Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
» Conducerea activitatii de reparatii a utilajelor si instalatiilor portuare


Conducerea activitatii de reparatii a utilajelor si instalatiilor portuare


Conducerea activitatii de reparatii a utilajelor si instalatiilor portuare

1 Importanta si obiectivele activitatii de reparare a utilajelor

Activitatea de intretinere si reparare a utilajelor este impusa de faptul ca pe parcursul folosirii lor productive acestea sunt supuse procesului de uzura fizica si morala.

Ca urmare a procesului de uzura fizica are loc un proces de pierdere treptata a valorii de intrebuintare a utilajului, si in final o pierdere a capacitatii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat.

Fenomenul de uzura fizica a utilajului poate fi ameliorat printr-un sistem de activitati de intretinere a acestuia, precum si printr-un ansamblu de operatii de control si revizie, care sa permita depistarea din timp a eventualelor defectiuni.

Toate aceste activitati de revizie, control, intretinere si reparare a utilajelor, indreptate in scopul mentinerii in stare de functionare o perioada cat mai mare de timp, formeaza ceea ce in literatura de specialitate poarta numele de sistem de intretinere si reparare a utilajelor.



Realizarea unor activitati de intretinere si reparare a utilajelor are o serie de implicatii, dintre care mai importante sunt:

cresterea perioadei de timp in care utilajul este in stare de functionare si realizarea productiei conform graficelor;

cresterea randamentului si a preciziei de functionare a utilajelor;

realizarea unor activitati de intretinere si reparare de calitate superioara, contribuie la reducerea costurilor de productie si implicit la cresterea eficientei activitatii de productie.

Activitatea de intretinere si reparare a utilajelor are in principal urmatoarele obiective:

a.      asigurarea mentinerii utilajului in stare de functionare o perioada cat mai mare de timp;

b.     evitarea uzurii excesive si a iesirii utilajului in mod accidental din functiune;

c.      cresterea timpului de functionare a utilajului, fie prin marirea duratei dintre doua interventii tehnice, fie prin micsorarea perioadei de timp de mentinere a acestuia in reparatii;

d.     efectuarea activitatilor de intretinere si reparare cu cheltuieli cat mai reduse si o calitate cat mai buna, prin cresterea productivitatii muncitorilor care executa aceste activitati;

e.      modernizarea masinilor si utilajelor invechite.

Siguranta in exploatare a utilajelor este conditionata si de efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si revizii.

2 Sisteme si metode de organizare a repararii utilajelor

Reparatia este lucrarea efectuata in scopul mentinerii in stare de functionare a utilajelor, prin care se inlatura defectiunile constante in functionare si se realizeaza inlocuirea totala sau partiala a acelor componente care au o durata mai mica de functionare in comparatie cu altele.

Pentru a se evita uzura excesiva a utilajelor si a preveni iesirea accidentala din functiune a acestora, au fost elaborate sisteme de intretinere si reparare a utilajelor, ale caror obiective principale sunt:

cunoasterea datei calendaristice a scoaterii din functiune a utilajului pentru reparatii;

stabilirea din timp a felului reparatiilor ce trebuie efectuate si a duratei de executie, in vederea pregatirii materialelor, utilajelor si a fortei de munca necesare executarii lor;

determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea reparatiilor.

Pornind de la aceste cerinte, au fost elaborate doua sisteme de intretinere si reparare a utilajelor si anume:

sistemul de reparatii pe baza constatarilor,

sistemul de reparatii preventiv - planificat

Sistemul de reparatii pe baza constatarilor consta in stabilirea datelor de oprire a utilajelor pentru intrarea in reparatii, precum si continutul acestora, in urma unei supravegheri atente a modului de functionare a utilajelor de catre personal specializat, pe baza careia se va stabili starea lor de functionalitate.

In urma constatarilor efectuate, rezultatele acestora se vor trece in cadrul unor fise intocmite pentru fiecare utilaj in parte. Aceasta fisa va cuprinde informatii despre:

felul defectiunilor constatate;

data intrarii in reparatie a utilajului;

felul reparatiilor ce trebuie executate.

Avantajele sistemului de reparatii pe baza constatarilor sunt:

a.      cunoasterea din timp a datei de intrare in reparatie si felul reparatiilor ce trebuie executate;

b.     posibilitatea comandarii din timp a pieselor de schimb necesare activitatii de intretinere si reparare.

Dezavantajele sistemului sunt:

a.      nu permite elaborarea unui plan de reparatii pentru o perioada mai mare de timp;

b.     efecte nefavorabile asupra calitatii reparatiilor si a costurilor aferente acestor activitati.

Sistemul de reparatii preventiv - planificat este un ansamblu de masuri de intretinere, control si reparare care:

se efectueaza in mod periodic, la intervale de timp bine determinate;

urmareste prevenirea uzurii excesive si a aparitiei avariilor;

urmareste mentinerea in stare de functionare a utilajelor o perioada cat mai mare de timp.

Sistemul preventiv - planificat se poate aplica cu ajutorul a doua metode: metoda standard si metoda dupa revizie.

Metoda standard consta in faptul ca fiecare utilaj sau instalatie intra in reparatii la intervale de timp dinainte stabilite, pentru fiecare din acestea in parte. Felul, volumul si continutul reparatiilor care vor fi executate au un caracter standard, indiferent de starea de functionare a utilajului in momentul intrarii in reparatie.

Avantajul acestei metode este dat de urmatoarele elemente:

permite efectuarea reparatiilor pe baza unei documentatii bine intocmite;

este usor de aplicat;

are eficienta ridicata pentru intreprinderile care au in dotare un numar mare de masini si utilaje.

Dezavantajele acestei metode sunt date de faptul ca:

necesita un volum foarte mare de munca pentru intocmirea documentatiei necesare aplicarii metodei;

ridica nejustificat costul reparatiilor, la acele utilaje pentru care se executa activitati de reparatii, fara ca starea lor tehnica sa impuna acest lucru.

Metoda dupa revizie consta in faptul ca volumul si continutul reparatiilor se determina in urma unei revizii tehnice. Pentru stabilirea felului reparatiilor ce vor fi executate se intocmeste mai intai ciclul de reparatii al fiecarei categorii de utilaj in parte.

Avantajul metodei consta in faptul ca permite constatarea gradului de uzura a utilajului, cu ocazia efectuarii reviziei tehnice, evitandu-se executarea reparatiilor la acele utilaje unde starea lor tehnica nu impune acest lucru.

Sistemul de reparatii preventiv - planificat contine urmatoarele categorii de interventii tehnice:

intretinerea si supravegherea zilnica a utilajului;

revizia tehnica;

reparatia curenta de gradul I si II;

reparatia capitala.

Intretinerea si supravegherea zilnica se executa de catre muncitorii care lucreaza pe utilajele portuare, sau de catre muncitori specializati in executarea acestor operatii. In cadrul acestei activitati se urmareste inlaturarea micilor defectiuni ale utilajului, fara a se face inlocuiri de piese

Revizia tehnica cuprinde operatii care se executa inaintea unei reparatii curente sau capitale. Prin efectuarea unei revizii tehnice se urmareste determinarea starii tehnice a utilajelor si stabilirea operatiilor care trebuie efectuate in cadrul reparatiilor curente sau capitale.

Reparatia curenta este o lucrare care se executa in mod periodic in vederea inlaturarii uzurii fizice, prin inlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate. La o anumita grupa de masini reparatiile curente de gradul I se efectueaza la un interval de 3000 de ore de functionare, in timp ce la reparatiile curente de gradul II acest interval este de 9000 de ore.

Reparatia capitala este o lucrare de interventie tehnica efectuata dupa exprimarea unui ciclu de functionare a utilajului, a carei marime este prevazuta in normativele de functionare ale acestuia si care are drept scop mentinerea in functiune a utilajului pana la expirarea duratei normate de viata. Reparatia capitala este cea mai complexa interventie tehnica; ea are un caracter general, deoarece sunt supuse procesului de intretinere, verificare si reparare o gama foarte larga de piese si subansambluri care intra in componenta utilajului. Se executa numai atunci cand nu mai sunt asigurate randamentul, precizia si siguranta in functionare a utilajului.

In afara interventiilor tehnice cuprinse in sistemul preventiv - planificat, in cadrul porturilor se mai executa si alte tipuri de interventii tehnice. Acestea sunt: reparatii accidentale, reparatii de renovare, reparatii de avarii.

3 Testari, intretineri si revizii tehnice pentru macarale

Testarea macaralelor este necesara pentru a verifica daca orice activitate efectuata la utilaj a fost facuta corect si daca masina este capabila sa efectueze in deplina siguranta lucrarile pentru care a fost destinata. Testarea se aplica atat macaralelor noi, cat si celor mai vechi.

Intretinerea si revizia macaralelor se efectueaza respectandu-se "Prescriptiile tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea si verificarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor auxiliare -R1-S1", recomandarile proiectantului macaralei, instructiunile interne, precum si alte normative in vigoare. Intretinerea si revizia periodica a macaralelor, trebuie sa fie executata de personal calificat si instruit in acest scop, compus din mecanici, lacatusi si electricieni care sunt condusi de maistri de specialitate.

Lucrarile de intretinere au un caracter de prevenire a uzurilor anormale si a defectiunilor tehnice, sa asigure o functionare normala si sa previna accidentele in timpul exploatarii macaralelor. Lucrarile de intretinere prevazute sa se execute, constau in :

intretinerea zilnica (Iz)

revizie tehnica de gradul I (RT-1)

revizie tehnica de gradul II (RT-2)

revizie tehnica sezoniera (RT S)

Daca la intretinerea zilnica sau la revizia tehnica se constata defectari care ar putea duce la intreruperea functionarii utilajului, iar pentru eliminarea acestor defectiuni este nevoie sa se inlocuiasca piese sau subansambluri, atunci se va transforma interventia respectiva intr-o reparatie curenta la necesitate.

Testarea unei macarale trebuie realizata intotdeauna in una sau mai multe din urmatoarele situatii:

anterior unei utilizari initiale a unui echipament nou;

dupa orice reparatie majora, capitala sau inlocuirea unor piese sau subansambluri principale;

dupa orice reparatie de asamblare, la orice macara care a fost demontata pentru transport;

inaintea utilizarii oricarei macarale care nu a functionat mai mult de 6 luni;

inaintea utilizarii oricarei macarale care a fost implicata intr-un accident, rasturnare sau avariere.

Intretinerea macaralelor se refera la intretinerea zilnica (Iz), care cuprinde lucrari de pregatire si de verificare a starii tehnice generale a agregatelor, ansamblurilor componente ale macaralei, si se executa atat la inceputul, cat si la sfarsitul programului de munca zilnic.

Lucrarile de intretinere se pot executa numai de personal calificat, dar si cu participarea macaragiului respectivului utilaj aflat in exploatare.     Efectuarea operatiilor de intretinere se consemneaza in registrul de evidenta a supravegherii.

Intretinerea macaralelor se va realiza in conformitate cu prevederile cartii tehnice si in mod deosebit a "Fisei tehnologice de intretinere zilnica", avandu-se in vedere totodata ca unele defecte care sunt descoperite cu ocazia operatiilor de intretinere trebuie remediate pe loc:

toate partile critice ale mecanismelor functionale, fisurate, rupte, corodate, indoite sau uzate excesiv;

toate piesele care se inlocuiesc trebuie sa aiba cel putin acelasi coeficient de siguranta si securitate in functionare, ca si piesa originala inlocuita,

gresarea se va realiza numai cu motorul oprit, exceptie facand cazul cand sistemul de ungere este astfel conceput, incat gresajul sa poata fi realizat si in timpul mersului;

carligele defecte trebuie scoase din uz si date la retopit. Nu se admit suduri sau refaceri.

Reviziile tehnice ale macaralelor se executa la intervale stabilite prin "Normativul tehnic pentru repararea fondurilor fixe, grupa 65, Utilaje si instalati de transportat si ridicat", elaborat de M.I.C.M., si prin "Norme tehnice U9-1986" elaborat de INCERC.

Revizia tehnica de gradul I (RT-1) consta in verificarea, reglarea strangerea si ungerea agregatelor, ansamblurilor si subansamblurilor, in scopul mentinerii tehnice corespunzatoare si prevenirea defectiunilor in exploatare.

Revizia tehnica se executa la locul de lucru sau pe un loc amenajat in acest scop, de catre muncitori calificati si instruiti pentru acest tip de lucrari, dupa fiecare 400 ore de functionare la macaralele turn si dupa 300 ore la automacaralele si macaralele mobile.

Revizia tehnica de gradul II (RT-2), pe langa lucrarile prevazute la revizia tehnica de gradul I, mai cuprinde o serie de lucrari a caror necesitate apare la o periodicitate mai mare, dupa 1600 ore de lucru efectiv la macaralele turn si 1200 ore la automacaralele si macaralele mobile.

Revizia tehnica de gradul II, se executa in ateliere la nivelul IUGTC sau in ateliere organizate in incinta santierului. Aceste lucrari se executa de catre muncitori calificati si instruiti pentru acest tip de lucrari.

Revizia tehnica sezoniera (RTS) consta din operatiile specifice trecerii de la exploatarea din sezonul de vara la cel de iarna si invers. Reviziile tehnice sezoniere se executa de regula de acelasi personal, la aceleasi locuri de munca ca si reviziile tehnice de gradul I si II.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate