Institutiile administratiei publice locale in cadrul sistemului administrativ romanesc

Institutiile administratiei publice locale in cadrul sistemului administrativ romanesc

1. Tipuri de institutii cuprinse in sectorul administratiei publice locale:

1. Consiliile judetene si institutiile subordonate (spitale, centre medicale, crese, gradinite, scoli post-liceale, grupuri scolare, colegii, institute, case de cultura, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de plasament, cantine de ajutor social, camine pentru persoane varstnice, directii de asistenta si protectie sociala, corp gardieni publici, directii de evidenta a persoanelor, directii de impozite si taxe locale, administratii ale fondului imobiliar al unitatilor sanitare publice, administratiile domeniului public).

2. Consiliul general al municipiului Bucuresti, Primaria municipiului Bucuresti, consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti, primariile sectoarelor municipiului Bucuresti, si institutiile subordonate(spitale, centre medicale, crese, gradinite, scoli post-liceale, grupuri scolare, colegii, institute, case de cultura, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de plasament, cantine de ajutor social, camine pentru persoane varstnice, directii de asistenta si protectie sociala, corp gardieni publici, directii de evidenta a persoanelor, directii de impozite si taxe locale, administratii ale fondului imobiliar al unitatilor sanitare publice, administratiile domeniului public).

3. Consiliile locale ale municipiilor, primariile municipiilor si institutiilor subordonate(spitale, centre medicale, crese, gradinite, scoli post-liceale, grupuri scolare, colegii, institute, case de cultura, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de plasament, cantine de ajutor social, camine pentru persoane varstnice, directii de asistenta si protectie sociala, corp gardieni publici, directii de evidenta a persoanelor, directii de impozite si taxe locale, administratii ale fondului imobiliar al unitatilor sanitare publice, administratiile domeniului public).

4. Consiliile locale ale oraselor, primariile oraselor si institusiile subordonate(spitale, centre medicale, crese, gradinite, scoli post-liceale, grupuri scolare, colegii, institute, case de cultura, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de plasament, cantine de ajutor social, camine pentru persoane varstnice, directii de asistenta si protectie sociala, corp gardieni publici, directii de evidenta a persoanelor, directii de impozite si taxe locale, administratii ale fondului imobiliar al unitatilor sanitare publice, administratiile domeniului public).

5. Consiliile locale ale comunelor si primariile comunelor, inclusiv institusiile subordonate(spitale, centre medicale, crese, gradinite, scoli post-liceale, grupuri scolare, colegii, institute, case de cultura, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de plasament, cantine de ajutor social, camine pentru persoane varstnice, directii de asistenta si protectie sociala, corp gardieni publici, directii de evidenta a persoanelor, directii de impozite si taxe locale, administratii ale fondului imobiliar al unitatilor sanitare publice, administratiile domeniului public).

2. Componente ale sistemului administratiei publice

1. Presedintele romaniei

Rolul Presedintelui Romaniei, potrivit prevederilor art.80 din Constitutia Romaniei adoptata in anul 1991, este acela de:

a)sef al statului;

b)sef al executivului(alaturi de Guvern);

c)garant al Constitutiei si mediator intre puterile statului.

Daca pe plan normativ textul Constitutiei pare a privilegia Guvernul in relatia cu administratia (potrivit art.102 alin.1, "Gvernul exercita conducerea generala a administratiei publice"), este incontestabil ca practica conduce spre o putere insemnata a Presedintelui Romaniei, care poate impulsiona activitatea executivului in acest domeniu. De altfel, in doctrina, executivul romanesc actual este caracterizat ca unul bicefal.

In calitate de sef al statului, Presedintele Romaniei indeplineste functia de reprezentare a statului roman, atat in interiorul tarii cat si in exteriorul acesteia, avand ca atributii:

-incheierea tratatelor internationale in numele Romaniei;

-acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatiei ai Romaniei, aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice;

-crediteaza reprezentantii diplomatici ai altor state in Romania.

Pe plan intern, funtia de sef de stat presupune: dreptul de a conferi decoratii si titluri de onoare; de a acorda gradele militare de maresal, general si amiral, de a numi in functii publice, in conditiile prevazute de lege, de acordare a gratierii individuale.

Ca sef al executivului, Presedintele Romaniei:

-vegheaza la respectarea Constitusiei si la buna functionare a autoritatilor publice;

-desemneaza candidatul pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament;

-in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea prim-ministrului, pe unii reprezentanti ai Guvernului;

-poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si la cererea prim-ministrului, in alte situatii, prezidand sedintele Guvernului la care participa;

-este comandantul fortelor armate si indeplineste funtia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

-numeste in functii publice, in conditiile prevayute de lege, reprezentand si statul totodata.

In exercitarea atatributiilor sale(inclusiv politice), Presedintele Romaniei emite decrete, ca acte juridice cu caracter individual.

Decretele Presedintelui Romaniei sunt supuse contrasemnarii de catre primul ministru, precum si publicitatii prin Monitorul Oficial al Romaniei.

Nepublicarea atrage sanctiunea inexistentei decretului.

Sunt acceptate de regula contrasemnarii decretele referitoare la:

-numire Guvern, revocare si numire ministri:

-desemnarea candidatului la functia de prim-ministru;

-dizolvarea Parlamentului;

-numirea in functii publice[1];

-acreditarea reprezentantilor diplomatici ai altor state;

-promulgarea legilor.

Decretele Presedintelui Romaniei sunt ajuridice cu caracter administrativ, care pot fi supuse controlului de legalitate pe calea actiunii la instanta de contencios administrativ, in conditiile Legii nr. 554/2004.

Contrasemnarea unora dintre decrete de catre prim-ministrul instituie posibilitatea exercitarii unui control al sefului Guvernului, precum si asumarea raspunderii acestuia pentru consecintele juridice ale decretelor Presedintelui.

Activitatea Presedintelui nu se limiteaza numai la emiterea actelor, ci efectueaza si actiuni administrative sau fapte materiale: semneaza decrete, tratate internationale, pune sigiliul s.a[2].

Pentru executarea de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite prin Constitutie si prin alte legi, se organizeaza si functioneza Administratia Prezidentiala care cuprinde serviciile publice aflata la dispozitia Presedintelui, pentru indeplinirea atributiilor sale[3].

Compartimentele si functiile din structura Administratiei Prezidentiale, organizarea, functionarea si atributiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare Administratiei prezidentiale, care se aproba de Presedintele Romaniei.

Functiile de conducere specifice din cadrul Administratiei Prezidentiale sunt:

-consilier prezidential, cu rang de ministru;

-consilier de stat, cu rang de secretar de stat.

Consilierul prezidential pentru aparare si siguranta nationala este membru in Consiliul Suprem de Aparare a Tar

Numirea sau eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali se face de catre Presedintele Romaniei.

Personalul Administratiei Prezidentiale este alcatuit din persoane detasate, la cererea Presedintelui Romaniei, din ministere si alte autoritati publice, precum si din persoane incadrate direct pe functiile sau posturile pe care urmeaza sa le indeplineaca.

Potrivit Legii nr.47/1994, republicata, personalul Administratiei Prezidentiale poate fi incadrat numai pe baza increderii acordate de Presedintele Romaniei si cu conditia semnarii unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare si funtionare. Retragerea increderii are ca efect revocarea incadrarii, precum si incetarea detasarii, eliberarea sau destituirea din functie ori desfacerea contractului de munca, dupa caz.

Administratia prezidentiala stabileste relatii de colaborare cu autoritatile publice si primeste sprijinul acestora in vederea infaptuirii prerogativelor si exercitarii competentelor care revin Presedintelui Romaniei.

Pentru faptele savarsite in exercitarea functiei, Presedintele are si raspundere juridica nu numai politica.

Presedintele republicii se bucura de intimitate.Art. 84 alin.(2) reportat la art. 72 alin.(1) . Acesta nu poate fi tras la raspundere pentru voturile (in CSAT, de exemplu) si pentruopiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

Raspunderea juridica a Presedintelui poate fi atrasa in conditiile art.95 si 96 din Constitutia Romaniei, republicata, pe baza procedurii constitutionale.

Pentru faptele care nu au legatura cu prerogativele functiei de Presedinte, persoana care exercita functia urmeaza a raspunde potrivit dreptului comun, ca oricare cetatean.

2. Guvernul:

Prof. M.Constantinescu si prof. I. Vida sustin teza potrivit careia "Constitutia Romaniei a instaurat un regim politic caracterizat prin bicefalitatea executivului, acesta avand in componenta guvernul si seful statului. Orice alta coceptie, care se proclama legala si care extinde componenta executiva a statului la autoritati ce se afla in afara Guvernului si a Presedintelui Romaniei, nu numai ca este falsa sub aspect stiintific si anticonstitutionala, dar contravine necesitatii situarii administratiei publice in afara politicului, pentru a se asigura o echitabila derulare a serviciilor publice si o indubitabila neutralitate in satisfacerea cererilor cetatenilor si in desfasurarea serviciilor publice in sprijinul interesului general" .

Guvernul isi exercita mandatul incepand de la data depunerii juramantului prevazut la art. 82 din Constitutia Romaniei pana la data validarii alegerilor parlamentare generale, daca nu este cumva demis in conditiile art.110 combinat cu art. 114 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Procedura de investire a Guvernului cuprinde urmatoarele etape:

a)desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru;

b)alcatuirea listei noului Guvern si a programului de guvernare;

c)acordarea votului de incredere in Parlament;

d)numirea Guvernului, in baza votului de incredere, de catre Presedintele Romaniei.

Un rol insemnat in procedura de investire a Guvernului il are Presedintele Romaniei. Acesta, in virtutea rolului sau de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice, declanseaza procedura de investire si, prin numirea Guvernului pe baza votului de incredre acordat de Parlement , o incheie. Intre atributiile exercitate de presedinte in aceste doua etape este o diferenta esentiala.

Prima etapa este aceea a unor negocieri politice, in cadrul careia presedintele indeplineste un rol activ de analiza, selectie, mediere, sfarsind cu desemnarea candidatului la functia de prim-ministru.

Conform dispozitiilor art.103 alin.(1) din Constitutia Romaniei, republicata, indeplinirea atributiei corespunzatoare acestei functii nu este arbitrara, intrucat desemnarea candidatului se face de presedinte in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlement. Scopul constitutional al acestor consultari il reprezinta configurarea sprijinului politic pentru viitorul candidat, respectiv constituirea unei majoritati parlamentare absolute din randul memrilor celor doua Camere, intrucat, potrivit alin. (3) al art. 103 din Constitutie, votul de incredere se acorda cu aceasta majoritate in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatul. In cazul in care niciun partid nu detine in Parlament o asemenea majoritate, sprijinul politic poate rezulta fie dintr-o alianta parlamentara, ce nu implica reprezentarea in guvern a tuturor partidelor care il acorda, fie dintr-o coalitie de guvernare, cand partidele ce sprijina guvernul sunt reprezentate in compozitia politica a acestuia, fie dintr-o combinatie a acestor doua modalitati.

Prin exercitarea atributiei de desemnare a candidatului la functia de prim-ministru, Presedintele Romaniei prefigureaza sprijinul parlamentarilor de care acesta se va bucura in vederea acordarii votului de incredere. De aceea, tinand seama de negocierile ce au loc, initiate si conduse de presedinte, etapa de realizare a atributiei respective este prin excelenta politica, iar relatia cu parlamentul, ea are semnificatia unei colaborari initiale si indispensabile dintre presedinte si parlament, puntru formarea guvernului. Este faza initiala de formare a acordului dintre cele doua autoritati alese direct de corpul electoral, Parlament si Presedinte pentru formarea Guvernului, acord ce rezulta prin prerogativa prezidentiala de desemnare a candidatului la functia de prim-ministru si din acordarea votului de incredere al parlamentului pentru guvernul propus de acest candidat. Deci, in formarea acestui acord, Presedintele indeplineste exclusiv rolul unui initiator, desemnarea fiind expresia unei prerogative prezidentiale iar Parlamentul pe acela de autoritate decizionala, intrucat investirea guvernului se face numai pe baza votului de incredre acordat. Tocmai de aceea se apreciaza ca, in regimul nostru constitutional, guvernul este de sorginte parlamentara, ceea ce caracterizeaza esential definirea regimului nostru politic.

O chestiune dezbatuta in literatura de specialitate priveste instrumentul utilizat de catre Presedintele Romaniei pentru desemnarea candidatului la functia de prim-ministru. Bazandu-se pe interpretarea dispozitiilor art. 100 alin.(1) din Legea fundamentala, potrivit cu care, "in exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete" ne raliem opiniei care apreciaza contra legem practica desemnarii candidatului dintr-un simplu comunicat, exercitarea acestei atributii prezidentiale impunand utilizarea decretului, supus publicitatii prin Monitorul Oficial al Romaniei.

Numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei, pe baza votului de incredere acordat de Parlament, este apreciata in literatura juridica ca manifestarea unei competente legate .

Presedintele nu ar putea sa refuze numirea, el este obligat sa o faca, intrucat nu implica posibilitatea unei aprecieri de oportunitate sau de alta natura. Aceasta nu inseamna, in vreun fel, ca numirea ar fi un act exclusiv formal al Presedintelui RomanituriDimpotriva ea are un caracter solemn, semnificand incheierea procedurii de investitura. De aceea membrii Guvernului depun in fata Presedintelui, potrivit art. 104 din Constitutie, juramantul de credinta, moment de la care intra in exercitiul mandatului ce le-a fost incredintat de parlament prin votul de incredere exprimat. De asemenea, numirea este temeiul exercitarii atributiilor prezidentiale in raporturile cu Guvernul, atributii privitoare la remanierea acestuia, la diferite consultari ori la preyidarea unor sedinte de guvern, la incheierea tratatelor negociate de Guvern. Actul numirii "reflecta unitatea de esenta a executivului cu toata structura sa bicefala"[6], fundamentand, astfel, conlucrarea celor doua autoritati publice care il alcatuiesc, Presedintele Romaniei si Guvernul.

Alcatuirea listei membrilor guvernului si a programului de guvernare, faza a doua in procedura de investitura, este, exclusiv in sarcina candidatului desemnat, de prim-ministru. In realizarea acestei sarcini, candidatul la fuctia de prim-ministru este tinut sa aiba in vedere atat programele partidelor politce pe care se va sprijini in acordarea votului de incredere, cat si negocierile anterioare purtate de presedinte pentru desemnarea spre a nu le compromite. Termenul pentru indeplinirea de catre candidat a acestor obligatii si prezentarea lor in Parlament, a listei noului guvern si a programului de guvernare, este, portivit alin. (2) al art. 103 din Constitutie, de 10 zile de la data desemnar Termenul nu are caracter extinctiv, in sensul ca la implinirea lui desemnarea ar inceta, ci are ca efect faptul ca, inauntrul sau, Presedintele Romaniei nu poate revoca dsemnarea candidatului numit, asupra caruia insa ar putea reveni dupa implinirea termenuli deoarece, in ultima analiza sesizarea Parlamentului cu propunerea de investire Guvernului este responsabilitatea sa si nu poate fi conceput ca, an exercitarea rolului sau constitutional, sa asiste pasiv la neindeplinirea unei obligatii constitutionale de catre candidatul pe care l-a desemnat, indiferent de motivul ce a condus la o asemenea situatie.

In aceasta etapa, initiativa apartine candidatului desemnat.

Faza parlamentara, a treia si cea mai importanta in cadrul procedurii de investitura, are lor in cel mult 15 zile de la prezentarea listei guvernului si a programului de guvernare de catre candidatul la functia de rpim-ministru. Ea cuprinde o procedura realabila dezbaterilor in plenul Camerelor reunite in sedinta comuna, in cadrul careia candidatii pentru functiile mentionate pe lista guvernului sunt audiati de catre comisiile permanente de profil ale celor doua Camere, in sedinte comune, in functie de specificul departamentului sau de domeniul de activitate pe care il vor conduce sau il vor coordona. In urma acestei audieri, comisiile prezinta candidatului la functia de prim-ministru un aviz consultativ, motivat. "Astfel se creaza posibilitatea inlocuirii de pe lista a unor candidati fata de care ar exista o pozitie de natura sa puna in pericol acordarea votului de incredre insusi" Este consecinta faptului ca lista guvernului o constituie o lista blocata, parlamentul pronuntandu-se prin vot nu asupra fiecarui memru in parte ci, dupa cum prevede art. 103, alun.(2) din Constitutie, asupra "intregii liste a Guvernului".

Guvernul si fiecare dintre membrii acestuia sunt obligati sa isi indeplineasca manadatul cu respectarea Constitutiei si a legilor tarii, precum si a programului de guvernare acceptat de Parlament.

Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului, ca urmare a votui de incredere acordat de catre aceste cu prilejul investir

Fiecare membru al Guvernului raaspunde politic in mod solidar cu ceilalti membri, pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.

Raspunderea politica a Guvernului se manifesta prin demiterea acestuia, ca urmare a retragerii increderii acordate de catre Parlament, prin adoptarea unei motiuni de cenzura in conditiile prevederilor art. 113 si 114 din Constitutia Romaniei, republicata.

Pe langa raspunderea politica membrii Guvernului pot raspunde si civil, contraventional, disciplinar sau penal, dupa caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor.

Membrul Guvernului, condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, va fi demis din functie de catre Presedintele Romaniei, la propunerea prim-ministrului, functia sa incetand in baza art. 106 din Constitutia Romaniei, republicata.

Cadrul normativ privind organizarea si funtionarea Guvernului Romaniei este asigurat de Legea nr. 90/2001[8].

Potrivit acestei legi, pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercita urmatoarele functii:

a)functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare;

b)functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;

c)functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;

d)functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan extern si intern;

e)functia de autoritate de stat, prin care se asigura marirea si controlul aplicarii si respectarii regementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile economic si social al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai catatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dinte cazurile de incompatibilitate prevazute in Cartea I Titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si in mediul de faceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile superioare.

Guvernul este alcatuit din prim-ministru si ministri. Din Guvern pot face parte si ministri de stat, precum si ministri delegati cu insarcinari speciale pe langa prim-ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlament pentru acordarea votului de incredere.

Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului si a demiter

Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public, se prezinta in scris prim-ministrului si devine irevocabila din momentul in care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depuner

Revocarea din functia de memru al Guvernului se face de catre Presedintele Romaniei, prin decret, la propunerea prim-ministrului.

Acesta are loc in caz de remaniere guvernamentala.

In cazul in care incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilitatii, a decesului si, in alte situatii prevazute de lege, Presedintele Romaniei, la propunerea prim-ministrului, ia act de aceasta si declara vacanta fuctia de mambru al Guvernului.

In situatia in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal intr-o hotarare judecatoreaca definitiva sau averea a a fost declarata, in tot sau in parte ca fiind dobandita in mod ilicit , printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, el este demis de catre Presedintele Romaniei, la propunerea prim-ministrului.

Numirea in fuctia de memru al Guvernului, in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, se face de Presedintele Romaniei prin decret, la propunerea prim-minsitrului.

Guvernul indeplineste urmatoarele atributii principale:

a)exercita conducerea generala a administratiei publice;

b)initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului;

b')emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, initiat cu respectarea Constitutiei, si le transmite Parlamentului, in termen de 60 de zile de la data solicitar Nerespectare acestui termen echivaleaza cu sustinerea implicita a formei initiatorului;

c)emite hotarari pentru organizarea executarii legilor, ordonante in temeiul unei legi speciale de abilitare si ordonante de urgenta potrivit Constitutiei;

d)asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora;

e)elaboreaza proiecte de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului;

f)aproba strategiile si programele de dezvoltare econimica a tarii, pe ramuri si domenii de activitate;

g)asigura realizarea politicii in domeniul social potrivit Programului de guvernare;

h)asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei cetateanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, in conditiile prevazute de lege;

i)aduce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea tarii, scop in care organizeaza si inzestreaza fotele armate;

j)asigura realizarea politicii externe a tarii si, in acest cadru, integrarea Romaniei in structurile europene si internationale;

k)negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza statul roman, negociaza si incheie, in conditiile legii, conventii si alte intelegeri internationale la nivel guvernamental;

l)conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa;

m)asigura administrarea prorietatii publice si private a statului[9];

o)infiinteaza cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa;

p)coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale;

r)indeplineste orice alte atributii revazute de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului.

Pentru rezolvarea unor probleme din competenta sa, Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ.

In scopul elaborarii, integrarii, corelarii si monitorizarii de politici Guvernul poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale. Figura centrala - politic si administrativ - a Guvernului este reprezentata de persoana primului ministru.

Prim-ministrul conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atributiilor legale ce le revin. Primul-ministru reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul, Presedintele Romaniei, Curtea suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelate autoritati si institutii publice, partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii neguvernamentale, precum si in relatiile internationale.

Prim -ministrul este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si exercita toate atributiile, care deriva din aceasta caliate:

a)conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu exceptia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului;

b)secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului, in cazul utilizarii acestor functii;

c)personalul din cadrul Cancelariei Prim-ministrului;

d)secretarii de stat;

e)alte persoane care indeplinesc functii publice, in cazurile prevazute de lege.

Prim-ministrul este obligat de raporturile constitutionale sa prezinte Camerei Deputatilor si Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului si sa raspunda la intrebarile ori interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati sau senatori.

Prim-ministrul contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei, in cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora.

Poate constitui, in scopul rezolvarii unor probleme operative, prin decizie, consilii, comisii si comitete interministeriale.

Prim-ministrul indeplineste orice alte atributii prevazute in Constitutie si de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului.

Prim-ministrul emite decizii ca acte administrative individuale. Deciziile prim-ministrului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Nepublicarea atrage inexistenta deciziilor.

Pe langa Guvern se afla numeroase servicii, ceea ce marcheaza proeminenta acestuia in materie administrativa, alcatuind aparatul de lucru al acestuia.

Guvernul are un Secretariat General condus de secretarul general al Guvernului, care poate avea rang de ministru, ajutat de unul sau mai multi secretari generali adjuncti, care pot avea rang de secretar de stat, numiti prin decizie a prim-ministrului.

Secretariatul general face parte din aparatul de lucru al Guvernului si asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si tehnice ale activitatii Guvernului, precum si reprezentarea Guvernului in fata instantelor judecatoresti.

Organizarea ti atributiile Secretarialui General al Guvernului se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Guvernul aproba proiectul bugetului propriu, care se include in bugetul de stat. Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului sau, dupa caz, secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, cu exceptia Cancelariei Prim-ministrului a altor cazuri prevazute de lege.

Secretariatul General al Guvernului asigura, prin aparatul propriu, continuitatea derularii operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legatura si stabilitate al guvernar

Din aceasta perspectiva poate ar fi de dorit ca secretarul general sa nu faca parte din Guvern, sa fie primul functionar public din administratia guvernamentala.

Ca organism colegial, Guvernul lucreaza in sedinte - saptamanale sau ori de cate ori este nevoie - convocate si conduse de catre prim-ministru.

Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes nationat privind potica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea prim-ministrului, in alte situat

In cadrul sedintelor Guvernului pot participa, in calitate de invitati, conducatori ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autoritati administrative autonome, precum si orice altor presoane a caror prezenta se apreciaza a fi utila, la solicitarea prim-ministrului.

Dezbaterile din sedintele Guvernului si modul de adoptare a actelor acestuia, precum si a oricaror alte masuri stabilite, se inregistreaza pe banda magnetica si se consemneaza in scris in stenograma sedintei, certificata de ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului general al Guvernului si pastrata, conform legii, in cadrul Secretariatului general al Guvernului.

In exercitarea atributiilor sale Guvernul adopta hotarari si ordonante. Hotararile se emit pentru oraganizarea executarii legilor. Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare sau, in cazuri exceptionale, se pot emite ordonante de urgenta, potrivit art. 114 alin.(4) din Constitutie.

Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotarari si de ordonante; de asemenea, pot propune Guvernului proiecte de lege, in vederea exercitarii dreptului de initiativa legislativa a acestuia. Metodologia de elaborare si inaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative este aprobata prin hotarare a Guvernului.

In cazul incetarii mandatului sau, in conditiile prevazute de Constitutie, pana la depunerea juramantului de catre membrii noului cabinet, Guvernul continua sa indeplineaca numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi. In aceasta perioada, Guvernul nu poate emite ordonante si nu poate initia proiecte de lege.

Guvernul adopta hotarari si ordonante in prezenta majoritatii membrilor sai.Hotararile si ordonantele se adopta prin consens. Daca nu se realizeaza consensul, Legea nr. 90/2001 stabileste ca cel care hotaraste este prim-ministrul.

Hotararile si ordonantele Guvernului se semneaza de prim-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a ordonantei. Hotararile care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.

In realizarea functiei sale de conducere generala a administratiei publice Guvernul exercita controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de specialitate din subordinea sa, precum si asupra prefectilor.

In exercitarea controlului ierarhic, Guvernul nu are dreptul sa anuleze actele administrative ilegale sau inoportune emise de autoritatile administratiei publice din subordinea sa, precum si ale prefectilor.

Guvernul se afla in raporturi de colaborare cu autoritatile administrative autonome.

3. Autoritatile administrative autonome:

Administratia publica centrala de specialitate cuprinde anumite persoane administrative care nu se afla in raporturi de subordonare fata de Guvern, ci de colaborare[10], numite la art. 116 alin.(2) din Constitutie autoritatile administrative autonome. Autoritatile administrative autonome se pot forma numai prin lege organica.

Aceste organisme nu se subordoneaza ierarhic Guvernului. Ele au o conducere desemnata de catre Parlament si sunt obligate sa depuna rapoarte de activitate care sunt supuse dezbaterii si aprobarii acestuia. Ne aflam in fata unui guvernamant de adunare, in fata unei activitati executive dependente de Parlament, care isi asuma astfel competenta aplicarii legii in anumite sectoare de activitate sociala.

Suntem in fata unei situatii care ilustreaza interrelatia dintre puterile statului.

Organele se stat care nu pot fi incadrate nici in categoria organelor legislative si nici in cea a instantelor judecatoresti, trebuie sa fie incadrate, cu tot specificul lor, in categoria organelor executive, administrative, pentru ca ceea ce este esential la aceste organe este faptul ca intreaga lor activitate se desfasoara pe baza legii si in vederea executarii leg Faptul ca unele din aceste organe prezinta, anual Parlamentului rapoarte asupra activitatii desfasurate sau ca organele lor de conducere sunt desemnate de catre Parlament nu sunt argumente care sa le schimbe natura lor juridica: orage ale administratiei publice autonome sau, cum le numeste Constitutia - art. 116 alin. (2), autoritati administrative autonome.

Pe langa faptul ca aceste organe au atributii administrative, ele sunt organizate si functioneaza ca si organele administratiei publice centrale, cu deosebire ca ele functioneaza autonom si nu au organe ierarhic superioare. Aceste organe - autoritati administrative autonome - se infiinteaza numai prin lege organica; ele au organe proprii de conducere, stabilite prin actul de infiintare, au o structura organizatorica proprie si atributii de specialitate, care le fac sa se deosebeasca de celelalte organe de specialitate, ale administratiei publice centrale. Cheltuielile necesare functionarii lor sunt prevazute distinct, in bugetul administratiei centrale de stat.

4. Ministerele:

Normele juridice privind organizarea si functionarea ministerelor isi au sediul in Legea nr. 90/2001, privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor.

Ministerele sunt componente ale administratiei publice centrale de specialitate (potrivit Titlului III, Capitolul IV din Constitusia Romaniei).

Ministerele se organizeaza si functioneaza numai an subordinea Guvernului si au rolul de a realiza politica guvernamentala in domeniile lor de activitate, fiind conduse de catre persoane care au calitatea de ministri.

Ministerele si ministrii se aproba de catre Parlament, prin acordarea dreptului de incredere asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, la investitura.

Prim-ministrul poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin infiintarea sa, desfiintarea sau, dupa caz, divizarea ori comasarea unor ministere.

Legea nr. 90/2001 recunoaste personalitatea juridica a ministerelor si stabileste ca acestea isi au sediul in municipiul Bucuresti.

Cu privire la personalitatea juridica a ministerelor, apreciem ca este vorba atat de o personalitate de drept public, cat si de una de drept privat, ministerul putand fi subiect atat in raporturile juridice de drept public, cat si in cele de drept privat.

Rolul, functiile, atributiile, structura organizatorica si numarul de posturi ale ministerelor se stabilesc in raport cu importanta, volumul, complexitatea, specificul activitatii desfasurate si se aproba prin hotarare a Guvernului.

In fiecare minister se organizeaza cabinetul ministrului, cu personal propriu, caruia nu i se aplica prevederile legii privind statutul functionarului public. In functie de natura atributiilor, unele ministere pot avea in domeniul lor de activitate compartimente in strainatate, stabilite prin hotarare a Guvernului. Ministerele pot infiinta in subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curtii de Conturi. De asemenea, ministerele pot avea in subordinea lor servicii publice deconcentrate, care functioneaza in unitatile administrativ teritoriale.

Infiintarea sau desfiintarea serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ teritoriale, obiectul de activitate, structura organizatorica, numarul si incadrarea personalului, criteriile de constituire a compartimentelor si functiile de conducere ale acestora se aproba prin ordin al ministrului, respectiv al conducatorului organului de specialitate in subordinea caruia aceste servicii sau organe isi desfasoara activitatea.

Ministerul numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor de specialitate din subordinea ministerului. Conducatorii serviciilor publice deconcentrate se numesc si se elibereaza din functie de catre ministru, cu avizul consultativ al prefectului. Atributiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului. Conducerea ministerelor se exercita de catre ministri in urma acordarii votului de incredere de catre Parlament.

Ministrul are mai intai o functie politica, in calitate de mambru al Guvernului. Ministrii raspund de intreaga activitate a ministerului in fata Guvernului, precum si in justitie.

Instrumentele juridice pe care e are la dispozitie ministrul sunt ordinele si instructiunile.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, pentru elaborarea actelor normative, "ordinele cu caracter normativ, instructiunile si alte asemenea acte ale conducatorilor ministerelor si ai celorlale organe ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale autoritatilor administrative autonome se emit numai pe baza si in executarea legilor, a hotararilor si a ordonantelor Guvernului".

Desigur, ministrul nu dispune de putere de reglementare primara a relatiilor sociale, care revine numai Parlamentului si, in anumite conditii, Guvernului, dar in mod evident, acesta pregateste, cu ajutorul colaboratorilor din serviciile ministerului, proiecte si acte normative care privesc sectorul sau de administratie, contrasemneaza hotararile Guvernului in domeniu si le pune in aplicare.

In activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai multi secretari de stat, potrivit hotararii Guvernului de organizare si functionare a ministerului.

Secretarii de stat exercita atributiile delegate decatre ministru. In structura fiecarui minister exista un secetariat general condus de catre secretarul general.

Secretarul gneral al ministerului este functionar public de cariera, numit prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Acesta asigura stabilitatea functionarii ministerului, continuitatea conducerii si realizarea legaturillor functionale intre structurile ministerului.

Principalele atributii si responsabilitati ale secretarului general sunt :

a)coordoneaza buna functionare a compartimentelor si activitatilor cu caracter funcsional din cadrul ministerului si asigura legatura operativa dintre ministru si conducatorii tuturor compartimentelor din minister si unitatile subordonate;

b)colaboreaza cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu secretarii generali din celelalte ministere, precum si cu secretarii judetelor si cu directorii generali de prefectura, in probleme de interes comun;

c)primeste si transmite spre avizare ministerelor proiecte de acte normative initiate de minister si asigura avizarea actelor normative primite de la alti initiatori;

d)transmite Secretariatului General al Guvernului proiecte de acte normative initiate de minister, pentru a fi discutate in sedinta Guvernului;

e)urmareste si asigura finalizarea actelor normative initiate de Guvern, care au fost initiate de minister;

f)monitorizeaza si controleaza elaborarea raportarilor periodice, prevazute de reglementarile in vigoare;

g)coordoneaza intregul personal al ministerului, activitatea de elaborare a politicilor de personal si principiile directoare pentru managementul de personal din cadrul compartimentelor.

In cazul in care ministrul, din diferite motive, nu isi poate exercita atributiile curente, va desemna secretarul de stat care exercita aceste atributii, instiintandu-l pe primul ministru despre aceasta.

5. Prefectul:

In circumscriptiile administrativ teritoriale ale statului cu cea mai mare incredre - judetele prefectii actioneaza ca reprezentanti ai Guvernului. Acestia exercita o putere de directionare si de coordonare a serviciilor ministeriale deconcentrate si, an acelasi timp, supravegheaza respectarea legii de catre autoritatile locale prin acte administrative emise de acestea.

Prin art. 30 alin.(2) din Legea 90/2001, prefectului, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, i se stabileste raspunderea privind "aplicarea politicii Guvernului an unitatile administrativ-teritoriale, avand obligatia de a asigura executarea actelor Guvernului, precum si pe cele ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor".

Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prfectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.

Prin statutul sau, prefectul se gaseste intr-o situatie de subordonare in raport cu Guvernul; prin competentele sale, prefectul este detinatorul autoritatii de stat in judet si reprezentantul direct al prim-ministrului si al fiecaruia dintre ministri.

Activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile:

a)legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii;

b)transparentei si liberului acces la informatiile de interes public;

c)eficientei;

d)responsabilitatii;

e)profesionalizarii;

f)orientarii de catre cetatean.

In sfera de competenta a prefectului, an calitatea acestuia de reprezentant al Guvernului se regasesc, potrivit art. 24 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului[11], urmatoarele atributii:

a)asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

b)actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;

c)actioneaza pentru mentinerea climatului de pace sociala si a unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;

d)colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru determinarea prioritasilor de dezvoltare teritoriala;

e)verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului;

f)asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire in conditiile stabilite de lege, a masurilor de pregatire si interventie in situatii de urgenta;

g)dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;

h)utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

i)dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

j)asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana;

k)dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana;

l)hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara sau din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune;

m)asigura folosirea, in conditiile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetatenii apartinand minoritatilor nationale si serviciilor publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale in care acestia au o pondere de peste 20%.

In calitatea sa de supraveghetor al respectarii legii de catre autoritatile locale, prefectul poate ataca, in total sau in parte, in fata instantei de contencios administrativ, hotararile adoptate de consiliile locale - orasenesti, comunale, municipale, judetene - , precum si dispozitiile emise de primari sau de presedintii comisiilor judetene, in cazul in care considera actele sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept.

6. Consiliile locale:

Descentralizarea administrativa la nivel teritorial a dus la recunoasterea autonomiei locale a colectivitatilot comunale, orasenesti, municipale si judetene.

Pe baza dispozitiilor constitutionale, Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata [12], reglementeaza in prezent, regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale.

Principiile puse de legislatorul pozitiv la baza administratiei publice in unitatile administrativ-teritoriale sunt: descentralizarea, autonomia locala, deconcentrarea serviciilor publice[13], eligibilitatea autoritatilor administratiei publice locale, legalitatea si consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Legea nr. 215/2001 defineste doua concepte esentiale pentru dreptul adminsitrativ, si anume cel de colectivitate locala si cel de autonomie locala.

Colectivitate locala - totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala.

Autonomia locala - dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale, de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile leg

Functia de consilier comunal, orasenesc, municipal sau judetean este, potrivit art. 88 din Legea nr. 161/2003, incompatibila cu o seama de functii publice sau private cum sunt:

a)functia de primar sau viceprimar;

b)functia de prefect sau suprefect;

c)calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local respectiv sau in aparatul propriu al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv;

d)functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de nteres local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

e)functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes local ori la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ- teritoriala respectiva;

f)functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ- teritoriala respectiva;

g)calitatea de deputat sau senator;

h)functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile similare acestora.

O persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean.

Calitatea de ales local este incompatibila si cu calitatea de actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean.

Legea administratiei publice locale regleenteaza, la art. 36, in privinta consiliului comunal, orasenesc, minicipal, o clauza generala de competenta: "are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care nu sunt date, prin lege, in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale".

La alin. (2) al aceluiasi articol legea enumera principalele atributii ale acestor consilii:

a)atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local;

b)atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului;

c)atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului;

d)atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni;

e)atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.

In exercitarea atributiilor prevazutela alin.(2) lit. a), consiliul local:

a)aproba statutul comunei; orasului sau municipiului, precum si regulamentul de organizare si functioare a consiliului local;

b)aproba, in conditiile legii, la propunerea primarului, infiintarea, organizarea si statul de functii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local, precum si reorganizarea si statul de functii ale regiilor autonome de interes local;

c)exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome, in conditiile leg

Potrivit alin. (4), in exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. b), consiliul local:

a)aproba, la propunerea primarului, bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului, bugetar;

b)aproba, la propunerea primarului, contractarea si/sau garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare, in numele unitatii administrativ-teritoriale, in conditiile legii;

c)stabileste si aproba impozitele si taxele locale, in conditiile legii;

d)aproba, la propunerea primarului, documentatiile, tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local, in conditiile legii;

e)aproba strategiile privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale;

f)asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare implementarii si conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.

In exercitarea atributiilor prevazute la alin.(2) lit.c), consiliul local:

a)hotaraste darea in administrare, concesionarea sau incheierea bunurilor proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de ineteres local, in conditiile legii;

b)hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privataa a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, in conditiile legii;

c)avizeaza sau aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale loacalitatilor;

d)atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi,de piete si de obiective de interes public local.

In exercitarea atributiilor prevazute la alin.(2) lit. d), consiliul local:

a)asigura, potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de inetres local privind:

1. educatia;

2. serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate in nevoie sociala;

3. sanatatea;

4. cutura:

5. tineretul;

6. sportul;

7. ordinea publica;

8. situtiile de urgenta;

9. protectia si refacerea mediului;

10. conservarea, restaurarea si punerea in valoare, a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale;

11. dezvoltarea urbana;

12. evidenta persoanelor;

13. podurile si drumurile publice;

14. serviciile comunitare de utilitate publica:alimentare cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termica, iluminat public si transport public local, dupa caz;

15. serviciile de urgenta de tip salvamont, salvamari de prim ajutor;

16. activitatile de administratie social-comunitara;

17. locuintele sociale si celelalte unitati locative aflate an proprietatea unitatii administrativ.teritoriale sau an administrarea sa;

18. punerea in valoare, in interesul comunitatii locale, a resurselor naturale de pe raza unitatii administrativ-teritoriale;

19. alte servicii publice stabilite prin lege;

b)hotaraste acordarea unor sporuri si altor facilitati, potrivit legii, personalului sanitar si didactic;

c)sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;

d)poate solicita informari si rapoarte de la primar, viceprimar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local.

In exercitarea atributiilor prevazute la alin.(2) lit.e), consiliul local:

a)hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau sraine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;

b)hotaraste , in conditiile legii, infratirea comunei, orasului sau municipiului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari;

c)hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ.teritoriale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune.

Sedintele consiliului comunal, orasenesc sau municipal sunt conduse de un presedinte de sedinta ales din randul consilierilor, pe o perioada de cel mult trei luni.

Sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor in care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile inchise.

7. Primarul:

Vointa administrativa a colectivitatilor locale se formeaza in consiliile alese de acestia, organisme colegiale, cu activitate discontinua, si este pusa in practica de catre primari, ca autoritati executive.

Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi exprime puctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbater

Primarul indeplineste urmatoarele atributii:

a)atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii;

b)atributii referitoare la relatia cu consiliul local;

c)atributii referitoare la bugetul local;

d)atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor;

e)alte atributii stabilite prin lege.

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou ales. Mandatul poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav. Mandatul primarului inceteaza inainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile leg Mandatul se supenda de drept numai in cazul in care primarul a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de catre instanta de judecata, dupa caz, prefctului care, prin ordin constata suspendarea mandatului.

Structura fuctionala a sistemului administratiei publice este strans si inseparabil legata de structura teritoriala a acestuia, deoarece existenta componentelor specializate pe domenii este de neconceput fara implantarea teritoriala a lor.