Proceduri contabile si paracontabile proprii contabilitatii de gestiune

Proceduri contabile si paracontabile proprii contabilitatii de gestiune

Pentru organizarea calculatiei analitice a costurilor si rezultatelor se pot folosi doua proceduri contabile si doua paracontabile, cum sunt:

l contabilitatea de gestiune prin conturile de decontari interne (reflectare);

l contabilitatea de gestiune integrata;

l tabloul de colectare si decontare;

l codificarea multipla

Problematica specifica fiecarei proceduri va fi prezentata prin prisma contabilitatii din Romania.

1. Contabilitatea de gestiune prin conturile de decontari interne. Varianta din Romania

Denumita si contabilitatea de gestiune autonoma, se caracterizeaza prin folosirea conturilor de decontari interne pentru reflectarea costurilor preluate din contabilitatea financiara Procedand astfel, conturile proprii contabilitatii de gestiune nu intra in corespondenta cu cele din contabilitatea financiara.

O asemenea modalitate se regaseste in contabilitatea de gestiune din Romania. In acest scop, toate conturile necesare calculatiei costurilor sunt grupate intr-o clasa distincta, clasa 9 “Conturi interne de gestiune care se prezinta astfel:

grupa 90 ─ ”Decontari interne” in cadrul acestei grupe avem:

contul 901 ─ ”Decontari interne privind cheltuielile”

contul 902 ─ ”Decontari interne privind productia obtinuta”

contul 903 ─ ”Decontari interne privind diferentele de pret”

grupa 92 ─ „Conturi de calculatie” avem conturile:

contul 921 ─ „Cheltuielile activitatii de baza”

contul 922 ─ „Cheltuielile activitatilor auxiliare”

contul 923 ─ „Cheltuieli indirecte de productie”

contul 924 ─ „Cheltuieli generale de administratie”

contul 925 ─ „Cheltuieli de desfacere”

grupa 93 ─ „Costul productiei” cu conturile:

contul 931 ─ ” Costul productiei obtinute”

contul 933 ─ „ Costul productiei in curs de executie”

Grupa 90 “Decontari interne”

Sunt conturi de reflectare sau oglinda care asigura independenta contabilitatii interne de gestiune in raport cu contabilitatea financiara Prin intermediul lor se preiau cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiara si se transfera in aceeasi contabilitate productia obtinuta

Contul 901 ─ ”Decontari interne privind cheltuielile”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor interne privind cheltuielile activitatii de baza si auxiliare, cheltuielile directe si indirecte de productie, cheltuielile generale de administratie si desfacere. Contul 901 se mai utilizeaza pentru reflectarea costului efectiv al productiei obtinute. Realizeaza interfata intre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. Dupa functia contabila este un cont bifunctional. Se crediteaza in cursul lunii cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara (generala) in contabilitatea de gestiune cu debitul conturilor de calculatie: 921 = 901; 922 = 901; 923 = 901; 924 = 901; 925 = 901. Contul 901 se debiteaza la sfarsitul lunii cu pretul de inregistrare al produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate prin creditul contului 931 (901 = 931), precum si cu diferentele dintre costurile efective si pretul de inregistrare (prestabilit sau cu ridicata) al produselor, lucrarilor si serviciilor in corespondenta cu contul 903 (901 = 903).

Contul 902 ─ ”Decontari interne privind productia obtinuta”. Rolul contului 902 este de a evidentia decontarile interne privind costul productiei obtinute in cursul perioadei de gestiune (lunii) la pret de inregistrare prestabilit sau cu ridicata. Dupa functia contabila este un cont bifunctional. Se crediteaza in cursul lunii cu pretul de inregistrare al productiei obtinute prin debitul contului 931 (931= 902). In creditul contului 902 apare costul productiei obtinute la pret de inregistrare, iar in debitul contului 902 costul efectiv al productiei obtinute. Contul 902 se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei obtinute intrand in corespondenta cu conturile: 902 = 921, 902= 922, 902 = 923, 902 = 924, 902 = 925. La sfarsitul lunii contul 902 se mai crediteaza pentru inchidere cu diferentele de pret intre costul efectiv al productiei obtinute si pretul de inregistrare intrand in corespondenta cu contul 903 (903 = 902).

Contul 903 ─ ”Decontari interne privind diferentele de pret”. Rolul contului 903 este de a evidentia diferentele de pret intre costul efectiv al productiei finite obtinute din procesul de productie si pretul de inregistrare prestabilit sau cu ridicata. Este utilizat numai la sfarsit de luna fiind un cont de activ. Se debiteaza la sfarsitul lunii cu diferentele dintre costul efectiv al productiei finite obtinute si pretul de inregistrare prin creditul contului 902 (903 = 902). Exista 2 posibilitatii care pot aparea:

a. cand costul efectiv este mai mare decat cel prestabilit rezulta diferente nefavorabile care se vor inregistra in contabilitate dupa formula: 903 = 902

b. costul efectiv al productiei este mai mic decat cel prestabilit vor rezulta diferente favorabile care se vor inregistra in contabilitate astfel: 903 = 902 ( in rosu)

Grupa 92 “Conturi de calculatie”

Sunt conturi pentru gruparea costurilor in raport cu destinatia lor. In debitul lor se inregistreaza colectarea costurilor, iar in credit decontarea costurilor efective. Nu prezinta sold.

Contul 921 ─ „Cheltuielile activitatii de baza”. Acest cont se utilizeaza pentru evidentierea cheltuielilor aferente activitatii de baza ale unitatii patrimoniale. Dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza in cursul lunii cu ocazia preluarii cheltuielilor directe aferente activitatii de baza din contabilitatea financiara prin creditul contului 901(921 = 901). La sfarsitul lunii contul se mai debiteaza prin creditul contului de calculatie 921 = 922, 921 = 923, 921 = 924, 921 = 925. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu cheltuielile efective ale productiei finite realizate in cursul perioadei de gestiune in corespondenta cu debitul contului 902 (902 = 921) precum si cu cheltuielile efective aferente productiei in curs de executie in corespondenta cu debitul contului 933 (921 = 933).

Contul 922 ─ „Cheltuielile activitatilor auxiliare”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor activitatilor auxiliare, de servire si conexe la activitatea de baza. Dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza in cursul lunii cu ocazia preluarii cheltuielilor directe privind activitatile auxiliare de servire si conexe la activitatea de baza care au fost inregistrate si in contabilitatea financiara si in corespondenta cu creditul contului 901 ( 922 = 901). Contul 922 se mai debiteaza in cursul lunii cu cheltuielile aferente lucrarilor si serviciilor reciproce executate intre sectiile auxiliare si prin creditul contului 922 la contul analitic al sectiei prestatoare. La sfarsitul lunii contul 922 se debiteaza cu cota corespunzatoare de cheltuieli generale de administratie repartizate rational in costul productiei auxiliare destinate vanzarii prin creditul contului 924 (922 = 924). Se crediteaza la sfarsit de luna in corespondenta cu debitul conturilor 921 si 933 ( 921 = 922, 933 = 922) cu costurile transferate pentru lucrarile executate si serviciile prestate incluse in productia de baza si cea proprie nefinita. De asemenea se mai crediteaza la sfarsit de luna prin debitul contului 902 (902 = 922) cu c osturile productiei finite obtinute.

Contul 923 ─ „Cheltuieli indirecte de productie”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor indirecte. Dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza in cursul lunii cu ocazia preluarii din contabilitatea financiara a cheltuielilor indirecte de productie privind activitatea de bazaprin creditul contului 901 (923 = 901). Se crediteaza prin debitul conturilor: 902 = 923, 921 = 923, 933 = 923.

Contul 924 ─ „Cheltuieli generale de administratie”. Acest cont se utilizeaza pentru a tine evidenta cheltuielilor de administratie si conducere ale unitatii patrimoniale. Dupa functia contabila este cont de activ. Se debiteaza in cursul lunii cu ocazia preluarii din contabilitatea financiara a cheltuielilor ocazionate de administratie si conducerea unitatii in corespondenta cu creditul contului 901 (924 = 901). Se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul conturilor: 902 = 924, 921 = 924, 922 = 924, 925 = 924, 933 = 924.

Contul 925 ─ „Cheltuieli de desfacere”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor privind desfacerea prodduselor fabricate ( cheltuieli de ambalare, transport, manipulare, depozitare, inmagazinare). Dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza in cursul lunii cu ocazia preluarii din contabilitatea financiara a cheltuielilor ocazionate de desfacerea produselor fabricate in corespondenta cu creditul contului 901 (925 = 901). La sfarsitul lunii se debiteaza prin creditul conturilor 922 si 924 ( 925 = 922, 925 = 924). Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor de desfacere in costul complet al productiei obtinute prin debitul contului 902 (902 = 925).

Grupa 93 “Costul productiei”

Sunt conturi create pentru a suplini lipsa conturilor de stocuri pentru evidenta productiei obtinute. Ele se pot denumi si “Conturi de productie”. Se debiteaza cu productia obtinuta, se crediteaza cu atasarea costurilor la resursele consumate

Contul 931 ─ ” Costul productiei obtinute”. Rolul contului este de a tine evidenta productiei finite obtinute constand in produse finite, semifabricate destinate vanzarii, lucrarii executate si servicii prestate pentru tertii, investitii proprii sau alte activitatii. Dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza in cursul lunii cu pretul de inregistrare al productiei finite obtinute prin creditul contului 902 (931 = 902). Se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul contului 901 (901 = 931).

Contul 933 ─ ” Costul productiei in curs de executie ”. Rolul contului 933 este de a evidentia costul efectiv al productiei in curs de executie. Dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei in curs de executiei rezultata din activitatea de baza, precum si din activitatile auxiliare in corespondenta cu creditul conturilor de calculatie 921 (933 = 921), 922 (933 = 922), 923 (933 = 923), 924 (933 = 924), 925 (933 = 925). Se crediteaza prin debitul contului 902 (902 = 933).

Prin intermediul acestor conturi se da expresie relatiei privind rata costurilor.

Tipurile de inregistrari opozabile acestei variante de contabilitate sunt:

1. Colectarea costurilor pe baza documentelor justificative:

2. Obtinerea de produse finite in cursul lunii, evaluate la cost prestabilit (standard sau normat):

3. Calcularea si decontarea costurilor de productie:

l circulatia interna intre sectiile auxiliare, intre sectiile de baza si cele auxiliare, intre sectiile auxiliare:

si

De asemenea, pentru activitatile auxiliare furnizate intern se pot debita si conturile 923 “Cheltuieli indirecte de productie” , 924 “Cheltuieli generale de administratie” si 925 “Cheltuieli de desfacere” prin creditarea contului 922 “Cheltuielile activitatilor auxiliare”.

l repartizarea costurilor indirecte incluse in costul produsului:

l costul efectiv al productiei neterminate:

l costul efectiv al productiei finite:

l stabilirea si inregistrarea diferentei intre costul prestabilit si costul de productie:

D 902 Decontari privind productia obtinutaC

Soldul se poate lichida prin creditarea contului, in rosu in cazul economiilor si in negru in cazul depasirilor, dupa cum urmeaza:

l inchiderea conturilor de costuri neincluse in costul de productie:

l inchiderea contului 933 “Costul productiei in curs de executie” pentru costul efectiv de productie:

l interfata costul productiei - costuri ocazionate:

In urma operatiilor de mai sus, raman deschise doua conturi care se inchid reciproc:

901 902

Decontari interne Decontari interne

D privind cheltuielile C D privind productia obtinuta C

Pentru exemplificare se prezinta urmatoarea situatie:

a) Situatia costurilor:

b) Nivelul de activitate: 80

c) Activitatea sectiei auxiliare este decontata astfel: 90 la sectia de baza si 10 la sectorul administrativ

d) Productia neterminata:

initiala, produsul X 200 u.m.

finala, produsul X 100 u.m. si produsul Y 50 u.m.

Rezolvare

1. Colectarea costurilor de productie:

a) productia initiala:

b) colectarea costurilor efectuate in cursul perioadei:

2. Obtinerea de produse finite in cursul perioadei:

3. Calcularea si decontarea costurilor de productie:

a)     calcularea si decontarea costurilor activitatilor auxiliare 90 % asupra sectiilor de baza si 10 % asupra sectorului administrativ

b) repartizarea costurilor indirecte de productie proportional cu salariile directe si nivelul de activitate de 80 ; se considera ca toate costurile au un caracter fix:

Determinarea coeficientului de repartizat (KCIP):

Stabilirea cotei de repartizat,

CIPX = 800 2,67 0,8 = 1 709 u.m.

CIPY = 200 2,67 0,8 = 427 u.m.

2 136 u.m.

Costuri de subactivitate:

2 670 – 2 136 = 534 lei

sau

2 670 × 0,2 = 534 lei

Inregistrarea contabila:

c) Evaluarea si inregistrarea productiei neterminate la sfarsitul perioadei:

d) calculatia costului productiei fabricate:

D           921.X C

D 921.Y C

Costul de productie X = 3 709 100 = 3 609 u.m.

Costul de productie Y = 1 227 50 = 1 177 u.m. TOTAL 4 786 u.m.

e) decontarea costului de productie:

f) stabilirea si inregistrarea diferentei de pret:

D 902 C

g) inchiderea conturilor de costuri privind costul perioadei:

h) inchiderea conturilor 933 “Costul productiei in curs de executie”:

4. Interfata costul productiei - costuri ocazionate:

a)     costul productiei obtinute

D           931 C D 903 C

D                         902 C

b) costuri ocazionate

D 901 C

c) inchiderea conturilor:

4.6 .2. Contabilitatea de gestiune integrata

O asemenea procedura se distinge prin aceea ca acelasi cadru contabil asigura concordanta dintre cele doua contabilitati, fara a exista doua sisteme contabile diferite. Este vorba de un sistem integrat care gestioneaza aceleasi informatii si mijloace materiale de tratare a datelor.

Poate fi organizata in doua variante, ca o prelungire a contabilitatii financiare si respectiv ca un nucleu al contabilitatii financiare.

a) Varianta prelungirii contabilitatii financiare. Se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarile contabile analitice se succeda celor din contabilitatea generala, aplicandu – se

aceleasi procedee de tratare a datelor. In consecinta, nu se folosesc conturile din grupa 90 “Decontari interne”iar conturile din PCG clasele 6 “Conturi de cheltuieli”si 70 “Conturi de venituri”sunt conturi de trecere care inregistreaza cheltuielile si veniturile clasificate in functie de natura, urmand a se solda prin conturile din clasa 9 “Conturi de gestiune” in raport cu destinatia lor.

Tipurile de inregistrari proprii acestei variante sunt:

a) inregistrarea costurilor in functie de natura lor:

b)     inregistrarea costurilor in functie de destinatia lor

c) inregistrarea productiei obtinute:

d) inregistrarea veniturilor din vanzari:

si concomitent pentru costul de productie al bunurilor vandute,

e) construirea contului de rezultate analitice

pentru pretul de vanzare,

Daca contul 71 “Variatia stocurilor” prezinta sold debitor, acesta se va credita.

decontarea costurilor de productie al productiei fabricate, pentru determinarea marjei brute

si concomitent,

decontarea costului perioadei,

h) construirea contului 121 “Profit si pierdere”:

pentru rulajul debitor al conturilor de rezultate analitice:

pentru rulajul creditor al conturilor de rezultate analitice:

b) Contabilitatea integrata- varianta nucleu. Nu se utilizeaza conturile din grupa 90 ‘Decontari interne”. Conturile din clasele 6 “Conturi de cheltuieli” si 7 “Conturi de venituri” nu functioneaza in cursul perioadei, ele intra in rol numai la sfarsitul perioadei cand preiau cheltuielile si veniturile de analizat si grupat in functie de destinatia lor.

Tipurile de inregistrari proprii acestei modalitati sunt:

a) inregistrarea in cursul perioadei a costurilor ierarhizate in functie de destinatia lor,

b) inregistrarea productiei obtinute in cursul perioadei,

c) inregistrarea tranzitarii costurilor si veniturilor in contabilitatea financiara, la sfarsitul perioadei,

si

Delimitarea si sortarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor se realizeaza prin atribuirea unui cod in momentul contabilizarii in debitul conturilor 92 “Conturi de calculatie”, respectiv in creditul contului 93 “ Costul productiei”.

3. Tabloul de colectare si decontare

Se caracterizeaza prin folosirea unor situatii sau tablouri de colectare a cheltuielilor in functie de destinatia lor, respectiv repartizarea si decontarea (imputarea) costurilor asupra productiei obtinute. Se inspira si valorifica valentele calculatorii si informationale ale colii de decontare.

Tabloul colectarii costurilor se bazeaza pe schema de principiu:

Exactitatea datelor se verifica pe baza “controlului patrat”dintre randuri si coloane. De asemenea, se efectueaza un control intre totalurile si subtotalurile din tablourile de colectare si decontare, din contabilitatea de gestiune, si cele evidentiate in conturile din clasele 6 “Conturi de cheltuieli” si 7 “Conturi de venituri”.

4. Procedura codificarii multiple

Consta in atribuirea a doua sau mai multe codificari, costurilor, dupa criterii diferite, inca de la intrare si pe masura trecerii fiecarei etape a analizei.

Metodologic o asemenea codificare se poate realiza in conditiile partidei duble sau pe calea retelelor sau tabelelor de analiza a costurile si veniturilor.