/60%) (5/50%)

Pelin Andreea

proba I testare initiala (6/50%)  proba III (5/50%)

testare finala (6/60%) (6/60%)

proba II testare initiala (5/50%) proba IV (4/40%)

testare finala (7/70%) (7/70%)

Cujba Luiza

proba I (5/50%)  proba III (6/60%)

(6/60%) (7/70%)

proba II (6/60%) proba IV (7/70%)

(6/60%) (7/70%)

Perca Gabriela

proba I testare initiala (6/60%)  proba III (5/50%)

testare finala (5/50%) (4/40%)

proba II testare initiala (5/50%)  proba IV ( 6/60%)

testare finala (7/70%) ( 8/80%)

Nedelea Roxana

proba I testare initiala (3/30%)  proba III (4/40%)

testare finala (7/70%) (5/50%)

proba II testare initiala (5/50%)  proba IV (7/70%)

testare finala (8/80%) (6/60%)

Traistaru Vanesa

proba I testare initiala (4/40%)  proba III (4/40%)

testare finala (5/50%) (6/60%)

proba II testare initiala (7/70%)  proba IV (5/50%)

testare finala (7/70% (6/60%)

Media rezultatelor la testarea finala a crescut comparativ cu media de la testarea initiala, dar este dificil de imbunatatit semnificativ procedeul respectiv in timpul scurt avut la dispozitie pentru experiment

Procentajul loviturilor reusite este mai mare la loviturile in lungul liniei decat in cros, ceea ce implica o pregatire suplimentara pentru loviturile directionate in cros.

Eficienta loviturii de atac este scazuta pe terenurile lente, de aceea se recomanda efectuarea acesteia cu lungime, directie, plat, traiectorie razanta, in detrimentul efectului liftat.

Putem afirma ca prin antrenament pe probele de control de subiectii au obtinut rezultate mai bune, semnaland o crestere a eficientei procesului de antrenament.

Din prelucrarea statistico-matematica a datelor rezultate de la subiecti se obtin urmatoarele:

La proba I testare initiala prin calcularea coeficientului de variabilitate se evidentiaza dispersie mare datorita lipsei de omogenitate, iar la testarea finala se evidentiaza dispersie medie si omogenitate medie a grupului.

Pentru proba II, III, IV testare initiala si finala se evidentiaza dispersie medie si omogenitate medie a grupului.

Din punct de vedere al distributiei grafice se evidentiaza asimetrie negativa spre valorile mari.

Prin calcularea lui t la pragul p=0.05 in cazul nostru t=2.44 din tabelul lui Fisher am obtinut urmatoarele date:

La toate probele, t-ul obtinut fiind mai mare decat cel din tabelul lui Fisher diferenta este semnificativa, se accepta ipoteza specifica si se respinge cea nula.

PROPUNERI

Pregatirea jucatorilor de 13-14 ani la cerintele disputei sportive si solicitarea jucatorilor in antrenamente de a depune interes si eforturi cat mai apropiate de conditiile in care acestea se manifesta, constituie conditie de baza pentru standardizarea procesului de antrenament.

Se impune trierea si selectionarea metodelor si mijloacelor de antrenament in raport cu tendintele si orientarile tenisului actual.

Lucrul intens la antrenamente cu programe adecvate varstei si pregatirii.

Acordarea unei atentii deosebite invatarii perfectionarii tehnico-tactice a atacului la fileu din schimbul de lovituri in antrenament, intrucat se lucreaza insuficient in aceasta privinta, pe cei 6 factori care confera continut tactic al acestui procedeu: directie, lungime, precizie, traiectorie, efect, viteze variate, in scopul reducerii numarului de lovituri din spatele terenului pe suprafete lente si cresterii eficientei jocului

Utilizarea in antrenament a aparatelor ajutatoare (peretele de antrenament, tunul de mingii).

Actualizarea probelor si normelor de control pentru a crea o mai mare preocupare si a antrenorilor si a sportivilor pentru invatarea si perfectionarea celor doua procedee tehnice.

Evaluarea nivelului de invatare si perfectionare a procedeului prin aplicarea de probe si norme de control periodice, organizarea de concursuri de casa.

Pentru realizarea modelului de jucator cu calitati deosebite si a obiectivelor propuse este necesar ca in antrenament sa se realizeze imbinarea armonioasa a volumului, intensitatii cu complexitate, baza materiala corespunzatoare, participarea activa si constienta a sportivului, pregatirea profesionala buna a antrenorului ca specialist, tehnician si, in ultima instanta, colaborarea antrenorului cu echipa de specialisti din domenii ajutatoare (medic, psiholog, sociolog, metodist, masor) ca o conditie esentiala pentru obtinerea performantei sportive in contextul actual.

CAPITOLUL VI. ANEXA

1. CHESTIONAR.

2. PROBE SI NORME DE CONTROL TEHNICO-TACTIC (FIGURI)

3. PROGRAME DE ANTRENAMENT PE PROBE DE CONTROL TEHNICO-TACTIC.

4. INREGISTRARI - ANTRENAMENTE

-. MECIURI.

ANEXA NR.1

CHESTIONAR

1. Care sunt principalele procedee de executie a atacului la fileu din schimbul de lovituri pe care trebuie sa le stapaneasca sportivii de 13-14 ani si de ce?

2. Care sunt principalele probe de control pentru stabilirea eficientei atacului la fileu din schimbul de lovituri in jocul de simplu?

3. Care sunt exercitiile metodice de invatare perfectionare a acestui element tehnic.?

ANEXA NR.2

PROBE SI NORME DE CONTROL TEHNICO-TACTIC

1. Se executa atac decisiv dreapta cros la plasa in careul advers(2/2m) trasat in coltul din dreapta terenului in zona liniei de fund din minge lansata.

2. Se executa atac decisiv rever cros la plasa in careul advers(2/2m) trasat in coltul din stanga terenului in zona liniei de fund din minge lansata.

3. Se executa atac decisiv dreapta lung de linie la plasa in careul advers(2/2m) trasat in coltul din stanga terenului in zona liniei de fund din minge lansata.

3. Se executa atac decisiv rever lung de linie la plasa in careul advers(2/2m) trasat in coltul din dreapta terenului in zona liniei de fund din minge lansata.

Se acorda 10 lovituri..

Desene pe probe de control (fig.1-4).

	B
B	B

ANEXA NR.3

PROGRAME DE ANTRENAMENT

PE PROBE DE CONTROL.

Luni ; Marti Joi ; Vineri

Program de antrenament

Metoda repetarilor, metoda de antrenament la procentaj., metoda concursului.

La inceput se numara loviturile bune care intra in zonele trasate pe teren din 60 de lovituri, cifra care scade treptat pe masura cresterii preciziei directionarii pana cand se ajunge la numarul de lovituri de la probele de control.

ANEXA NR.4

INREGISTRARI - ANTRENAMENTE

MECIURI.

TABELE

Tabel 1 Sportivii din grupa experiment

Tabel 2 - Testare initiala

Tabel 3 - Testare finala

Tabel 4 - Prelucrare statistica a datelor obtinute pentru proba I

Tabel 5 - Prelucrare statistica a datelor obtinute pentru proba II

Tabel 6 - Prelucrare statistica a datelor obtinute pentru proba III

Tabel 7 Prelucrare statistica a datelor obtinute pentru proba IV

Tabel nr.1

Sportivii din grupa experiment

Tabel nr.4

Prelucrare statistica a datelor obtinute

pentru proba I

Tabel 5

Prelucrare statistica a datelor obtinute

pentru proba II

Tabel nr.6

Prelucrare statistica a datelor obtinute

pentru proba III

Tabel nr.7

Prelucrare statistica a datelor obtinute

pentru proba IV

GRAFICE

1. Proba I testare initiala

2. Proba II testare initiala

3. Proba III testare initiala

4. Proba IV testare initiala

5. Proba I testare finala

6. Proba II testare finala

7. Proba III testare finala

8. Proba IV testare finala

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA ANTRENAMENT

Numele subiectului  Traistaru Vanesa

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  mediu

Returul blocat  bine

Returul lovit  bine

Dreapta  foarte bine

Stanga  bine

Atacul la plasa mediu

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  bine

Smeci  bine

Passing  foarte bine

Lob  mediu

Cea mai buna lovitura dreapta

Cea mai slaba lovitura lobul de rever

Viteza  foarte bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  defensiv

Dreptaci /stangaci dreptaci

Interesul fata de probele de

control si trecerea acestora bine

Urmarirea progresului realizat bine

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bine, foarte bine.

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA ANTRENAMENT

Numele subiectului Andrei Laura

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  slab

Returul blocat  bine

Returul lovit  foarte bine

Dreapta  bine

Stanga  bine

Atacul la plasa bine

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  bine

Smeci  bine

Passing  bine

Lob  bine

Cea mai buna lovitura reverul

Cea mai slaba lovitura serviciul 2

Viteza  bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  combinativ

Dreptaci /stangaci  dreptaci

Interesul fata de probele de

control si trecerea acestora bine

Urmarirea progresului realizat bine

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bine, foarte bine

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA ANTRENAMENT

Numele subiectului Buzarnescu Mihaela

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  bine

Returul blocat  bine

Returul lovit  bine

Dreapta  bine

Stanga  bine

Atacul la plasa bine

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  bine

Smeci  bine

Passing  bine

Lob  bine

Cea mai buna lovitura passing

Cea mai slaba lovitura contra scurta

Viteza  bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  combinativ

Dreptaci /stangaci stangaci

Interesul fata de probele de

control si trecerea acestora bine

Urmarirea progresului realizat bine

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bine, foarte bine

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA ANTRENAMENT

Numele subiectului Nedelea Roxana

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  bine

Returul blocat  mediu

Returul lovit  bine

Dreapta  bine

Stanga  foarte bine

Atacul la plasa mediu.

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  mediu

Smeci  bine

Passing  mediu

Lob  bine

Cea mai buna lovitura dreapta

Cea mai slaba lovitura lobul

Viteza  bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  combinativ

Dreptaci /stangaci dreptaci

Interesul fata de probele de

control si trecerea acestora bine

Urmarirea progresului realizat bine

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bine, foarte bine

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA ANTRENAMENT

Numele subiectului Perca Gabriela.

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   mediu

Serviciul 2  mediu

Returul blocat  mediu

Returul lovit  mediu

Dreapta  bine

Stanga  bine

Atacul la plasa - mediu

-Voleu dreapta  mediu

Voleu stanga  mediu

Smeci  mediu

Passing  bine

Lob  bine

Cea mai buna lovitura dreapta

Cea mai slaba lovitura smeciul

Viteza  bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  defensiv

Dreptaci /stangaci dreptaci

Interesul fata de probele de

control si trecerea acestora bine

Urmarirea progresului realizat bine

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bine, foarte bine

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA ANTRENAMENT

Numele subiectului Iliescu Simona

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  mediu

Returul blocat  bine

Returul lovit  bine

Dreapta  foarte bine

Stanga  mediu

Atacul la plasa mediu

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  foarte bine

Smeci  bine

Passing  bine

Lob  foarte bine

Cea mai buna lovitura stanga

Cea mai slaba lovitura reverul cu doua maini

Viteza  mediu

Indemanare  mediu

Forta  mediu

Rezistenta  mediu

Stil de joc  defensiv

Dreptaci /stangaci stangaci

Interesul fata de probele de

control si trecerea acestora bine

Urmarirea progresului realizat bine

Aprecierea capacitatii de efort foarte bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bine, foarte bine

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA ANTRENAMENT

Numele subiectului Cujba Luiza

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  mediu

Returul blocat  mediu

Returul lovit  bine

Dreapta  bine

Stanga  bine

Atacul la plasa mediu

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  bine

Smeci  bine

Passing  bine

Lob  mediu

Cea mai buna lovitura dreapta

Cea mai slaba lovitura scurta

Viteza  mediu

Indemanare  mediu

Forta  foarte bine

Rezistenta  mediu

Stil de joc  defensiv

Dreptaci /stangaci dreptaci

Interesul fata de probele de

control si trecerea acestora bine

Urmarirea progresului realizat bine

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bine, foarte bine

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA MECI

(Cupa Progresul Bucuresti 28-04. -02 05 2002)

Numele subiectului Traistaru Vanesa

Numele adversarului Furcic Diana

Rezultatul meciului 6-0; 6-0

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu  foarte bine

Serviciul 2  mediu

Returul blocat  bine

Returul lovit  mediu

Dreapta  bine

Stanga  bine

Atacul la plasa mediu

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  bine

Smeci  bine

Passing  mediu

Lob  mediu

Cea mai buna lovitura dreapta

Cea mai slaba lovitura stopul

Viteza  bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  defensiv

Dreptaci /stangaci dreptaci

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bun, foarte bun.

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA MECI

(Cupa Progresul Bucuresti 28-04. -02 05 2002)

Numele subiectului Buzarnescu Mihaela

Numele adversarului Lovin Doina.

Rezultatul meciului 6-2, 6-2

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  bine

Returul blocat  bine

Returul lovit  bine

Dreapta  bine

Stanga  bine

Atacul la plasa bine

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  bine

Smeci  bine

Passing  bine

Lob  bine

Cea mai buna lovitura passing

Cea mai slaba lovitura contra scurta

Viteza  bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  combinativ

Dreptaci /stangaci stangaci

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bun, foarte bun.

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA MECI

(Cupa Progresul Bucuresti 28-04. -02 05 2002)

Numele subiectului Cujba Luiza

Numele adversarului Sutru Andreea

Rezultatul meciului 6-2, 6-2

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  mediu

Returul blocat  mediu

Returul lovit  bine

Dreapta  bine

Stanga  bine

Atacul la plasa mediu

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  bine

Smeci  bine

Passing  bine

Lob  mediu

Cea mai buna lovitura dreapta

Cea mai slaba lovitura scurta

Viteza  bine

Indemanare  bine

Forta  foarte bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  defensiv

Dreptaci /stangaci dreptaci

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bun, foarte bun.

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA MECI

(Cupa Progresul Bucuresti 28-04. -02 05 2002)

Numele subiectului Andrei Laura

Numele adversarului Constantinescu Ana Maria

Rezultatul meciului 7-6:3-6:6.0

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  slab

Returul blocat  bine

Returul lovit  foarte bine

Dreapta  bine

Stanga  bine

Atacul la plasa bine

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  bine

Smeci  bine

Passing  bine

Lob  bine

Cea mai buna lovitura reverul

Cea mai slaba lovitura serviciul 2

Viteza  bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  combinativ

Dreptaci /stangaci dreptaci

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bun, foarte bun.

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA MECI

(Cupa Progresul Bucuresti 28-04. -02 05 2002)

Numele subiectului Iliescu Simona

Numele adversarului Grafcenco Ionela

Rezultatul meciului 6-2, 6-0

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  mediu

Returul blocat  bine

Returul lovit  bine

Dreapta  foarte bine

Stanga  mediu

Atacul la plasa mediu

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  foarte bine

Smeci  bine

Passing  bine

Lob  foarte bine

Cea mai buna lovitura stanga

Cea mai slaba lovitura reverul cu doua maini

Viteza  foarte bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  mediu

Stil de joc  defensiv

Dreptaci /stangaci stangaci

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bun, foarte bun.

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA MECI

(Cupa Progresul Bucuresti 28-04. -02 05 2002)

Numele subiectului Perca Gabriela

Numele adversarului Onila Adelina

Rezultatul meciului 3-6:2-6.

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   mediu

Serviciul 2  mediu

Returul blocat  mediu

Returul lovit  mediu

Dreapta  mediu

Stanga  bine

Atacul la plasa mediu

Voleu dreapta  mediu

Voleu stanga  mediu

Smeci  mediu

Passing  bine

Lob  bine

Cea mai buna lovitura dreapta

Cea mai slaba lovitura smeciul

Viteza  bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  defensiv

Dreptaci /stangaci dreptaci

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bun, foarte bun.

FISA DE OBSERVATIE PEDAGOGICA

DUPA MECI

(Cupa Progresul Bucuresti 28-04. -02 05 2002)

Numele subiectului Nedelea Roxana

Numele adversarului Bucataru Ioana

Rezultatul meciului 6-2, 6-2

Tipul suprafetei zgura

Primul serviciu   bine

Serviciul 2  bine

Returul blocat  mediu

Returul lovit  bine

Dreapta  bine

Stanga  bine

Atacul la plasa bine

Voleu dreapta  bine

Voleu stanga  mediu

Smeci  bine

Passing  mediu

Lob  bine

Cea mai buna lovitura dreapta

Cea mai slaba lovitura lobul

Viteza  bine

Indemanare  bine

Forta  bine

Rezistenta  bine

Stil de joc  combinativ

Dreptaci /stangaci dreptaci

Aprecierea capacitatii de efort bine

Aprecierea se realizeaza prin calificative: slab, mediu, bun, foarte bun.