COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

Astazi cand frecventa afectiunilor metabolice degenerative si a bolilor cardiovasculare creste in proportie ingrijoratoare,omul trebuie sa aiba cat mai multe cunostiinte despre cauzele si mecanismul acestora, cat si despre rolul factorilor nutritivi si modificarile lor in organism, pentru a putea manui in mod constient o importanta arma in lupta pentru supravegherea si mentinerea propriei sanatati:alimentatia rationala.

Oamenii ,in general nu cunosc principiile alimentatiei rationale.De exemplu, intr-o ancheta facuta in Franta ,cele mai multe persoane intrebate au considerat alimentele de baza ca fiind painea, cartofii si carnea; legumele si fructele le-au numit racoritoare , cruditatile inutile, iar salata verde un laxativ.

La foarte multi oameni exista iluzia ca alimentatia face parte din actele simple ale existentei,fara implicatii patologice si sociale.Multi oameni anxiosi , cu o viata plina de stress-uri , isi gasesc in mancare un refugiu , se calmeaza mancand si placerea unui pranz gustos ii face sa uite de obezitate.

Omul e supus in timpul vietii lui la numeroase tentatii,fata de care , constient de urmari, se dovedeste plin de vointa si tenacitate si reuseste sa le faca fata.Astfel cunoscand urmarile alimentatiei nerationale, putem si trebuie sa ne insusim o alta obisnuinta.Toti vream sa fim si sa ramanem sanatosi, sa traim o viata indelungata si sa ne bucuram de binefacerile ei, sa fim utili cat mai mult timp familiilor noastre si societatii.

Alimentatia rationala

Are ca obiectiv principal pastrarea sanatatii, ea fiind aceea care se opune introducerii germenilor patogeni in organism , incarcarii tubului digestiv si a altor sisteme solicitate de digestie.Alt obiectiv al alimentatiei rationale mai poate fi vindecarea unei boli, in aceste caz alimentatia rationala confundandu-se cu dieto-terapia.

Pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice , organismul are nevoie numai de oxigen, proteine, lipide, glucide , saruri minerale si vitamine.

Proteinele:Cele mai importante surse alimentare de proteine sunt carnea si derivatrele din carne (10- 30%), branzeturile(20-30%), leguminoasele uscate(20-25%), ouale(13%), pastele fainoase(10-15%), nucile(17%), painea(8%), laptele(3,5%).Ptentru a asigura un aport adecvat al tuturor aminoacizilor esentiali, trebuie ca la adult cel putin o treime iar la copii, adolescenti si femei in perioada maternitatii, cel putin 1/2 si chiar pana la 2/3 din cantitatea de proteine consumata zilnic sa fie dintre cele cu valoare biologica mare, care de obicei sunt de origine animala, restul vor fi reprezentate de proteinele vegetalte aflate in leguminoase uscate(soia, fasole, mazare,linte),orez,paine,paste fainoase.

Lipidele: reprezinta componentul preponderant al tesutului adipos al organismului.Ele pot fi vegetale sau animale.Din punct de vedere chimic sunt constituite din acizi grasi si glicerol.

Rolul lipidelor in organism este este in primul rand energetic.Prin arderea unui gram de lipide se elibereaza 9,3 calori, ceea ce confera o mare utilitate in lupta impotriva frigului, fiind indicate in mod deosebit la oamenii care lucreaza in medii cu temperature scazute. Sursele mai importante de acizi grasi esentiali sunt uleiul de germeni de porumb , uleiul de floarea-soarelui, uleiul de soia si altele.Acizii grasi neesentiali se gasesc in grasimile de origine animala:unt,smantana, carne si mezeluri.

Deci intr-o alimentatie rationala trebuie pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala si cele de origine vegetala.Inidcatiile medicale prevad ca grasimile de origine animala sa fie consumate in proportii de 1/2 pana la 2/3 iar grasimile vegetale in rest, adica cealalta jumatate sau cel putin o treime.

Glucidele: reprezinta o sursa importanta de energie pentru organism, un gram de glucide furnizand prin ardere 4,1 calorii.Cele mai importante glucide alimentare sunt:glucoza si fructoza ,zaharoza, galactoza (glucidul din legume si cereale),celuloza si glicogenul(din muschi si ficat).

Sursele mai importante de glucide sunt zaharul(100%),pastele fainoase(70-74%),leguminoasele uscate(50-60%), painea(50%), legumele si fructele(5-20%).

Glucidele formeaza elementul energetic de baza.In cadrul alimentatiei rationale e indicat sa se dea prioritate insa produselor alcatuite din glucide de tipul amidonului si mai putin se vor utilize glucide concentrate (zaharproduse zaharoase,gemuri) care provoaca o serie de neajunsuri organismului.

Alimentatia consituie nu numai conditia esentiala pentru existenta vietii ci si calea cea mai eficienta de influentare a vigoarei fizice, a starii de sanatate, a capacitatii de munca si de longevitate a vietii.Nevoia de calorii este cu atat mai mare cu cat munca are o componenta fizica mai importanta si mai grea.O munca usoara e suficient alimentata cu 2600 de calorii, dar cositul, de exemplu , cere 6000-7000 de calorii zilnic. Substantele nutritive incorporate din mediul extern sunt numite trofine.Alimentatia trebuie sa cuprinda toate trofinele si in mod imperios pe cele esentiale , care nu pot fi sintetizate in corpul omului in proportii optime unele fata de altele ,dezechilibrul fiind daunator ca si lipsa unora din ele.

Deci hotarator pentru o hranire corecta este coexistenta in proportii optime a tuturor trofinelor care iau parte la desfasurarea normala a proceselor metabolice.Nu este atat de importanta valoarea nutritiva a fiecarui aliment in parte ,cat mai ales valoarea nutritiva a dietei in totalitatea sa.Felul in care se asociaza diferitele alimente in compunerea meniului zilnic are o importanta mai mare decat aptitudinea nutritiva a fiecarui produs in parte.

ANTIOXIDANTII:

Sunt substante chimice care neutralizeaza alte substante periculoase, numite radicali liberi de oxigen, care ataca permanent si vatama celulele organismului ,dereglandu-le functionarea si favorizand aparitia bolilor de tot felul. Antioxidantii sunt universal recunoscuti drept salvatori ai celulelor la toate varstele si in aproape toate cazurile, de sanatate si de boala.

Natura ne-a pus la dispozitie o armata de antioxidanti in alimente.Fructele si legumele sunt pline de antioxidanti ,printer care vitamine si alte substante mai exotice, numite carotenoizi si polifenoli.

Oamenii care mananca multe fructe si legume prezinta cea mai mica incidenta a cancerului,hipertensiunii,bolilor de inima,artritei reumatice, diabetului si mortii premature.De exemplu, este bine stabilit ca un consum mare de fructe si legume poate reduce la jumatate riscul dezvoltarii diferitelor forme de cancer.Majoritatea oamenilor de stiinta cred ca fructele si legumele intensifica activitatea antioxidanta care combate deteriorarile produse de radicalii liberi, ce pot avea drept consecinta instalarea cancerului sau a altor boli.

Intr-un cuvant antioxidantii pot incetini procesul de imbatranire la nivelul intregului organism si sunt deosebit de necesari creierului.Fructe cu o capacitate antioxidanta mare sunt: prunele uscate, stafidele, capsunii, kiwi, afinele,zmeura, coacazele negre,etc.Printre legume se numara: spanacul crud, varza de Bruxelles , broccoli, ceapa,porumbul,salta verde,fasolea verde,etc.

Recomandari privind alimentatia rationala a omului sanatos:

Trecerea de la alimentatia empirica la dieta bazata pe cuceririle stiintei, la alimentatia rationala, este o problema care preocupa din ce in ce mai mult popoarele lumii .

Omul ca si celelalte specii a continuat sa existe de-a lungul vremurilor si fara ajutorul nutritionistilor, datorita consumarii alimentelor naturale, care contin trofinele necesare vietii.

O ratie alimentara echilibrata ,tratata igienic si consumata in cantitati mici si in mai multe mese pe zi, din care 15-20% din ratia calorica la mic -dejun, 5-10% la gustare, 40-45% la pranz, iar restul dupa-amiaza si seara ,previne neajunsurile amintite si asigura nevoia de toate substantele nutritive,susbstantele minerale si vitaminele necesare.

Nevoia de vitamine este asigurata atat prin alimentele de origine animala cat si prin cele de origine vegetala.Fructele,legumele,carnea , ouale, laptele sunt importante surse de vitamine si elemente minerale, ceea ce obliga introducerea lor in alimentatia zilnica.Cateva exemple de urmari in cazul lipsei din alimentatie a unor asemenea substante: lipsa de fier provoaca anemia organismului, de iod mareste glanda tiroida , de sodiu cauzeaza oboseala musculara si depresiune neuropshica, de vitamina A poate provoca boli de ochi, de vitamina C provoaca scorbutul, de vitamina D-rahitismul.

Nevoile lichidinea ale organsimului sunt de 2500-3000 ml pe zi.O mare parte din aceasta cantitate este adusa de apa continuta din alimente.Cealalta parte se realizeaza sub forma de diferite bauturi sau ca apa ingerata ca atare.

O alta recomandare culinara este indicatia de a se realiza conservabilitatea maxima a factorilor nutritive(vitaminele) sensibili la tratamentele termice prin fierberea legumelor in vapori de apa.Exista vase speciale cu ajutorul carora se scurteaza tratamentul termic, pastrandu-se astfel in proportii mari vitaminele si alte substante nutritive ale alimentelor.

Notiunea de alimentatie echilibrata nu se refera numai la evitarea exceselor ,a supraconsumului, dar si la pauzele prea mari intre mese, pauze care creaza o stare de infometare, ce determina mobilizarea grasimilor de rezerva din organism.Acestea ajung in circulatia sanguina in concentratie mare ca si cum s-ar fi ingerat o cantitate foarte mare de grasimi animale.In plus infometarea determina un apetit mare care duce la incarcarea stomacului.

De asemenea se recomanda respectarea orelor fixe de masa pentru a se crea si intretine reflexele stimulatorii ale secretiilor digestive maximale, iar ultima masa din zi sa se ia cu cel putin 2 ore inainte de culcare pentru a se realiza o buna digestie.Se poate lua o masa inainte de culcare insa sub forma unei gustari usoare.

Unii fiziologi demonstreaza csa organismul stie ce-i trebuie prin inclinatia catre o mancare sau alta.Aceasta ipoteza a fost combatuta prin diverse experiente care au demonstrate contrariul.Dar si prin constatari practice, traite, se poate demonsttra netemeinicia unor asemenea ipoteze, cerinta de alcool, tabagismul,toxicomania ,aratand clar ca asemenea inclinatii duc la stari necorespunzatoare pentru sanatatea omului.In concluzie , omul nu poate sa-si aleaga numai proprietatile senzoriale produsele alimentare corespunzatoare nevoilor sale metabolice.Stapanirea de sine e un criteriu major in prevenirea obiceiului,a viciului si in ultima instanta a bolii.

Cateva sfaturi privind alimentatia copilului:

Obezitatea dobandita in copilarie este deosebita de obezitatea adultului devenit obez la maturitate. In copilarie obezitatea se datoreaza numarului crescut de celule adipoase,pe cand obezitatea creata in perioada adulta se datoreaza cresterii volumului celulei adipoase.De aceea , obezitateta instalata din copilarie este foarte greu de tratat, numarul de cellule ramanand permanent acelasi.

Alimentatia copiilor in exces cu alimente ca fainoasele si dulciurile , contribuie la pierderea poftei de mancare, la masa de pranz copilul nemaiprezentand interes fata de alimentele care de drept ar trebui sa le manance.

Excesul de dulciuri are un efect nefavorabil atat pentru viitorul sanatatii copilului cat si o actiune daunatoare asupra dintilor.Cremele.pastele lipicioase, torturile, caramelele, fondantele, prajiturile de cofetarie, prin aderarea lor la suprafata dintilor, creaza teren favorabil cariilor dentare.Un excelent aliment dulce care nu produce carii dentare este mierea de albine.

Dezvoltarea in sanul familiei a unor obiceiuri alimentare sanatoase, in care comportamentul parintilor sa constituie un model stimulativ pentru copii, va contribui intr-o masura importanta la scaderea bolilor degenrerative si la apararea sanatatii individuale si colective.

Cultura fizica:

Concomitent cu alimentatia hipocalorica, in obezitate se indica combaterea sedentarismului prin efort fizic sustinut, o activitate fizica obligatorie care se poate realiza prin miscare.Realizarea acestui deziderat se face prin cultura fizica libera, fie medicala, la indicatia medicului care va lua in consideratie prezenta unor eventuale afectiuni, indeosebi cele metabolice si cardiovasculare.

In cultura fizica libera se recomanda zilnic mersul pe jos in ritm accelerat timp de 60-90 minute, alergari timp de 15-20 minute, inotul 30-45 minute,patinajul, schi de fond.Cultura fizica medicala se incepe cu doua lectii saptamanale ci o durata de 30-45 minute, crescand apoi gradat atat frecventa zilnica cat si durata exercitilor, ajungandu-se la 6 sedinte pe saptamana cu o durata de 45-60 minute.

Societatea noastra are la baza legi rationale de organizare de conduita si etica socialista, membrii ei gandesc si se conduc in tot ceea ce fac, dar a fi rational, printre altele, inseamna a fi constient si de necesitatea unei vieti rationale, incluzand in aceasta si alimentatia igienica, luptand cu ispita de moment si intronand prudenta si intelepciunea in alimentatie.Nu se poate ajunge astazi la ingradirea imbolnavirilor care domina patologia umana, fara cunoasterea si respectarea igienei alimentare, igiena muncii, fara aplicarea unui mod de viata rational de catre fiecare om, de catre intreaga populatie.Daca fiecare cetatean ar avea cunostinte simple, elementare, de igiena a alimentatiei si ar aplica prevederile acesteia , datele statistice de morbiditate si mortalitate ar arata mult inferior celor de astazi.

In concluzie, hrana echilibrata si variata administrata in portii mici si numeroase in cursul zilei , hrana bogata in celuloza si apa , cu controlul cel putin saptamanal a greutatii, constituie alimentatia rationala a omului sanatos.

MAHACEAN OANA, Grupa7 , seria1

Referinte: ,,Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului''- Jean Carper, ,,Pledoarie pentru o alimentatie rationala''- Feraru Nicolae.