Alimentatia copilului sanatos

PEDIATRIE C3

ALIMENTATIA COPILULUI SANATOS (2)

Alimentatia artificiala = alimentatia sugarului cu un produs de lapte de vaca, lapte ca atare sau diluat, care se recomanda numai in cazul imposibilitatii administrarii laptelui de mama.

Laptele de vaca are o compozitie adaptata nevoilor speciei respective, care nu corespunde nevoilor si posibilitatilor de digestie si excretie ale sugarului.

Laptele de vaca – compozitie

Laptele de vaca este un lichid alb-galbui, cu o densitate de 1034, pH – 6,3-6,8 si continut hidric de 87,5%.

Proteinele sunt in cantitate de 34 g ‰, astfel ca acest produs este de 3 ori mai bogat in proteine comparativ cu laptele uman si asigura sugarului 5-6 g proteine/kgcorp/zi.

Daca se admite ca nevoile pentru sinteza proteinelor sunt aceleasi, apare un exces pe care organismul nu-l poate metaboliza. Ficatul sugarului va transforma excesul proteic alimentar rezultand uree, lipide, acizi (in special acid sulfuric). Acest travaliu produce hipertrofie hepatica. Acizii formati scad rezerva alcalina, astfel ca excretia unei asemenea incarcaturi osmotice si acidifierea urinilor conduc la hipertrofia rinichilor; astfel, sugarul alimentat cu lapte de vaca prezinta volumul ficatului si rinichilor cu 1/3 mai mare decat al sugarului alimentat la san.

Proteinele laptelui de vaca sunt reprezentate de cazeina, proteinele din lactoser si enzimele.

Cazeina reprezinta 80% din proteinele laptelui; solicita o mai mare secretie gastrica, necesara atingerii pH-ului optim pentru activarea enzimelor proteolitice si necesita stationare gastrica indelungata.

Proteinele din lactoser – sunt α-lactalbumina, β-lactalbumina, lactoferina , imunoglobulinele si albuminele serice.

β -lactalbumina este fractiunea cea mai antigenica, fiind implicata in alergia respiratorie a sugarului, eczeme, hemoragii digestive oculte, reflux gastro-esofagian, colici abdominale, pana la sindromul mortii subite.

Enzimele laptelui de vaca – sunt heterospecifice si se inactiveaza in cursul sterilizarii.

Exemple: lizozimul, lipaza, amilaza, fosfatazele, proteazele.

Glucidele laptelui de vaca sunt in concentratie de 48 g ‰, reprezentate de lactoza levogira, izomerul α care se absoarbe rapid.

Lipidele laptelui de vaca - sunt in concentratie de 34-36 g‰, se absorb in cantitate redusa.

In laptele de vaca predomina acizii grasi saturati, in proportie de 74%, fata de 26% acizi grasi nesaturati.

Acizii grasi saturati, mai ales cei volatili – acidul butiric, caproic, caprilic – sunt iritanti pentru mucoasa digestiva a sugarului.

Sarurile minerale din laptele de vaca - sunt in concentratie de 7-8 g‰ si contribuie impreuna cu proteinele la realizarea unei osmolaritati crescute a laptelui.

Hiperosmolaritatea laptelui este considerata un factor favorizant in patogenia ischemiei mezenterice din enterita ulcero-necrotica.

Sodiul – este de 3 ori mai bine reprezentat decat in laptele de mama si este in cantitate de 27 mEq/l.

Potasiul – este de 9 ori mai bine reprezentat in laptele de vaca si contribuie la incarcarea sarcinii osmotice a rinichiului.

Calciul – 1200 mg/l – de 3-4 ori mai bine reprezentat decat in laptele de mama. Absorbtia calciului din laptele de vaca este mica datorita raportului neadecvat cu fosforul si sarurilor insolubile pe care le formeaza cu lipidele si cazeina; astfel, peste 2/3 din calciu este eliminat prin intestin.

Sugarul alimentat artificial are tendinta la hipocalcemie, fata de care glandele paratiroide se hipertrofiaza si poate aparea tetania.

Fosforul in laptele de vaca - este de 6 ori mai bine reprezentat decat in laptele de mama. Aportul mare de fosfor si capacitatea limitata a rinichiului de a-l elimina produce hiperfosfatemia sugarului.

Fierul in laptele de vaca - este de 2 ori mai bine reprezentat si are o biodisponibilitate redusa. Absorbtia lui este limitata de concentratia mica a lactoferinei in laptele de vaca.

Excesul de proteine si acizi grasi volatili au actiune iritanta asupra mucoasei si produc hemoragii oculte, accentuand carenta de fier la sugarul alimentat artificial.

Vitaminele hidro- si liposolubile din laptele de vaca - sunt bine reprezentate, continutul lor prezinta variatii in raport cu anotimpul, deci cu furajarea animalului. Laptele de vaca este bogat in vitaminele B, B, Ca, in timp ce nevoile de vitaminele D, E, C nu sunt asigurate.

Valoarea calorica – este de 650-700 kcal/l.

S-a recurs la modificarea compozitiei laptelui cu formule preparate de lapte.

Tipuri de modificari:

deshidratarea cu transformarea in lapte praf pe cale termica prin care se obtine sterilizarea si unele transformari fizico-chimice care ii faciliteaza digestia.

reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii osmotice.

ameliorarea calitativa a proteinelor si aminoacizilor

adausul de glucide.

inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale.

adaus de vitamine si oligoelemente.

Valoarea energetica a acestor preparate de lapte este de 67-68 kcal/100 ml.

Nivelul proteinelor    trebuie sa fie de 1,2-1,9 g/100 ml.

Raportul proteine din zer – cazeina trebuie sa fie 60/40.

Glucidele recomandate trebuie sa fie 5,4-8,2 g/100 ml. Caracteristica principala este ca hidratul de carbon sa fie reprezentat numai de lactoza.

Lipidele recomandate – 4,1 g/100 ml; se inlocuiesc partial grasimile din lapte cu uleiuri vegetale din soia, germeni de porumb si floarea-soarelui.

Nivelul de calciu – 400 mg/100 ml.

Fosforul – 20-30 mg/100 ml

si suplimentare cu fier.

Astfel au aparut:

Preparatele umanizate de lapte (au o compozitie asemanatoare cu laptele de mama).

Se gasesc in farmacii, se pregatesc instant; sunt preparate adaptate, au proteine 15 g/l, raportul proteine din zer – cazeina este 60/40 si au raport unitar intre acizii grasi saturati si nesaturati.

Dintre preparatele adaptate mentionam: Humana1, Similac, Molinaga, Nutrilon.

Preparatele partial(semi)adaptate din punct de vedere al proteinelor si lipidelor ; au aceeasi compozitie ca si preparatele adaptate insa hidratii de carbon sunt reprezentati de mai multe glucide – zahar alimentar, dextrin-maltoza si polizaharide.

Exemple: Humana 2, Milumil.

Preparate complete – au proteine, lipide la fel ca la formule adaptate, hidratii de carbon la fel ca la preparatele semiadaptate, dar au minerale in cantitate mai mare.

Exemple: Bebelac, Gluvilact, Glucolact.

Se poate folosi lapte praf de la alimentara – Rarau, Mures – in dilutii in functie de varsta; daca sugarul este in luna 1 de viata, laptele praf i se va administra in concentratie de 8%, zaharat 5%(o lingurita de zahar) si se fierbe.

Daca sugarul este in luna 2-3 de viata, ii crestem concentratia la 10% si zaharat 5%; in luna 4 – 12,5%+ zaharat 5%.

Se poate folosi laptele de vaca – ca atare, in dilutie in functie de varsta, astfel:

Luna 1 – in concentratie de 1/2 cu ceai si zaharat 5%;

Luna 2-3 - 2/3 lapte cu 1/3 ceai si zaharat 5%;

Luna 4 – 3/4 lapte + 1/4 ceai si zaharat 5%;

Luna 5 in sus – lapte de vaca integral.

In farmacii, se gaseste lapte de vaca din grupa NESTLΙ. Pentru sugarul de la 0 la 12 luni – sanatos se da Nan, Beba. Pentru sugarul prematur – Alprem.

Pentru cei cu intoleranta la lactoza, diaree – AL110.

Pentru cei cu alergie la proteinele din laptele de vaca, intoleranta la lactoza – ALSoy .

Pentru cei cu alergie la proteine, diaree severa – ALFarι.

Alpren – o formula de lapte special adaptata pentru alimentatia sugarilor cu greutate mica la nastere, dismaturi, prematuri – sub 2500 g; se foloseste pana ating 4000-5000 g.

AL110 – o formula fara lactoza, pe baza de cazeina, un amestec de grasimi vegetale si din lapte, contine maltodextrina ca unic carbohidrat, contine vitamine si minerale. Este folosit ca inlocuitor de lapte in alimentatia sugarului, copilului si chiar adultului care sufera de intoleranta la lactoza. Este un aliment complet, poate fi folosit pe o perioada indelungata, avand aport echilibrat de proteine, grasimi, hidrati de carbon.

ALSoy – substituent al laptelui de mama, pe baza de concentrat proteic de soia imbogatit cu L-metionina si complet fara lactoza. Se foloseste in alimentatia sugarului, copiilor, cand lactoza trebuie eliminata (diarei acute, usoare, moderate, severe, tulburari alimentare, colici abdominale si regurgitatii, la copiii cu galactozemie).

ALFarι – formula de lapte hipoalergenica, hipoelementala, cu osmolaritate redusa, special adaptata suportului nutritiv al sugarilor cu diaree acuta sau cronica sau al celor cu probleme de malabsorbtie.

Mai exista un alt preparat de lapte care nu face parte din gama NESTLE:

Isomil – cu proteine din soia, bogat in trigliceride cu lant mediu, vitamine si fier; nu contine proteine de origine animala si nici lactoza. Este folosit tot in diarei, pentru cei cu sensibilitate la laptele de vaca, intoleranta la lactoza, sau antecedente alergice familiale.

Mai exista formule importate din Israel:

Nutricare Special – cu o compozitie asemanatoare cu laptele de mama. Se foloseste in primele luni de viata.

Nutricare Soya – care contine proteine pe baza de soia. Este indicat sugarilor sanatosi, la cei alergici la laptele de vaca datorita intolerantei la lactoza sau alergiei la proteinele din lapte. Se foloseste in diarei, colici, reflux gastro-esofagian, la copiii din familii vegetariene.

Alte preparate dietetice : Humana H si Milupa NH25 – folosite in realimentarea in boli diareice.   

Tehnica alimentatiei artificiale – include spalarea si sterilizarea tuturor ustensilelor in care se prepara si cu care se administreaza laptele.

Laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se administreaza prin biberon, incalzit la 37sC.

Pentru administrare, sugarul se ia in brate in pozitie semisezanda, biberonul se tine oblic astfel incat gatul si tetina sa fie pline pentru a evita aerofagia.

Orificiul tetinei trebuie sa fie mic, astfel incat la rasturnare laptele sa curga in picaturi.

Durata alimentarii variaza in functie de varsta, de ratie si de vigoarea sugarului.

Dupa terminarea mesei, sugarul se tine in pozitie ridicata pana eructeaza aerul inghitit, apoi se aseaza in decubit lateral.

Ratia

Din ziua a 2-a de viata se incepe administrarea a 7 mese x 10 ml, crescand progresiv cantitatea de lapte pana la 7 mese x 90 ml in ziua 10 de viata. Apoi ratia alimentara trebuie sa asigure 120 kcal/kgcorp/zi in primele 2 luni; 110 in perioada 2-6 luni, incat sa acopere si nevoile de lichide de 160-180 ml/kgcorp/zi in trimestrul I, apoi 150-160 ml in trimestrul II.

Cantitatea de lapte nu trebuie sa depaseasca 700 ml /24 ore iar aportul maxim trebuie sa fie de 1000 ml lichid/zi pana la varsta de 1 an.

La schimbarea preparatului de lapte, noul preparat se introduce in cantitati progresiv crescande. Orice schimbare, cu introducere intempestiva, duce la diaree.

Numarul de mese va fi de 7/zi, apoi 5 din luna 4 la interval de 4 ore, si o pauza nocturna de 8 ore.

Incidente in alimentatia artificiala

Anorexia

Subalimentatia – cand ratia si concentratia preparatului este necorespunzatoare pentru greutatea si varsta respectiva.

Supraalimentatia – consecinta unei ratii / concentratii prea mari a laptelui.

Colicile abdominale – se manifesteaza prin crize de plans si agitatie, frecarea picioarelor.

Cu toate imbunatatirile aduse laptelui de vaca, rezultatele alimentatiei artificiale raman inferioare celei naturale.

La sugarii alimentati artificial, infectiile sunt mai frecvente datorita lipsei factorilor de aparare imunologici in lapte si posibilitatea contaminarii laptelui    in timpul prepararii sau administrarii.

Alimentatia mixta = alimentatia cu lapte de mama la care se adauga un preparat de lapte cand mama este cu hipogalactie.

Aceasta se introduce atunci cand nou-nascutul isi atinge tardiv greutatea initiala, deci sporul ponderal este nesatisfacator.

Se face proba suptului – sugarul este cantarit inainte si dupa mese, pe 24 ore, apoi pe 2-3 zile.

Alimentatia mixta aplica doua metode:

-metoda complementara – in care sugarul este pus sa suga la ambii sani si se va completa cu lapte praf pana la acoperirea ratiei / masa.

-metoda alternativa – prin alternarea supturilor cu mese de lapte praf care se vor administra cu lingurita (pentru ca laptele administrat cu biberonul nu necesita efort din partea sugarului si renunta la san).

Diversificarea alimentatiei = trecerea de la alimentatia exclusiv lactata la un regim alimentar variat in care, alaturi de lapte, sugarul primeste si alimente ne-lactate, deoarece laptele de mama nu mai poate asigura in totalitate nevoile nutritive ale sugarului peste varsta de 4 luni.

Varsta la care se face diversificarea – 4-6 luni.

Diversificarea la sugarul alimentat artificial se incepe la 4 luni iar la cel alimentat natural se mai poate prelungi pana la varsta de 6 luni, daca secretia lactata a mamei ii asigura ratia.

Alegerea primului aliment se individualizeaza in raport cu starea de nutritie a sugarului. La eutrofici, se incepe diversificarea cu supa de zarzavat.

Daca greutatea se afla sub parametrii varstei (distrofic), se incepe diversificarea cu un fainos cu lapte.

Noul aliment se introduce treptat, in cantitate progresiv-crescanda, in timp ce laptele se reduce pana se inlocuieste cantitatea de lapte a unei mese.

Alimentul nou-introdus se administreaza cu lingurita si inaintea mesei de lapte pe care o inlocuieste.

O masa de lapte poate fi inlocuita in decurs de o saptamana si numai dupa ce sugarul se obisnuieste cu acel aliment se poate introduce altul.

Sucul de fructe – se administreaza intre mese, de la 6-8 saptamani, fara sa reprezinte element de diversificare a alimentatiei.

Se incepe cu sucul de citrice, mere, morcovi, piersici, incepand cu 1-2 lingurite, ajungand la 30 ml/zi pana la 3 luni, apoi 50 ml dupa aceasta varsta, dupa care se introduce piureul de fructe, inlocuind treptat masa de lapte de la ora 10.

Diversificarea propriu-zisa se face la 4 luni, cu supa de zarzavat; aceasta poate fi imbogatita cu 1-3% faina de orez, zeamil, la care se adauga legumele pasate.

Dupa 5 luni, piureul poate fi imbogatit cu putin unt si lapte. Daca nu a fost introdus, de la 6 luni se introduce fainosul cu lapte. Tot acum, supa de zarzavat poate alterna cu supa de carne, se poate introduce galbenusul de ou, 1/8, fiert tare, in alternanta in zilele in care primeste carne mixata – 20-30 g/zi – de 3-4 ori/saptamana. La 7 luni se introduce ficatul de vita sau pui in piureul de legume in alternanta cu galbenusul de ou si carnea.

La 7 luni se introduce iaurtul cu adaus de biscuiti sfaramati in alternanta cu fainos de lapte.

La 8 luni se introduce mamaliguta cu branza de vaci si unt in alternanta cu fainos de lapte. In lapte se pot muia bucati de franzela, cornuri – in raport cu eruptia dentara.

La 9 luni – sunca presata; la 10 luni – creier de vita o data /saptamana, budinci de gris, legume, papanasi cu branza de vaci.

La 1 an – pilaf, perisoare de carne, ciorbe acrite cu bors.

Alimentatia copilului mic – este adaptata particularitatilor morfofiziologice ale varstei: dentitia tranzitorie, simtul gustativ, activitatea enzimatica digestiva maturata.

Nevoile calorice – 90 kcal/kgcorp/zi.

Ratia proteica – 2 g/kcorp/zi – din lapte, ou, carne.

Ratia de lipide – 4-5 g/kcorp/zi – din unt, smantana, uleiuri vegetale.

Ratia de glucide – 12 g/kcorp/zi – din paine, gris, paste, legume, fructe. Legumele se prefera in supe/creme, piureuri, fructele in compoturi.

Alimentatia prescolarului – este asemanatoare cu a adultului, avand nevoi nutritive mai mari datorita activitatii motorii intense.

Ratia – trebuie sa asigure 80 kcal/kgcorp/zi.

Nevoile proteice – 2 g/kcorp/zi – din care 2/3 sunt asigurate de proteine de origine animala (carne de vita, porc, peste, mezeluri; branzeturi – fermentate, telemea, topita) si 1/3 de proteine de origine vegetala.

Nevoile de lipide – 2-3 g/kcorp/zi.

Necesarul de glucide – 10 g/kcorp/zi.

Numarul de mese – 3, cu 2 gustari.

Alimentatia scolarului – este asemanatoare cu a adultului; nevoile energetice sunt destinate mai mult pentru activitatea fizica, intelectuala si maturarea sexuala.

Aportul energetic este de 50-60 kcal/kgcorp/zi.

Proteine – 2 g

Lipide – 1,5 – 2 g

Glucide 8 g.

Numarul de mese – 3 /zi, cu 1-2 gustari. Masa de pranz va fi compusa din 3 feluri, la care nu va lipsi salata de cruditati; cina din 2 feluri.