Izvorele dreptului penal

Izvorele dreptului penal

Prin izvor al dr penal se intelege forma juridical pe care o imbraca o norma pt a deveni obligatorie. Normele juridice in dr penal au rolul de a combate fenomenul infractional (criminalitate). Pt ca o norma sa poata fi obligatorie ea trebuie sa fie cuprinsa intr-o lege. Prin lege se intelege orice dispozitie cu character penal care este curpinsa si prevazuta in legii si decrete. Tot prin norma cu caracter de lege intelegem si ordonanta de urgenat a guvernului care cuprinde dispozitii penale, ordonanta care intra in vigoare la data intrarii in monitorul oficial.

In literatura de specialitate au existat diverse opiini la cadrul juridic unde sa existe aceste legii si au existat opini conform carora sa fie adunate intr-un cod. In codul de la 1968 sunt cuprinse numai normele de interes general pt destinatarii legii penale.

Daca toate aceste legii au fost stranse in acelasi cod, codul ar trebui sa fie actualizat des.

Izvorele dr penal in special

1. constitutia romaniei care prin normele sale cosacra valorile sale fundamentale cum ar fi suveranitatea, independenata si indivizibilitatea, unitatea statului roman, persoana umana cu dr si liberatilele sale, proprietatea sa in feormele sale, ordinea de drept. Tot in socnd sunt prevazute norme cu caracter principial care intereseaza dr penal astfel in cosnt este prevazuta expresia legea dispune numai pt viitor cu exceptia legii penale mai favorabile art 15 aline 2. o alta prevedere egalitatea in fata legii penale, apoi cetateanul roman nu poate fi expulzat sau pedeapa su moartea este interzisa.
2. Codul penal al Romaniei-este principalul izvor de dr penal. data cand a fost adoptat si a intrat in vigoare. De la intrarea in vigoare si pana in prezent a suferit numeroase modificari. Acesta este structurat pe 2 parti parte generala si parte speciala. In partea generala sunt 8 titlulri :

Legea penala si limitele ei de aplicare

Infractiunea

Pedepsele

Inlocuirea rasp penale

Minoritatea

Masurile de siguranta

Cauzele

Intelesul unor termeni sau expresii

Partea speciala este structurata pe 10 titluri

Infractiuni contra sigurantei statului

Infractiuni contra persoanei

Infractiuni contra patrinomniului

Infrac contra autoritatii

Infrac care aduc atingere unor activitatii de interes pub sau activitatii reglementate de lege

Infra de fals

Infrac stabilite pt anumite activitatii economice

Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convieturirea socaial

Infractinu contra

Infractiuni contra pacii si omeniei

3. legile penale complimitoare. Acestea vin sa completeze reglementarii din dr penal. sunt cuprinse in aceste legii dar cu dispozitiuni penale. Ex: legea nr 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. cuprinde prevederi privitoare la pedepse. Sceasta lege vine de fapt sa completeze pe deo parte codul penal si pe de alta parte legea 23/1969 care reglementa pedepsele privative de libertate care nu schimba insa aceata lege, raman valabile pedepsele la locul de munca.

Legea 302/2004 privind cooperareajudiciara  internationala in materie penala. Aduce prin aceasta lege se aplica prevederile conventiilor internationale ale dr roman dar ale conventiilor ratificate de Romania.

Legea privind gratierea si  procedura acordarii gratieiri legea 506/2002.

4. legile speciale nepenale cu dispozitiuni penale. Legea 244/2002 viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietii vitivinicole. Legea imbunatatilor funciare 138/2004
5. tratatele si conventiile internationale. Devin izvor de dr in masura in care ele sunt ratificate de romania. In literatura sunt impartite in care statul roman s-a angazat sa sanctioneze si incrimineze anumite fapte deosebit de periculoase care aduc atingere unor valori si interese comune importante ale societatii romanesti de unde si demunirea lor de infractiuni de dr international. Si tot odata o a doua categ de tratate privind asistenta juridica internationala in materie penala cat si tratate internationale privind apararea dr omului. Sunt considerate izvoare de dr indirecte pt ca prin ele este asumata obligatia statelor de a incrimina prin legea penala interna astfel de fapte.

Rapoartele juridice penale

Orice rap juridic presupune o relatie sociala reglementata printr-o norma juridica. Rap juridic penal o rel de aparare sociala reglementata printr-o norma juridica.

Reglementarea acetor norme are loc prin respectarea prin marea majoritatea a conduitei pretinese prin normele juridice. Realizarea normei juridice penale are loc in cazul savarsiri unor fapte intersize prin aplicarea de sanctiuni celor vinovati. Rap juridic penal ar lua nastere prin savarsirea infractiunilor si ar putea fi definit ca un raport reglementat de norma juridica penala. Rap juridice sunt de 2 feluri: de conformare si conflict.

Rap juridic de conformare

Intr-o opinie exprimata in teoria genereala a dr se considera in cazul normelor prohibitive asa cum sunt maj normelor juridice penale realizarea acestora nu are loc prin internmediul normelor juridice sustin ei ca prin abtinerea destinatarilor de a savarsi faptele penale interzise se realizaeaza dr penal in afara unui rap juridic penal.

Intr-o alta opinie se sustine ca realizarea normelor juridice nu poate avea loc decat prin mijlocirea rap juridice. Realizarea acestor neorme juridice poate avea loc in cadrul unor rap numite de conformare, de coopenrare iar in cazul normlemlor penale prohibitive realizarea normelor penale are loc prin constrangere ce se real;izeaza in cadrul unui rap juridic de conflict de contradictie. Conform acestei opinie aceasta trebuie sa fie solutia pt dr penal adica admiterea realizari prin conformare in cadrul unui raport de conformare iar in caz de incalcare a obligaitie [revazuta prin norma realizarea acestei norme se face prin constrangere.

Structura rap juridice penale

Fie de conformare fie de conflict vom intalni intodeauna statul ca titular al functie de aparare sociala, astfel in rap de conformare statul prin edictarea normelor penale impune tuturor desitantorilor legii penale in mod indeternimat norme obligatorii. In rap juridice de conflic statul impune celulilalt subiect (persoana fizica) sa suporte consecintele faptei sale-raspunderea penala, pedeapsa. Cel de-al doilea subiect este persoana fizica adica destinatarul obligatiei penale. In cadrul rap juridice de conformare persoana fizica este nenominalizata. In carul rap juridice de conflict persoana fizica este determinata- infractorul. Pana nu demult persoana juridica nu era considerata subiect de dr penal.

Continutul rap juridic penal

Rap juridic penal este format din dr si obligatiile subiectilor sau participantilor la acel rap juridic. Pe de o parte dr statului de a pretinde o anumita condutita din aprtea destinatarilor legii penale iar pe de alta parte obligatia corelativa a persoanei fizice sau juridice de a-si conforma conduita exigentelor cerute prin norma penala. Dr statului consta in impunerea unor sanctiuni iar obligatia nfractorului de a suporta consecintele faptei sale-pedeapsa.

Obiectul rap juridic penal

Il formeaza anumite actiuni pe care titularul dr le efectueaza sau le poate pretinde celuilalt respectiv persoanei fizice o anumita conduita si obligatia din aprtea acestuia de a respecta acea conduita in caz contrar acesta fiind tras la rapsundere in temeiul raporutlui juridic ce se creeaza intre stat s faptuitor ca subiect de dr penal. de fapt  obiectul se refera la dr si obligatiile subiectelor rap juridice penale. Dr si ob care sunt create in leg cu conduita care trebuie realizata.

Durata rap juridice penale

Inceputul rap juridice penale are loc odata cu intrarea in vigoare a normei juridice in vigoare. Destinatarii legii penale trebuie sa indeplineasca condtiile cerute de lege adica sa aiba calitatea ceruta de norma penala cum ar fin incazul unor infractiuni sa aiba calitatea de cetatean de functionarea militar si de asemenea sa indeplineasca conditile generale de varsta, responsabilitate si liberatate de vointa si actiune. Daca persoana care a incalcat norma juridica penala nu are varsta prevazuta de lege de 14 ani impliniti la data intrarii in vigoare a normei penale pt ea (persoana) rap juridic de conformare nu s-a nascut. Acest rap de conformare urmand sa se nasca in urma impliniri varstei cerute de lege. Tot la fel daca persoana fizica nu are calitatea ceruta de lege la data intrarii in vogaore a normei jruidce rpa de conformare nu poate sa i-a nastere decat dupa dobandirea acestei calitatii.

Desfasurarea rap juridice penale

Rap juridice de conformare se desfasaora de la formarea acestui raport pana la iesirea din vogoare a normei penale. Defapt durata este aceea a unei legii penale cat ea este in vigoare. Ele sunt pe durata nedeterminata -nu este stabilita de la inceput. Dar sunt si legii pt care aceste rap sunt legi temporare. Sunt adoptate in situatii deosebite in sitatii de calamitate de razboi. La fel si rap juridice de conflict.

Rap juridic de conflict se definitiveaza in mom ramanerii definitive a hot jude prin care s-a aplicat sentinta pt fapta savarsita.

Stingerea rap juridice

Rap juridic de conformare se poate stinge:

1. iesirea din vigoare a legii penale
2. pierderea calitatii cerute de lege
3. savarsirea faptei interzise -devine rap juridic de conflict

Rap juridic de conflict se sting :

1. prin executarea sanctinuloor prevazute de lege
2. prin intervenirea unor cauze care inlatura rasp penala ori executarea pedepsei

se mai poate stinge daca intervin cauze care inlatura cauze mai ininate de judecarea infractorului. Rap juridic de conflict i-a sfasit prin executarea ori stingerea executarii sanctiunilor penale printr-un mod prevazut de lege.

Legea penala

In sens larg prin lege penala se intelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi si decrete si mai nou si in ordonante de urgente. In sens restrans prin lege penala se intelege actul normativ emis de parlamanet dupa o procedura speciala si care contine norme de dr penal. dupa rolul care il au in reglemenetarea legile penale se clasifica in legi penale generale si legi penale speciale. La randul lor legile penale generale intr-un sens inseamana de fapt dispozitii de dr penal cu caracter de principiu si sunt cele care se gasesc in partea generala a C.p. intr-un alt sens C.p in ansamblul sau este o lege obisnuita, ordinara. Aceasta pt a fi deosebita de alte legi speciale cum a fost Codul Justitie militare. La randul lor legile penale speciale prin aceasta intr-un sens reprezinta partea speciala a C.p, iar intr-un alt sens e vb de codurile penale speciale cum a fost Codul Justiei militare d e la 1937 abrogat in 1969 sau legile penale speciale care cuprind dispozitii derogatorii de la dr obisnuit ca si legile care contin numai dispozitii cu caracter penal, ori legile care pe lenaga dispozitiile extrapenale contin si dispozitii cu caracter penal.

Importanta acestei clasificari consta in : cand ambele legi cat cea generala cat si cea speciala vin in concurs regula este ca se aplica legea speciala care deroga din legea generala si care se completeaza cu aceasta. Legea penala generala cuprind norme cu caracter de principiu iar legea penala speciala cuprinde norme de incriminare.

Dupa durata lor in timp

Legile cu durata netederminata care sunt majoritatea si cu durata determinata sau temporara

Legea penala temporara se aplica si dupa iesirea din vigoare a legii dar cu privire care au fost savarsite in timp ce legea penala temporara era in vigoare. Pr ultractivitatii legii penale.

Dupa natura necesitatii

Legile pot fi in legi penale obisnuite sau ordinare si legi penale extraordinare care sunt adoptate in sitatuatii de exceptie cum ar fi: calamitatii naturale stare de razboietc. interesul distinctei: legile exceptionale deroga de la cele ordinare.

Normele de dr penal sunt o specie de norma de dr cu un anumit specific determinate de particularitatea reglementarii relatiilor de aparare sociale. Astfel normele de dr penal sunt de

Normele generale care au valoare  de principiu iar cele speciale cuprind pe de o parte descrierea conduite interzise iar pe de alta parte sanctiunea prevazuta de lege ce urmeaza sa se aplice. Cunoasterea normelor penale a continutului acestuia cunoasterea sferei lor de incidenta se realizeaza pe baza unor criterii: astfel dupa criteriu sferei lor de incidenta normele penale se clasifica in

In norme penale

Si normle speciale

Normele generale sunt acele norme care prevad conditiile in care se nasc se modifica ori se sting rap juridice penale.

Normele speciale sunt acele norme care prevad conditiile in care o norma constituie o InfracŃiun. Normele speciale penale deroga din normele generale. Dupa criteriu deprinderii dispozitiei si sanctiuni in cadrul aceleasi norme distingem norme penale unitare care cupirind ata dispozitia cat si candctiunea cat si norme penale divizate care la randul lor in norme penale de incriminarecadru si norme de trimiterere si de referire. Normele penale cadru sunt normele penale in alb si acestea au in continutul lor o dispozitie de incriminare cadru si o sanctiune corespunzatoare acestei incriminari spre exemplu: infractiunea prevazuta de art 231 C.p exercitarea unei profesi sau meseri care prevede dispozitia si incalcarea acesteai adica sanctiunea.

Normele juridice de trimitere si de referire mai intai cele de trimitere sunt norme juridice incomplete in ceeea ce priveste dipozitia sau sanctiunea si se completeaza cu alte norme la care fac trimitere. Norma juridica de trimitere imprumuta dispozitia ori sanctiunea care ii lipesete si devine independenta fata de norma la care a facut trimitere. Infractiunea 212 din C. Penal privind pirateria. Normele de referire spre deosebire de normele de trimitere nu devin indepedendte ca acestea. Ele isi subordoneaza continutul fata de norma complinotoare iar modificariele acesteia din urma sunt obligatorii si pt norma de referire. Ex infractinea de dare de mita 255 face trimiterea dar nu devine norma penala respectiva.

In ceea ce priveste criteriile au fiecare importanta lor.

Interpretarea legii penale

Este o operatiune logico-rationala care se efectueaza cu ocazia aplicari normei de dr si care ar drept scop aflarea vointei legiuitorului cu privire la cazuri concrete. Interpretarea este de mai multe feluri si se face pe baza ,mai multor criterii astfel dupa:

Organul sau persoana care  face interpretarea aceasta poate fi pficaiala sau neoficiala. Interpretarea oficiala este facuta de un organ sau subiect oficial si ea poate fi autentica sau legala. Poate fi facuta de legiuitor sau cauzala. Sau poate fi facuta de organul judiciar in cazuri concrete. Interpretarea neoficiala sau doctrinala facuta de oamenii de stiinta si este materizalizata in tratate in monografii, studii etc.

Interpretarea autentica poate fi la randul ei :

-contextuala si poate fi efectuata de legiuitor cu prilejul adoptarii legii

-posteripoara si se face printr-o lege de interpretare se face la intrarea in vigoare a legii. Interpretarea autentica sau cotextuala este cea mai frecventa astfel in partea generala a C.p incepand cu art 140-154 se explica anumiti termeni folositi in C.p. este facuta de legiutor.

In partea speciala a C.p gasim si aici o interpretare contextuala spre ex art 208 furt simplu se explica notiunile de bun mobil, de furt al bunului pro[priu sau notiunea de furt de folosinta, etc. Tot la art 208 alinteatul 2 se explica termentul de dezastru folosita pt infractiunea de dezastru. Tot in aprtea speciala a C.penal art 207 se explica termenul de catastrofa de cale ferata.

Metodele de interpretare a legi penale

1. interpretarea literala sau gramaticala consta in aflarea intelesului normei de dr penal cu ajutorul cuvintelor, cuvinte prin care norma de dr penal a fost exprimata. Se analizeaza textul dpdv etimologic pt a afla sensul cuvintrelor, modul de folosire a acetora in text apoi sunt analizate cuv dpdv sintactic dar si stilistic. Sintactic subiectele impreuna cu atributele si verbele impreuna cu complemtentele. Singularul presupune pluralul. Ex martor martori. Masculinul presupune feminulul martor martora.
2. interpretarea rationala sau logica-consta in folosirea procedeele logice rationamentele pt a afla vointa legiuitorului. Rationamente folosite:

1. a fortiori care presupune daca legea penala interzice mai putin va interzice si mai mult si daca legea penala permite mai mult ea va permite si mai putin.
2. "per a contrario" se bazeaza pe argumentul ca daca o dispozitie cu caracter penal interzice sau sanctioneaza o fapta numai in anumite conditii ea nu se refera si la alte situatii de fapt deci incidenta normei este exclusa pt fapte neprevazute de aceasta. Pr analogiei (cursul 2).
3. Reductio ad absurdum reducerea la absurd  -presupune ca orice alta interpretare decat cea propusa aduce la consecinte contrare legii, absurde inadmnisibile.
4. A pari -presupune ca pt situatii indentice trebuie sa existe aceeasi solutie juridica. Se aplica pr latin ubi edem ratio, ubidem ius unde exista aceeasi rationa. Deci legea penala este incriminata si in cazuri neprevazute in norma penala interpretata dar identice.

3. interpretarea istorica consta in aflarea intelesului normei penale prin studierea conditiilor de ordin politic economic, social, juridic in care a fost adoptata legea. Sunt cercetate actele preliminare, proiectele, anteproiectele, expunerile de motive, dezbaterile parlamentare, precedentele legislative.
4. interpretarea sistemantica care consta in aflarea vointei exprimata in norma. Se face de la corelatia normei cu alte acte normative din cadrul sistemului de dr.
5. interpretarea legii prin analogie consta in cautarea intelesului normei cu ajutorul alteia care prevede un caz asemanator si care este mai clara decat cea care vrem sa o intepretam
6. interpretarea dupa rezultat -este de trei feluri

1. declarativa -atunci cand exista concordanta intre vointa legiuitorului si exprimarea in norma juridica conform lex dixi quam volul a zis ce a vrut a exprimat ce a vrut.
2. Extensiva -cand legiutorul a vrut sa spuna mai mult decat a exprimat lex dixit minus quam voluit.
3. Restrictiva legiutorul a vrut sa spuna mai mult dar a spus mai putin lex dixit plus quam voluit.