ENDOBAZA SI EXOBAZA

ENDOBAZA SI EXOBAZA

Craniul cerebral (neurocraniul sau cutia craniana) adaposteste in interiorul lui encefalul. Are forma aproximativ ovoida, cu axul mare indreptat antero-posterior. I se pot distinge doua parti: bolta craniului si baza craniului. Aceste doua parti pot fi delimitate printr-un plan care trece prin gabele( depresiunea osoasa dintre cele doua arcade sprancenoase) si prin protuberanta occipitala externa a osului occipital. Tot ce ramane deasupra acestui plan formeaza bolta craniului, iar tot ce ramane sub el se numeste baza craniului. Fata interna a bazei craniului se numeste endobaza, iar fata externa se numeste exobaza.

Baza craniului (endobaza) este alcatuita din sase oase, dintre care unele, prin forma lor si legaturile pe care le au, iau parte si la formarea segmentului facial:

posterior se afla osul occipital, care ia parte la formarea bazei, prin portiunea sa inferioara;

anterior se afla osul sfenoid;

transversal se afla osul frontal ce inchide portiunea interioara a bazei.

Spatiul ramas liber intre osul frontal si osul sfenoid este completat de lama ciuruita a osului etmoid.

Partile laterale ale bazei craniului sunt inchise de o parte si de alta de stanca osului temporal.

Baza craniului este strabatuta de o serie de gauri mari si mici, precum si de fisuri, (crapaturi). Aceste gauri sunt locul de trecere pentru cele 12 perechi de nervi cranieni, pentru bulbul rahidian care continua cu maduva spinarii, precum si pentru arterele si venele craniului si encefalului.

Endobaza este impartita in trei etaje:anterior,mijlociu si posterior.

Etajul anterior(fosa craniana anterioara) este marginit inainte de planul conventional ce separa calvaria de baza craniului,iar inapoi de santul prechiasmatic si de marginile posterioare ale aripilor mici sfenoidale.Acest etaj este constituit din din portiunile orbitare ale frontalului,de lama ciuruita a etmoidului,de corpul si aripile mici ale sfenoidului.

In etajul anterior se gasesc pe linia mediana gaura oarba si crista galli;de o parte si de alta a liniei mediane lama ciuruita a etmoidului,prin care trec filetele nervului olfactiv;gaurile etmoidale anterioare si posterioare,care fac sa comunice neurocraniul cu orbitele, suturile sfenofrontale, fetele cerebrale ale portiunii orbitale a frontalului si fetele superioare ale aripilor mici ale sfenoidului cu canalele optice , prin care trec nervul optic si artera oftalmica.

Etajul mijlociu (fosa craniana mijlocie) este limitat inainte prin santul prechiasmatic si de marginile posterioare ale aripilor mici sfenoidale, iar inapoi de lama patrulatera a sfenoidului si de marginile superioare ale stancilor temporalului.El este constituit in partea mediana de saua turceasca ,iar pe laturi de aripile mari ale sfenoidului, solzul temporalului si fata anterioara a stancii temporalului.

In acest etaj se gasesc: pe linia mediana :santul prechiasmatic ,fosa hipofizara pentru glanda hipofiza, lama patrulatera a sfenoidului sau spatarul seii; pe laturi: santurile carotidiene, fisurile orbitare superioare,prin care trec vena oftalmica,nervii oculomotor, trohlear si abducens;gaurile rotunde ,prin care trece nervul maxilar; gaurile ovale pentru nervul mandibular; gaurile spinoase pentru artera meningee mijlocie; gaurile rupte care formeaza intre corpul si aripile mari ale sfenoidului ,pe de o parte, si varfurile celor doua stanci ale temporalului, pe de alta parte ;prin ele trece nervul canalului pterigoidian; se mai gaseste hiatul canalului facialului ;orificiile interne ale canalelor carotidiene ; suturile sfenoscuamoase si fisurile sfenopietroase.

Etajul posterior (fosa craniana posterioara) este limitat inainte de granita ce face separatia cu etajul mijlociu, iar posterior de planul de separatie cu bolta craniului. Etajul este format de fata posterioara a stancii temporalului si de occipital.

In acest etaj se descriu : pe linia mediana : clivusul; gaura occipitala mare, care serveste la trecerea bulbului , a nervilor accesori, arterelor si venelor vertebrale; de asemenea, meningele spinale se continua aici cu meningele cerebrale; creasta cerebrala interna si protuberanta occipitala interna; iar pe laturi se gasesc: santurile sinusurilor pietroase superioare; elementele de pe fata posterioara a stancii temporalului; santurile sinusurilor pietroase inferioare; gaurile jugulare cuprinse intre occipital si stancile temporalului.Procesul intrajugular de pe occipital imparte gaura jugulara in doua parti: prin partea anterioara trece nervul glosofaringian, iar prin partea posterioara trec nervul accesor, nervul vag si vena jugulara interna; canalele hipoglosului; santurile sinusurilor sigmoidiene; fisurile pietrooccipitale.

Osul occipital este un os nepereche, asezat in partea posterioara a cutiei craniene, este format din partea bazala sau corpul osului occipital, doua parti laterale si solzul occipitalului. Aceste parti sunt grupate in jurul unui orificiu - marea gaura occipitala - prin care se comunica intre cutia craniana si canalul vertebral.

Partea bazala sau corpul occipitalului este situata anterior fata de marea gaura occipitala, pe linia mediana, si are forma aproximativ cuboidala. Fata sa anterioara se articuleaza cu corpul sfenoidului. Fata superioara, de forma aproape patrulatera, este neteda si inclinata inainte inapoi; ea este scobita in forma unui sant larg antero-posterior si sustine bulbul rahidian si puntea. Fata inferioara, tot de forma patrulatera, este rugoasa si are pe linia mediana, aproape de marea gaura occipitala, o proeminenta - tubercul faringian - servind pentru insertia aponevrozei faringiene. Fetele laterale se articuleaza cu oasele temporale.

Partile laterale sau partile condiliene sunt asezate pe laturile gaurii occipitale. Ele sunt doua masive oase de forma neregulata. Pe fata inferioara a fiecarei parti laterale se gaseste o apofiza ovala numita condil occipital. Cei doi condili occipitali au suprafete de articulare pentru cavitatile articulare ale primei vertebre cervicale. In dreptul marginii anterioare a condiluilui, partea laterala este strabatuta de un canal - canalul condilian anterior - prin care trece nervul hipoglos. Prin fetele lor laterale, partile laterale se articuleaza cu oasele temporale.

Solzul occipitalului este asezat posterior fata de marea gaura occipitala si este partea cea mai dezvoltata si cea mai subtire a osului occipital. Fata externa a solzului este convexa. Pe linia ei mediana o ridicatura care se numeste protuberanta occipitala externa. Ea se continua in jos, pe linia mediana, cu o creasta, care se numeste creasta occipitala externa si merge pana la marea gaura occipitala. Tot din protuberanta occipitala externa porneste lateral, la dreapta si la stanga, o linie curba, linia nucala superioara; aproximativ la mijlocul crestei mari este o alta linie curba, linia nucala inferioara. Partea din fata externa a solzului, care se gaseste deasupra liniei curbe superioare, este neteda si se numeste palanum occipitale, iar partea care se gaseste sub aceasta linie este rugoasa si se numeste palanum nucale; pe aceasta din urma se insereaza unii muschi ai cefei.

Fata interna este concava si corespunde suprafetei encefalului. In mijlocul ei se gaseste protuberanta occipitala interna. De la ea porneste in jos, pe linia mediana, creasta occipitala interna, care se bifurca pe marginile gaurii occipitale. De la protuberanta occipitala interna porneste in sus, pe linia mediana, un sant, santul sagital superior. Lateral, porneste din protuberanta un sant, santul transversal. Creasta si santurile amintite determina pe fata interna a occipitalului patru scobituri, numite fose; cele care se gasesc deasupra santului transversal au forma aproape triunghiulara si adapostesc lobii occipitali ai emisferelor cerebrale, de aceea se numesc fose cerebrale, iar cele asezate sub santul transversal au forma aproximativ patrulatera si adapostesc emisferele cerebeloase si poarta denumirea de fose cerebeloase. Marginile solzului, de la partile laterale pana la santul transvers, se articuleaza cu oasele temporale, iar marginile dinaintea acestui sant se articuleaza cu oasele temporale, iar marginile dinaintea acestui sant se articuleaza cu oasele parietale.

Osul sfenoid este un os nepereche, se gaseste in partea centrala a bazei craniului, privit pe fata inferioara, are forma unui fluture si este format din: corp, aripile mici, aripile mari si apofizele pterigoide.

Corpul sfenoidului, este partea centrala care se sudeaza anterior cu frontalul si etmoidul, iar posterior cu occipitalul. Pe fata superioara a corpului se afla o scobitura transversala, care poarta denumirea de saua turceasca. In fundul acesteia este o gropita-gropita hipofizara, in care este adapostita glanda hipofiza. Marginea anterioara a seii turcesti este formata dintr-un tubercul numit tuberculul seii. Pe fiecare latura a tuberculului seii este o apofiza - apofiza clinoida anterioara. Posterior, saua este marginita de o ridicatura lamelara, numita lama patrulatera. Pe fiecare latura, lama patrulatera prezinta unghiuri superolaterale denumite apofize clinoide posterioare. Lama patrulatera se continua posterior, cu suprafata inclinata, care se articuleaza cu corpul occipitalului.

Inaintea tuberculului seii se observa un sant transversal, santul optic sau santul chismatic. La fiecare extremitate a santului optic se gaseste un orificiu, numit orificiu optic; prin cele doua orificii intra in craniu nervii optici, care in santul optic, se incrucisaza formand chisma optica. Portiunea de pe fata superioara, aflata inaintea santului optic, poarta denumirea de jugul sfenoidului si se articuleaza cu etmoidul. In corpul sfenoidului sunt sapate doua cavitati- sinusurile sfenoidale-care se deschid in cavitatea nazala prin orificii situate in meaturile superioare.

Aripile mici ale sfenoidului sunt doua lame osoase de forma triunghulara, care pornesc de pe partile anterioare ale marginilor fetei superioare a corpului. Baza este fixata pe corpul sfenoidului, iar varful este indreptat in sus si inainte. Baza fiecarei aripi mici corespunde extremitatii santului optic si inchide orificiul optic. Unghiul medial posterior al aripii mici corespunde tuberculului seii turcesti si formeaza apofiza clinoida anterioara. Prin marginile anterioare se articuleaza cu frontalul si cu etmoidul. Aripile mici contribuie la formarea peretelui superior al orbitei.

Aripile mari ale sfenoidului reprezinta doua apofize mari, care pornesc de pe fetele laterale ale corpului, indreptandu-se inainte si in sus. Ele au o forma aproximativ piramidala, prezentand trei fete:

fata posterioara sau cerebrala este concava in sus si formeaza o parte din baza craniului;

fata anterioara sau orbitala are o forma patrulatera si formeaza o parte din peretele extern al orbitei;

fata externa sau temporala are o forma neregulatasi formeaza peretele cutiei craniene dintre frontal si temporal.

La baza aripii mari se gasesc mai multe orificii,dintre care amintim:

pe partea anteriora-gaura rotunda, prin care trece nervul maxilar superior

pe partea posterioara-gaura ovala, prin care trece nervul mandibular.

Intre marginea posterioara a aripii mici si marginea anterioara a aripii mari se afla fisura orbitala superioara, prin care se face legatura cu orbita. Apofizele pterigoidale ale sfenoidului sunt doua apofize care pornesc de pe feta inferioara a corpului, din dreptul bazei aripilor si se indreapta vertical in jos. Fiecare apofiza pterigoida este formata din doua lame sau aripi: lama interna si lama externa; intre ele ramane un spatiu care se numeste incizura pterigoidiana. Baza apofizei pterigoide este strabatuta de canalul pterigoidian. Apofiza pterigoida serveste la insertia muschilor pterigoidieni. Pe fata inferioara a corpului sfenoidului, exista o creasta mediana care se termina anterior printr-o spina cu forma triunghiulara-ciocul sfenoidului.

Osul frontal este un os nepereche, asezat in partea anterioara a cutiei craniene,ia parte la formarea cavitatilor nazale si a orbitelor si este format din mai multe portiuni.

frontala. Marginea posteriora a frontalului este crestata si se articuleaza cu oasele parietale.

Partea verticala sau solzoasa ce formeaza fruntea, are pe partea anterioara doua proeminente numite tuberculi frontali sau eminente frontale. Sub tuberculii frontali, deasupra orbitelor, sunt doua proeminente arcuite, numite arcuri sprancenare sau arcade orbitale; intre ele, pe linia mediana, se afla glabela,o suprafata osoasa care prezinta pe linia mediana o sutura dintata, sutura metopica; la unele cranii adulte, aceasta sutura lipseste, dar exista in timpul dezvoltarii. Arcadele orbitale se continua lateral cu apofizele zigomatice, care se articuleaza cu osul zigomatic. Marginile interne ale arcadelor sprancenare si glabela se prelungesc in jos prin portiunea nazala a frontalului. Aceasta prezinta o scobitura, numita incizura nazala si se termina cu o apofiza ascutita, spina nazala a frontalului sau spina frontala. Pe fiecare arcada orbitala, spre extremitatea interna, se observa o scobitura, numita incizura supraorbitala; in unele cazuri aceasta se prezinta ca un orificiu supraorbital. Marginea posterioara a apofizei zigomatice se continua in sus si inapoi cu o creasta, creasta laterala a frontlului. Marginea fiecarei arcade orbitale se continua posterior cu o lama triunghiulara, apofiza orbitala sau lama orbitala,care formeaza o parte din peretele superior al orbitei; intre marginile mediale ale celor doua apofize orbitale ramane un spatiu, incizura etmoidala, vizibila pe fata orbitala a osului frontal. Pe marginile incizurii etmoidale sunt niste scobituri mici, numite celule etmoidale; ele reprezinta continuarea sinusurilor etmoidale. Pe fata interna a frontalului, pe linia mediana, se afla un sant, santul sangital, care, in partea anterioara, se continua cu creasta

In osul frontal, in regiunea de la baza nasului, inapoia incizurii nazale, sunt doua cavitati neregulate, sinusurile frontale. Fiecare sinus frontal comunica cu cavitatea nazala printr-un canal frontonazal, care se deschide in meatul mijlociu.

Exobaza este o regiune foarte complexa, divizata conventional in trei zone: anterioara, mijlocie si posterioara.Aceasta separare se face cu ajutorul a doua linii teoretice transversale, din care prima uneste tuberculii articulari ai temporalelor, iar a doua, varful celor doua procese mastoidiene.

Zona anterioara (faciala) este mascata de viscerocraniul ce se prinde de ea.

Zona mijlocie (jugulara) este cuprinsa inte cele doua linii teoretice amintite.Ea este constituita: pe linia mediana: de portiunea bazilara a occipitalului, care formeaza bolta faringelui; pe ea se gaseste tuberculul faringian si mica foseta ce contine bursa faringiana; iar pe laturi: de doua patrulatere - unde si-au dat intalnire aproape toate orificiile ce fac sa comunice diferitele regiuni ale gatului cu cavitatea neurocraniului.Aria acestor patrulatere este marginita la unghiuri de tuberculul articular al temporalului, varful procesului mastoidian, procesul pterigoidian si condilul occipital.In patrulater se gasesc: orificiul extern, fosa mandibulara, gaura spinoasa,gaura ovala, gaura rupta, gaura jugulara cu fosa jugulara, elementele de pe fata inferioara a stancii temporalului, canalul hipoglosului.

Zona posterioara (occipitala).Pe linia mediana se gasesc: gaura occipitala mare, creasta occipitala externa, protuberanta occipitala externa.

Pe partile laterale se gasasc: condilii occipitali, liniile nucale si mastoida cu elementele de pe ea.