METODE GENERALE DE ANALIZA FARMACOGNOSTICA SI FITOCHIMICA A PRODUSELOR VEGETALE

METODE GENERALE DE ANALIZA FARMACOGNOSTICA SI FITOCHIMICA A PRODUSELOR VEGETALE

Produsele vegetale sunt o importanta sursa de materie prima pentru industria farmaceutica in vederea obtinerii preparatelor medicamentoase.

Termenul de produs vegetal (PV) sau drog cuprinde material prima vegetala sau animal utilizata pentru a obtine un preparat farmaceutic. Cand spunem PV ne referim fie la planta intreaga fie la parte din planta: radacina, tulpina, frunze, flori, fructe, seminte. Tot in categoria PV intra si produse obtinute din planta prin diverse procedee: uleiri volatile, uleiuri grase, balsamuri, etc.

OBTINERE PV

PV le putem obtine prin recoltarea plantelor fie direct din flora spontana fie prin introducerea speciilor de interes terapeutic in culturi. Recoltarea plantelor se face in momentul in care PV care ne intereseaza a ajuns la cantitatea cea mai mare de principii active.

Indicatii privind recoltarea diferitelor PV:

a) mugurii (gemma) - recoltare primavara inainte de desfacere.

b) scoartele (cortex) - primavara dupa incetarea circulatiei sevei (martie-mai)

c) frunzele (folium) - pe timp frumos si uscat, in perioada de dinainte si dupa inflorire

d) florile (flos) - in momentul imbobocirii, la dezvoltare completa sau numai petalele

e) partea aeriana (herba) - se recolteaza toata partea aeriana, daca tulpina este lignificata se recolteaza doar varfurile inflorite numite "somitati florale"

f) fructele (fructus) - atat inainte de maturitate cat si la maturitate.

g) semintele (semen) - la complete lor maturitate

h) organe subterane (radix, rhizome) - toamna, la sfarsitul perioadei de vegetatie.

Uscarea PV se face prin doua cai:

a) natural - in aer liber, la soare (rizomi, radacini, flori albe sau galbene, fructe, seminte) sau la umbra

- plantele puternic mirositoare sau care contin principia active toxice se usca in incaperi separate.

b) artificial - uscarea este de scurta durata evitand astfel procesele enzimatice.

STABILIREA IDENTITATII PRODUSELOR VEGETALE

Principalele metode de analiza ale produselor vegetale se pot impartii in doua mari grupe:

a) calitative

b) cantitative

a) Metodele calitative urmaresc caracterele macroscopice si microscopice ale produselor vegetale.

b) Metodele cantitative stabilesc puritatea produselor vegetale precum si continutul in princiipii active al produsului vegetal.

a)     METODELE CALITATIVE

Examenul macroscopic

Examenul microscopic

Examenul microchimic

Examenele macroscopice si microscopice sunt necesare pentru identificarea produselor vegetale, iar examenul microchimic pune in evidenta pricipalele grupe de principii active din produsele analizate.

1. Examenul macroscopic stabileste caracterele morfologice observate atat cu ochiul liber cat si cu lupa, dar si cele organoleptice percepute prin miros si gust al unui produs vegetal nou sau cunoscut.

Dupa forma de prezentare produsele vegetale pot fi:

- intregi ( in toto )

- fragmente (concissum)

- pulverizate (pulveratum )

In urma examenului macroscopic se pot face urmatoarele percizari:

Aspectul: - stabileste forma produsului ( intreg sau fragmentat)

particulritatile fetelor

fractura

consistenta

tipul sectiunii

Dimensiunile se apreciaza:

in cm pentru majoritatea produselor ( utilizand rigla )

mm pentru fructele si semintele mici (cu hartia milimetrica)

nm pentru celule si incluziuni celulare (se utilizeaza micrometrul ocular sau obiectiv)

Culoarea: - la exterior si interior

Mirosul: - se percepe pe produsul ca atare, zdrobit intre degete (flori, frunze)

sau pulverizat

Gustul: - se determina pe produs ca atare sau pe decoct 10 % ( NU SE

INGHITE, se elimina si se clateste cu apa).

Detaliile tehnice ale examinarilor macroscopice depind de grupa morfologica in care se incadreaza produsul vegetal ( radix-radacina, rhizome-rizom, bulbus-bulb, tuber- tubercul, cortex-scoarta, folium-frunza, flos-floare, herba-parte aeriana, fructus-fruct, semen-samanta, gemmae-muguri, stipites-petiol) si vor fi redate in Tabelul I.

2. Examenul microscopic reprezinta faza avansata a analizei unui produs vegetal stabilind tesuturile si elementele anatomice caracteristice din pulberi sau produse fragmentate.

Pentru analiza microscopica a unui produs vegetal este necesar in prealabil o pregatire a preparatului:

a)     obtinerea preparatelor microscopice sub forma de sectiuni

b)     examenul microscopic al produselor vegetale pulverizate

c)     examenul microscopic al produselor vegetale concisum clarificate

2. Examenul microscopic

a) Obtinerea preparatelor microscopice sub forma de sectiuni

Sectionarea unui produs vegetal se face in general in plan transversal cu briciul sau microtomul (produsul fiind inclus in parafina), daca este cazul se poate face si in plan longitudinal (radiar sau tangential).

In vederea sectionarii produsul vegetal uscat si fragmentat trebuie adus la consistenta necesara prin inmuiere in apa fierbinte (flori s frunze), fierbere timp indelungat in apa (radacina, rizomi, scoarte). Pentru produsele cu mucilagii se realizeaza o macerare 24 h intr-un amestec alcool:apa 1:1.

a) 1. Sectiunile transversale

- din radacina si tulpina cu diametrul pana la 1 cm trebuie sa cuprinda suprafata intraga; daca sunt mai groase sectiunea trebuie realizata din partea centrala a produsului;

- daca fragmentele sunt subtiri ( frunzele, unele scoarte) sau mici (fructe sau seminte) se include intre doua fragmente de maduva de soc sectionata longitudinal;

Sectionarea unui produs inclus in maduva de soc se realizeaza printr-o miscare uniforma a lamei briciului fara oprire de la baza spre varf.

Sectiunile se prind intr-un cristalizator cu apa distilata, urmeaza o clarificare si o colorare a lor. Clarificarea se realizeaza cu apa de Javel (R) timp de 20 minute, solutie de cloral hidrat 80 % (R) sau solutie de NaOH 5% (R).

a) 2. Colorarea sectiunilor se realizeaza prin urmatoarele procedee:

a) 2.1. Colorarea cu floroglucina in mediu de HCl (R)

Sectiunile se clarifica cu solutie de cloral hidrat 80 % (R) apoi se trateaza cu cateva picaturi de solutie alcoolica de floroglucina in mediu de HCl (R) astfel peretii se coloreaza in rosu.

a) 2.2. Dubla colorare cu verde de iod si carmin alaunat

Sectiunile au tesuturile sclerificate colorate in verde sau albastru-verzui, cuticula si peretii suberificati in galben-verzui sau brun (verdele de iod), iar tesuturile celulozice in rosu (carminului alaunat).

a)     3. Montarea sectiunilor in masa gelatinoasa si in balsam de Canada

Masa gelatinoasa reprezinta un amestec de gelatina-glicerina realizat astfel: 2g gelatina se lasa in contact cu 4 g apa pana la absorbtia completa, se adauga 10 g glicerina usor incalzita si se mentin pe baie de apa pana la obtinerea unei mase omogene.

Balsamul de Canada este o oleo-rezina lichida limpede, transparenta cu miros balsamic, de culoare galben deschis sau galben-verzui.

b) Examenul microscopic al produselor vegetale pulverizate

Scopul acestui examen este de a identifica elementele anatomice comune organului si de a stabilii caracteristicile produsului.

Produsul vegetal se pulverizeaza prin zdrobire sau macinare, urmata de omogenizarea prin cernerea pulberii (sita cu 30 ochiuri pe cm²).

La fel ca in cazul sectiunilor si pulberea poate fi examinata microscopic intr-o varietate de solutii si reactivi.

Caracteristicile microscopice ale diverselor organe vegetale:

b) 1. Organele subterane (radacina, rizomi, bulbi) se observa in urma examenului microscopic fragmente de parenchim cu materii de rezerva (amidon, inulina, picaturi de ulei gras), fragmente de vase mari de lemn (reticulate, punctuate), fragmente de suber.

Examenul microscopic scote in evidenta unele elemente structurale particulare reusind sa se faca astfel o deosebire intre organele subterane:

aspectul granulelor de amidon

cristalele de oxalate de calciu

elementele mecanice

tesuturi secretoare

culoarea continutului celular

b) 2. Tulpina ca elemente anatomice de diferentiere mentionam:

- fragmente de epiderma cu stomate

- peri tectori si glandulari

- fragmente de parenchim si vase lemnoase

- incluziuni celulare

b) 3. Scoarta

Diferentierea dintre scoarte se realizeaza pe baza aspectelor si structurii elementelor mecanice, natura chimica a materiilor de rezerva din parenchimuri si de tesuturile secretoare.

b) 4. Frunza, in tesutul palisadic si lacunos se evidentiaza cristale de oxalate de calciu, celule si canale secretoare. Epiderma ofera numeroase caractere pentru identificarea unor produse vegetale dintre care mai importante sunt:

- forma celulelor, prezenta sau absenta cuticulei

- prezenta sau absenta perilot tectori si glandulari; aspectul, numarul si dimensiunea lor

Un rol important revine stomatelor din frunza, astefel frunzele la dicotiledonate prezinta cinci tipuri de stomatate.

b) 5. Florile

Examenul microscopic pune in evidenta prezenta perilor tectori foarte variati ca aspect, forma si numar; perii glandulari; polenul are un important caracter pentru diferentiere.

b) 6. Fructele si semintele contin in celule materii de rezerva, ulei gras, amidon, etc.

c) Examenul microscopic al produselor vegetale concisum clarificate

Acest examen este necesar pentru produsele vegetale care provin de la organe subtiri (frunza, flori, herba)

Detaliile necesare pentru efectuarea examenului sunt cuprinse in Tabelul II.

3. Examenul microchimic

Identificarea compusilor chimici in tesuturile produselor vegetale se realizeaza prin reactii specifice de culoare cat si prin cele de precipitare. In acest scop se utilizeaza examenul histochumic si microsublimarea.

3. 1. Examenul histochimic se realizeaza pe sectiuni (transversale si longitudinale), mai rar pe pulveri vegetale in scopul localizarii principiilor active din produsul studiat. In acest scop fragmentele de produs vegetal se fierb cu o solutie saturata de clorura de sodiu sau sulfat de sodiu pana la consistenta optima sectionarii. Sectiunile se aduc pe lama si se acopera cu reactivul respective, dupa cateva minute se spala cu solventul necesar si se examineaza la microscop

Principalii reactivi utilizati in acest scop sunt:

clorura ferica 1% - taninuri

NaOH 5% (R ) - hidroximetilantrachinone, flavone

Sudan III - uleiuri volatile, uleiuri grase, latexuri, rasini

3. 2. Microsublimarea se aplica numai substantelor care au capacitatea de a trece in stare de vapori prin incalzire si apoi cristalizare pe o suprafata rece.

Tehnica de lucru: pe o lama de microscop situata pe o sita de azbest asezata pe un trepied se aduce cca 0,10g produs vegetal pulverizat; la unul din capetele lamei se pune o bagheta de sticla lunga de 5-6 cm si diametrul de 5 mm pe care se sprijina o alta lama de microscop. Pe lama superioara se aduce un tampon de vata imbibat in apa (rol de refrigerant). Se incalzeste tot sistemul la un bec de gaz la flacara mica situate la cca 10 cm de sita de azbest. Sublimarea se produce in dreptul tamponului de vata sub forma de cristale.

Tabelul III. Reactivii de culoare utilizati in rectia de microsublimare