Alimentatie

Asistenta sociala

Frumusete

Medicina

Medicina veterinara

Retete

Medicina

Index » sanatate » Medicina
» Normalitate, patologie, deviantza, transgresiune

Normalitate, patologie, deviantza, transgresiune

 

DEVIANTA - ABORDARI TEORETICE

5) modelul developmental : - intelegerea genezei actului delincvent

- microgeneza (mecanisme din momentul trecerii la act)

- macrogeneza (mecanisme inainte de trecerea la act)

6) modelul criminologic

- definirea gravitatii actelor delincvente

- opinia publica + informatii oficiale

- delincventa oficiala vs delincventa reala

7) modelul clinic: (psihologia delincventei)

- intelegerea persoanei dpdv al dinamicii ei interne

INTREBARE: Ce este un model teoretic si cum ar trebui sa abordam aceste modele?

TIPURI DE DEVIANTA DUPA CUSSON (1995) - 7 categorii

Crime si delicte - comportamente deviante pedepside prin lege; ele pot sa nu fie deviante decat in raport cu norma juridica; comportamentele delincvente sunt astfel considerate in functie de contextul (istoric, legislativ) in care au loc.

Suicidul - comportament considerat deviant intrucat indivizii care se sinucid constituie o minoritate, altfel spus sunt inafara normalitatii.

Abuzul de droguri - nu consumul ci abuzul de droguri si consecintele care pot fi problematice pentru individ, cat si cadrul social din care face parte.

Devianta sexuala - comportamente erotico-sexuale ce se sustrag normei sociale

Devianta religioasa - secte (grupuri minoritare), erezii, fundamentalism (n.b. terorismul, ca efect posibil al fanatismului religios)

Tulburarile mintale - problemele asociate de obicei acestui tip de devianta sunt legate de natura si frecventa comportamentelor bizare/neadecvate ale indivizilor, problema responsabilitatii lor penale in cazuri de delincventa si incalcare a legii (versus achitarea pe motiv de "nebunie"), stigma bolii - este boala mintala o problema a societatii sau doar a individului?

Deficientele fizice - indivizii sunt in acest caz considerati devianti pentru ca nu se integreaza normelor sociale consacrate, nu corespund normalitatii.

INTREBARI: Care sunt limitele clasificarii lui Cusson? Exista ceva ce el neglijeaza ? Ce ati adauga la aceasta lista sau cum ati clasifica dvs comportamentele deviante (criterii)?

CATEGORII DE DEVIATA DUPA CRITERIUL     "VOLUNTAR -- INVOLUNTAR"

Deviantul sub-cultural - este individul care respinge normele societatii din care face parte si incearca pe de o parte sa elimine aceste norme, pe de alta parte sa impuna altele.

Delincventii - indivizii care in mod voluntar incalca legea, dar nu propun alte norme care sa fie respectate in locul celor pe care le incalca, intrucat comportamentul sau delincvent este o consecinta a interesului sau placerii personale de a nu se supune.

Indivizi cu tulburari de comportament - amestec de voluntar si involuntar: se pune problema daca actiunea individului este voluntara, intentionata sau daca el se comporta sub forta unei compulsii, unei tendinte involuntare (nu se poate stapani).

Deficiente fízice / mintale - indivizi care actioneaza involuntar, care nu sunt responsabili pentru ceea ce fac.

NOTA: Sageata indica directia de crestere a intentionalitatii.

REFLECTIE: In ce masura conteaza intentia deviantului in stabilirea meritului acestuia de a fi invinovatit ? Cine este mai periculos - un individ care stie bine ce face sau un individ care nu isi da seama de consecintele actelor sale ?

NOTIUNEA DE "DEVIANTA" DUPA CUSSON, 1995 "Un grup de comportamente si situatii pe care membrii unui grup le considera neconforme cu expectantele lor, cu valorile si cu normele lor si pe care prin urmare le condamna si le sanctioneaza atunci cand se produc."

CATEGORII DE DELINCVENTI :

Se stabilesc dupa diverse criterii (la care puteti adauga si altele) :

Frecventza - cu cat mai des recidiveaza, cu atat pedeapsa creste, pe considerentul ca individul ar fi incapabil sa invete din experienta sau ca isi dezvolta treptat o cariera de delincvent.

Gravitatea - cu cat mai "gratuita" este violenta, cu atat mai grava este considerata si mai aspru pedepsita : exemplul tanarului care a batut si ucis un trecator, doar pentru a-i fura portofelul. De ce oare un astfel de gest este considerat mai grav decat crima infaptuita cu «motiv mai intemeiat» ? De asemenea, familiaritatea intre victima si agresor influenteaza gradul de gravitate a faptului : abuzul intra-familial a fost mult mai putin pedepsit decat cel produs intre victima si agresor care nu se cunosc.

Determinarea - gradul de intentionalitate al actului delincvent

- delincventul circumstantial

- delincventul ocazional

- delincventza limitata la adolescentza

- delincventul habitual sau crinoc (cariera de delincvent)

REFLECTIE: Care se considera actualmente a fi "devianta buna" si repectiv "devianta rea"? Ce anume determina o astfel de clasificare - cine decide "utilitatea", "inutilitatea" si respectiv "impactul negativ" al unui comportament deviant?

RELATIVIZAREA NOTIUNII DE DEVIANTZA: Ea variaza cu timpul, spatiul, contextul

Exemplu: Este interzisa vorbirea la telefon in timpul conducerii masinii - se pastreaza interdictia si in cazul unui politist care urmareste o alta masina si cere prin statie intariri? Omuciderea in situatie de razboi (jobul soldatului pe front fiind sa ucida cat mai multi inamici si sa se apere) mai este condamnabila?

In unele tari este interzisa detinerea anumitor substante / obiecte precum sunt interzise si anumite comportamente, care in alte tari sunt acceptate - prin urmare, delincventul nostru poate fi un om obisnuit in contextul socio-cultural al altei tari.

REFLECTIE: Exista oare comportamente universal pedepsite / condamnate? (adica indiferent de cultura, moment istoric, context). Daca da, care credeti ca sunt acelea? Sau ramaneti de parere ca deviata nu poate sa nu fie relativa?

Comportamente condamnabile mereu de-a lungul timpului si transcultural:

incestul, violul si abuzul, omuciderea, furtul

REFELECTIE: Sunteti de acord cu aceasta lista? De ce credeti ca aceste comportamente sunt universal condamnate? Ce implicatii au ele?

DEVIANTZA CA SI "CONSTRUCT SOCIAL"

Becker in anii 60 afirma ca devianta ar fi un construct social si chiar un produs al societatii, ca intotdeauna va exista datorita faptului ca grupurile o produc prin conturarea identitatii sociale - tot ce nu este conform cu felul de a fi al unei majoritati se poate considera devianta, in raport cu majoritatea respectiva.

Foucault considera ca pentru ca sa existe coeziune intre oameni este necesar sa existe devianti. Ce parere aveti despre ipoteza lui Foucault?

REFELCTIE: Cunoasteti perspectiva constructivista in psihologie? Care sunt cei mai importanti autori de literatura de specialitate in acest sens ? (ii puteti afla in orice tratat de psihologie sociala). Care sunt presupozitiile de baza ale perspectivei constructiviste si care sunt implicatiile unei astfel de viziuni ? In ce masura sunteti de acord cu postulatele ei ?

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA SI DE REFERINTA

Agra, C., Queirós, C., Manita, C. & Fernandes, L. (1997). Biopsicossociologia do Comportamento Desviante. Separata especial da Revista do Ministério Público, 69, 33-99.

Luhmann, Niklas (1990). Essays on Self-Reference. Columbia University Press.

Paixao A.L. (1995). Um problema na interpretaçao da criminalidade urbana violenta. Sociedade e Estado, Brasília, v.10, n.2, p.493-512

Cusson, M. (1989). Délinquants pourquoi ? Québec: Éditions Hurtubise.

Cusson, M. (1995). Desvio. In R. Boudon (Ed). Tratado de Sociologia. Porto: Asa. cap.10, pp. 379-411.