AFECTIUNI ALE GANGLIONILOR MEDIASTINALI

AFECTIUNI ALE GANGLIONILOR MEDIASTINALI

Ganglionii mediastinali reprezinta unul dintre unul dintre cele mai importante filtre limfatice drenand limfa unui mare teritoriu al organismului.

TUMORILE GANGLIONILOR LIMFATICI

Limfogranulomatoza maligna sau boala Hodgkin

Este o boala a sistemului limfatic, destul de frecventa, de cauza neelucidata, care intereseaza, in special, tinerii.

Clinic, realizeaza un sindrom frust cu subfebrilitati, prurit generalizat, astenie, transpiratii nocturne si adenopatii periferice subclaviculare, axilare sau inghinale, unilaterale sau simetrice iar hematologic hiperleucocitoza moderata cu eozinofilie.

Radiologic, se constata hipertrofia maselor ganglionare mediastinale si abdominale.

Fig.96 Largirea mediastinului in afectiunile mediatinale ganglionare

In mediastin, se constata o adenopatie de obicei bilaterala, care largeste opacitatea mediastinului printr-o opacitate care variaza de la 3-4 cm (eventualitate rara prin interesarea unui singur ganglion), pana la dimensiuni gigante avand un contur net sau mai sters, policiclic. In caz de adenopatie bilaterala mediastinul este total deformat.

Fig. 97 Limfogranulomatoza maligna

Cand sunt interesati ganglionii bifurcatiei, acestia sunt decelati prin radiografie cu raze dure si tomografie liniara in plan bronsic.

Prin ruperea capsulei ganglionare, se produc infiltratii ale tesuturilor moi din jur. Astfel imaginea hilara si opacitatea ganglionara capata un contur sters. Parenchimul pulmonar poate fi infiltrat imbracand diferite aspecte: opacitati micronodulare cu aspect de carcinomatoza miliara; nodulare cu contur difuz, cu aspect de bronhopneumonie tuberculoasa si opacitati rotunde macronodulare sau intinse, neregulate si nesistematizate intr-un singur plaman.

Infiltrarea unei bronhii mari poate realiza obstructii totale cu atelectazie. Infiltrarea pleurei si a pericardului produce un revarsat localizat sau difuz.

Boala poate produce osteoliza costala si sternala, uneori si a oaselor la distanta procese care tradeaza malignitatea bolii.

Masele ganglionare abdominale se evidentiaza cu ajutorul CT si IRM.

Adenopatia este frecvent radiosensibila.

Diagnosticul diferential se face cu adenite cronice, adenopatia tuberculoasa, adenopatia metastatica, boala Besnier-Boeck-Schaumann, hemopatii grave, in formele cu adenopatii mai mici si cu sarcoamele mediastinale in formele gigante.

Daca sunt interesati ganglionii retrosternali si ai mediastinului anterior se va face diagnostic diferential cu: tumori timice, tiroidiene si teratoame, localizate de electie in acest compartiment.

Adenopatia mediastinala in leucoze

Modificarile mediastinale in leucoze se intalnesc rar. Cand apar, se constata largirea mediastinului si prezenta de ganglioni hipertrofiati in hiluri. Frecvent se observa o singura opacitate mare, rotunda sau ovalara.

Sarcoame mediastinale

Definitie. Sunt formele corespunzatoare transformarii maligne a tesutului limfoid sau a tesutului de sustinere ganglionar.

Pe imaginea radiologica de fata, mediastinul apare deformat, largit, cu contur policiclic, de obicei in jumatatea superioara.

De profil, se evidentiaza interesarea anterioara si mijlocie iar dupa un timp si cea posterioara.

Organele invecinate sunt infiltrate, cu stenoze traheobronsice (decelabile in regim dur si pe tomografii in plan bronsic), infiltrarea esofagului si a oaselor cu osteoliza, in special a sternului.

Masele ganglionare cresc intr-un ritm foarte alert.

Caracteristice limfosarcomului sunt opacitatea "in coloana" a mediastinului, opacitate larga, pe toata intinderea lui, cu conturul in linie dreapta.

Limfosarcomul este radiosensibil dar recidivele sunt precoce.

Diagnosticul diferential se face, in primul rand, cu Maladia Hodgkin, limfomul gigantofolicular si cu adenopatia tuberculoasa (dar si cu celelalte afectiuni medistinale care dau largirea bilaterala a acestuia).

Limfomul gigantofolicular Brill-Symmers

Este o afectiune rara caracterizata prin hipertrofia si hiperplazia ganglionilor mediastinali precum si a celor abdominali si periferici.

Initial, are aspect benign ca dupa 3-4 ani sa sufere o transformare sarcomatoasa prognosticul devenind infaust.

Aspectul radiologic este necaracteristic: adenopatie uni sau bilaterala, asimetrica, predominent hilara, uneori si paratraheala, rotunda ovalara sau policiclica bine conturata, omogena, rar prezentand calcificari in coaja de ou sau in pete.

Pot aparea modificari infiltrative pulmonare si revarsate pleurale. Forma benigna este radiosensibila, iar diagnosticul este anatomopatologic.

Metastazele ganglionare

Ganglionii mediastinali, impreuna cu ficatul, sunt filtrele cele mai importante din organism pentru celulele canceroase. Metastazele pot sa provina de la un cancer bronsic, esofagian sau de la distanta, cancer de san, tiroida, prostata, testicul si tub digestiv. Corioepiteliomul si seminomul prind un singur ganglion sau numai un grup restrans.

Radiologic - adenopatia hilara apare ca o opacitate rotunda, ovalara sau policiclica de obicei unilaterala (daca este bilaterala este asimetrica) omogena, cu contur net sau dimpotriva sters. Tumorile pulmonare periferice realizeaza impreuna cu adenopatia imaginea de haltera, semn radiologic pretios dar tardiv. Coexistenta adenopatiei cu metastaze in campul pulmonar usureaza diagnosticul. Extensia rapida, neregularitatea contururilor si aparitia de noi adenopatii vecine, pledeaza pentru malignitate.

Inflamatii ale ganglionilor limfatici (adenite)

Ele pot fi primitive si secundare (reactionale), regreseaza la tratamentul antiinflamator.

Sarcoidoza Besnier-Boeck-Schauman

Este un proces patologic care intereseaza orice tesut din organism motiv pentru care multi autori o considera o colagenoza, insa lipsa aspectului autoagresiv o delimiteaza de acest grup de afectiuni. Localizarea toracica a sarcoidozei recunoaste trei forme: mediastinala pura, mediastinopulmonara si pulmonara pura, forme care sunt determinate de stadiul bolii.

Forma mediastinala pura reprezinta stadiul I al bolii si este reprezentata de o hipertrofie ganglionara hilara cu corpusculi sarcoidotici.

Radiologic - la inceput se evidentiaza o opacitate hilara unilaterala, de dimensiuni modeste, ovalara sau policiclica net conturata, care creste in dimensiuni si in intensitate devenind bilaterala in maximum trei luni. Opacitatea creste continuu pana ajunge la forme tumorale dupa care urmeaza o perioada de stagnare. Pot aparea calcificari care realizeaza opacitati de intensitate supracostala uneori calcificari in coaja de ou.

Fig. 98 Modificari in sarcoidoza

Evolutia este lenta adesea spontan regresiva (ceea ce-i demonstreaza caracterul benign) sau boala trece in stadiul al II-lea in care apar modificarile pulmonare constand in aparitia de opacitati trabeculare sau reticulare, masele ganglionare scazand in dimensiuni.

Diagnosticul diferential este dificil si se face cu: limfosarcomul, boala Hodgkin, limfomul gigantofolicular si adenopatia tuberculoasa.