Sinuzita - tratament

SINUZITA - TRATAMENT

Generalitati

Sinuzitele sunt infectii ale membranei mucoase care captuseste interiorul fose-lor nazale si sinusurile.Sinusurile sunt spatii goale, sau cavitati localizate in jurul ochilor, obrajilor si a nasului.

Cand membrane mucoasa se inflameaza, se tumefiaza, blocheaza drenajul flui-dului din sinus spre nas si gat, dedeterminand durere si presiune in sinusuri. Bacte-riile si fungii cresc cel mai probabil in sinusurile incapabile sa se dreneze cores-punzator.

Sinusurile devin obstruate in timpul infectiei virale ca si raceala, producandu-se inflamatia si infectia sinusurilor ca si rezultat.Diferenta dintre raceala si sinuzita, consta in faptul ca simptomele ce insotesc raceala, nasul infundat, incep sa se ame-lioreze dupa 5-7 zile. Simptomele atribuite sinuzitelor dureaza mai mult si se agra-veaza dupa 7 zile.

Exsista doua tipuri de sinuzita: acuta (cu debut brusc) si cronica (pe termen lung). In cazul sinuzitei cronice simptomele nu dispar complet, intodeauna menti-nandu-se simptome usoare.

Cauze

Sinuzitele sunt cele mai frecvent rezultatul infectiei virale, care determina in-flamatia mambranei mucoase ce captuseste interiorul foselor nazale:

- membrana mucoasa se tumefiaza cand devine inflamata, blocand drenajul fluidului din sinusuri spre nas sau gat

- mucusul si fluidul secretat in sinusuri, cauzeaza presiune si durere

- bacteriile au un mediu propice de dezvoltare in sinusurile care nu se dre-neaza corespunzator; infectia bacteriana a sinusurilor deseori determina mai mult inflamatie decat durere.

In timpul ce racelile declanseaza aceasta afectiunile, orice factor care determi-na inflamatia membranei mucoase, poate duce la aparitia sinuzitei. Multe persoane cu rinite alergice (alergii nazale) prezinta cel mai probabil sinuzita cronica cu repe-tarea episoadelor de sinuzita acuta. Polipii nazali, corpii straini (in mod frecvent la copii), afectiunile structurale ale nasului, ca si deviatia de sept si alte boli, pot obs-trua pasajul nasal, marind riscul dezvoltarii sinuzitelor.

Infectiile fungice pot cauza, de asemenea, sinuzite .Acestea sunt mai fracvente

la copiii cu sistem imun deficient. Sinuzitele fungice au tendinta spre cronicizare si

mai dificil de tratat decat cele bacteriene.

Simptome

Durerea si presiunea la nivelul fetei impreuna cu senzatia de nas infundat sau plin cu secretii, sunt simptomele cele mai comune. Se poate observa aparitia unor secretii nazale galbene sau verzui. Aplecarea sau miscarea capului deoseri poate augumenta durerea faciala si presiunea.

Localizarea dureri sau a sensibilitatii depinde de sinusul afectat:

- durerea la nivelul obrajilor si a incisivilor este deoseori cauza de inflamatia sinusului maxilar

- durerea la nivelul fruntii, deasupra sprancenelor, poate fi cauzata de infla-marea sinusului frontal

- durerea retrooculara (in spatele ochilor), in crestetul capului sau la nivelul ambelor tample, poate fi produsa de inflamatia sinusului sfenoidal

- durerea in jurul orbitei sau retroocular este determinata de inflamatia sinu-sului etmoid

Alte simptome obisnuite ale sinuzitei cuprind:

- cefaleea

- secretii galbui sau verzui care se scurg din nas dinspre partea posterioara a gatului

- halena (respiratie) urat mirositoare

- tuse productive mucoase

- febra

- dureri dentare

- diminuarea sensibilitatii gustative sau olfactive

Sinuzita acuta

- cu debut brusc este in mod obisnuit cauzata de catre o infectie virala si deseori se dezvolta rapid. Dureaza de obicei patru saptamani sau mai putin, si simptomele incep sa dispara intr-o saptamana fara tratament. Sinuzita acuta produsa de infectia bacteriana este mai putin probabil sa se vindece de una singura si poate duce la a-paritia sinuzitei cronice sau a complicatiilor in care infectia se raspandeste la dis-tanta de sinusuri. Secretiile nazale care contin puroi si care se agraveaza dupa 5 zi-le sau persista mai mult de 10 zile, reprezinta un argument destul de solid pentru sinuzita acuta produsa de infectia bacteriana.

Sinuzita cronica

- este in mod obisnuit cauzata de catre o infectie bacteriana sau fungica.

Aceasta infectie poate fi dificil de tratat. Daca sinuzita cronica nu se vindeca dupa utilizare a doua antibiotice diferite, se poate consulta medicul, in legatura cu necesitatea interventiei chirurgicale sau a testelor alergologice. Sinuzita cronica poate duce la aparitia modificarilor permanente ale membranei mucoase care cap-tuseste sinusurile si predispune la sinuzite repetate.

Simptomele sinuzitei la copii includ:

tusea, secretii nazale care presista mai mult de 7-10 zile, cefelee si durere la nivelul fetei. Multi copii mai mari de 2 ani, cu sinuzita cronica, pot sa prezinte si alergii si otite (inflamatii ale urechilor) frecvente. Anumite vaccinuri, in mod parti-cular vaccinul conjugat antipneumococcic (VCP) si vaccinul pentru Haemophilus influnzae tip b (Hib), pot ajuta in profilaxia otitelor si a sinuzitelor.

Alte afectiuni care au simptome similare cu sinuzitele cuprind alergiile, dure-rile dentare, racelile si alte infectii ale cailor aeriene superioare. Totusi,daca raceala recidiveaza sau se agraveaza dupa 7 zile, este mai probabila sinizita decat raceala sau alte infectii de cai aeriene superioare.

Mecanism fiziopatogenetic

Exista doua tipuri de sinuzite:acuta(cu debut brusc) sau cronic (pe termen lung).

Sinuzitele apar cel mai frecvent dupa o raceala sau o infectie virala. Majoritatea si-nuzitelor se vindeca, dar uneori se dezvolta infectii bacteriene - tumefierea, infla-marea si producerea de mucus cauzate de raceala, pot determina obstruarea pasa-jului nasal, ceea ce favorizeaza inmultirea bacteriilor.

Sinuzitele acute, atat virale cat si bacteriene, pot deveni infectii cornice daca persista mai mult de 3-8 saptamani. Sinuzitele cornice pot determina modificari permanente ale membranei mucoase care captuseste sinusurile.Ca rezultat al aces-tor remanieri, pacientul poate deveni mai predispus la sinuzite repetate, ceea ce ingreuneaza tratementul.

Complicatiile sinuzitelor (ca de exemplu infectia oaselor faciale denumita si os-teomielita) sunt relative rare. Totusi, cand complicatiile apar, acestea pot fi ame-nintatoare de viata si deseori necesita tratament medical avansat sau tratament chi-rurgical.

Factori de risc

Riscul dezvoltarii sinuzitelor creste daca a fost prezenta recent o raceala, alta

infectie virala sau bacteriana, sau o infectie de cai aeriene superioare. De aseme-nea, rinitele alergice cronice pot duce la aparitia sinuzitelor.

Uneori un sept deviat, nasul rupt, tumori ca si polipii nazali favorizeaza sinuzi-tele. Afectiuni ale structurii nasului pot impiedica un drenaj corespunzator al mu-cusului din sinusuri in nas.

Alti factori care cresc riscul aparitiei sinuzitelor cuprind fumatul, poluarea, utili-zarea in exces a spray-urilor decongestionante, apa rece, schimbarile bruste de pre-siune (ca de exemplu in timpul zborului sau scufundarilor), inotul in apa contami-nate. Suplimentar, folosirea presiunii positive continue a aerului (PPCA) pentru a trata apneea de somn, poate mari riscul sinuzitelor.

Consultul de specialitate

Se apeleaza la consultul medical de specialitate daca simptomele sinuzitei nu se imbunatatesc dupa doua zile de tratament ambulator si daca sunt prezente simpto-me ca:

durere la nivelul fetei sau incisivilor

durere ce se extinde de la piramida nazala la pleoapele inferioare

cefalee care nu se amelioreaza dupa administrarea de acetaminophen (paracetamol) sau aspirina.

Se adreseaza medicului de familie daca dupa 3 sau 4 zile de tratament ambula-tor mai sunt persista simptome ca si:

febra peste (38,3C) sau mai mare

secretii nazale care incep sa se reduca cantitativ si mai tarziu devin dense si decolorate (galbui sau verzui)

epistaxisuri repetate (sangerari nazale).

Este, de asemenea, necesar consultul medical daca:

• simptomele racelii persista mai mult de 10 zile sau se agraveaza dupa primele 7 zile

• daca este prezenta o durere cronica usoara la nivelul fetei, care dureaza mai mult de o luna, care si-a modificat caracterul sau a fost evaluata de catre un medic.

Expectativa vigilenta

Perioada de expectativa vigilenta este potrivita daca sunt prezente simptome de debut ale unei sinuzite (ca de exemplu durere si presiune la nivelul capului insotite de senzatia de nas infundat si plin de secretii). O sinuzita in stadiul incipient poate fi tratata ambulatoriu daca starea de sanatate este buna. Daca apar simptome de sinuzita, se incepe tratamentul ambulatoriu prin consumul unor cantitati mari de

fluide si efectuarea de aerosoli si se apeleaza la consultul medical cand este ne-

cesar.

Medici specialisti recomandati

Sinuzita poate fi diagnosticata de oricare dintre urmatorii medici specialisti:

• medic de familie
• medic pediatru
• medic de medicina interna
• medic specialist O.R.L.

Investigatii

Diagnosticul sinuzitei este de obicei bazat pe anamneaza si pe examenul obiec-tiv. O anamneaza amanuntita a bolii, deseori poate fi mai folositoare pentru diag-nostic decat examenul obiectiv al pacientului. Daca simptomele si semnele gasite sunt tipice decat sinuzita, alte teste nu sunt necesare in mod obisnuit.

Teste suplimentare pot fi efectuate daca:

• diagnosticul nu este elucidat
• tratamentul antibiotic a esuat in tratarea afectiunii
• complicatiile (ca de exemplu osteomielita) sunt suspectate
• tratamentul chirurgical este luat in considerare.

Teste imagistice pot fi folosite cand simptomele sinizitei persista sau sunt recu-rente in ciuda tratamentului sau cand se suspecteaza tumori sau leziuni proliferati-ve ca si cauza a epistaxisurilor frecvente:

• computer tomografia(CT)capului si gatului: furnizeaza imagini detaliate ale structure    sinusurilor; scanareaCT poate ajuta in evaluarea sinuzitei cornice si la indentificarea complicatiilor succesiunilor susceptibile ale sinuzitei sau la excluderea altor boli; aceasta investigatie nu estefolosita pentru diagnosticarea sinuzitei acute.

radiografia de sinus: poate fi efectuata pentru a confirma cazurile suspecte de sinuzita; o examinare Rx realizeaza o imagine a tesuturilor dense din inte-riorul corpului; totusi, o scanare CT furnizeaza informatii mai exacte.

Uneori, alte investigatii pot fi effectuate de catre un medic specialist O.R.L. sau de catre un alergolog. Aceste investigatii cuprind:

examinarea endoscopica a sinusului (endoscopia nazala): endoscopia naza-

la utilizeaza un instrument cu sursa de lumina, numit endoscop, pentru a vizualiza structurile interioare ale nasului si cavitatile sinusurilor; endoscopia nazala este fo-losita pentru evaluarea sinizitei cornice

o punctie aspirativa cu ac fin a continutului sinusurilor: care va fi urmata de o cultura obtinuta din secretiile nazale pentru a depista bacteria sau fungi care cau-zeaza afectiunea

scanarea prin rezonanta magnetica (RMN): o examinare RMN trebuie efec-tuata daca exista motive sa se suspecteze ca infectia s-a raspandit la distanta de si-nusuri; poate fi utila pentru decelarea formatiunilor sau tumorilor din interiorul fo-selor nazale sau a sinusurilor.

Tratament

Generalitati - sinuzita este tratata medicamentos si prin masuri de ingrijire la domiciliu, ca de exemplu aerosolii (inhalatiile).

Obiectivele tratamentului sinuzitei sunt:

imbunatatirea drenajului mucusului, care reduce tumefierea de la nivelul sinusurilor;

combaterea durerii si presiunii;

eradicarea oricarei infectii;

prevenirea formarii cicatricilor, evitarea lezarii permanente a tesutuliu ce captuseste nasul si sinusurile.

Medicamentele trebuie utilizate pentru a trata sinuzitele, in special cand cauza este infectia bacteriana. Tratamentul medicamentos se instituie pe perioade diferi-te: poate fi mai scurt, de 3 zile sau mai lung, pentru cateva saptamani sau mai mult. Medicamentele folosite cel mai des pentru a trata sinuzita cuprind o combinatie de:

antibiotice - ca de exemplu amoxicilina, va distruge bacteria

decongestionante - ca si pseudoefedrina hidroclorida, diminueaza inflamatia membranei mucoase nazale

analgetice - ca si aspirina, acetaminophen sau ibuprofen, pentru a combate durerea

corticosteroizii - ca si dipropionatul de beclometazona sau pred-nisonul, care reduc inflamatia la nivelul foselor nazale; aceste medicamente pot fi folosite si sub forma de spray nasal inhalat

mucolitice, ca de exemplu guaifenesinul, care dilueaza mucusul.

Antibioticele administrate pe cale inhalatorie reprezinta o alternativa noua de

Tratament pentru sinuzita cronica. Studiile initiale au evidentiat ca, deoarece anti-bioticele inhalate vin in contact direct cu membrana mucoasa, acestea pot fi mai eficiente in cazul esuarii altor forme de tratament.

Este posibila dezvoltarea "dublei imbolnaviri" in timpul tratamentului formei

acute sau cornice a sinuzitei. La inceput simptomele se amelioreaza dupa tratament antibiotic sic el din ambulatory, dar mai tarziu simptomele se agraveaza si poate fi necesar un tratament suplimentar.

Tratamentul sinuzitei acute

Sinuzita acuta (pe termen scurt) de obicei persista mai putin de 3 saptamani. Pana la 2/3 dintre persoanele cu sinuzita acuta, afectiunea se amelioreaza fara tra-tament antibiotic. Sinuzita acuta este cel mai frecvent determinata de infectii virale care nu raspund la antibiotice. Antibioticele pot cauza efecte adverse suparatoare (ca si diaree sau dureri epigastrice) si uneori contribuie la dezvoltarea rezistentei bacteriilor fata de antibiotice. Consultarea medicului specialist va ajuta in hotararea de a lua sau nu antibiotice in cazul sinuzitei acute. Dupa un episod sau doua de si-nuzita, pacientul va fi capabil sa recunoasca simptomele incipiente ale sinuzitei. Folosirea aerosolilor (inhalatiile) pentru a combate congestia nazala la primele semne de sinuzita, va ameliora simptomele si va preveni nevoia utilizarii antibioti-celor.

Majoritatea persoanelor se recupereaza complet, cand trateaza cu antibiotice sinuzita acuta care este cauzata de infectia bacteriana. Tratamentul antibiotic se ad-ministreaza in mod normal timp de 5-10 zile. Cand este prescris un tratament anti-biotic, trebuie sa se administreze in intregime, chiar daca pacientul se simte mai bine. Este importanta intotdeauna administrarea antibioticului conform indicatiilor medicului, astfel infectia poate sa nu dispara complet.

Daca simptomele se agraveaza in timpul tratamentului antibiotic, se apeleaza la medical de familie.

Tratamentul antibiotic nu vindeca sinuzita in 5-10% din cazuri. Daca sinuzita a persistat pentru o mai lunga perioada de timp, pot trece saptamani sau luni pana ce membrana mucoasa ce captuseste fosele nazale si sinusurile, se reface complet, anumite simptome persistand dupa ce bacteria a fost eliminata. In acest timp, exista un risc crescut ca infectia sa recidiveze si tratamentul antibiotic este necesar pentru mai mult timp. Decongestionantele si mucoliticele (medicamente care dilueaza mucusul) pot fi folosite de asemenea.

Tratamentul sinuzitei cronice

Sinuzitele care dureaza mai mult de 3-8 saptamani se numesc sinuzite cornice.

Acestea sunt mai dificil de tratat si raspund mai incet la tratamentul antibiotic decat sinuzitele acute.

Terapia cu antibiotice este in mod obisnuit recomandata sinuzitelor cornice si

necesita o durata de 3-4 saptamani de tratament. Poate fi necesara incercarea mai

multor antibiotice. Spray nasal pe baza de corticosteroizi poate fi folosit in timpul tratamentului, pentru a diminua inflamatia si tumefactia membranei mucoase.

La anumite personae, sinuzitele pot fi cauzate de catre fungi sau alte bacterii care nu sunt in mod obisnuit asociate sinuzitele. Persoanele cu sistem imun defici-tar (de exemplu persoanele cu cancer sau diabet) prezinta risc pentru aceste infectii neobisnuite, in acest grup fiind incluse si persoanele care folosesc corticosteroizi pe cale orala sau inhalatorie (ca de exemplu prednison). Sinuzitele fungice care sunt incriminate in numeroase cazuri de sinuzite cornice, nu raspund la tratamentul antibiotic fiind necesar un tratament antifungic, cu corticosteroizi sau tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical poate fi necesar daca s-au administrat antibio-tice pentru o lunga perioada de timp si simptomele inca persista, sau cand compli-catiile (ca si infectia oaselor fetei) sunt iminente.

Tratament ambulatoriu

Tratamentul ambulatoriu combate simptomele durerii si presiunii asociate si-nuzitei acute (pe termen scurt). Tratamentul ambulatoriu poate imbunatatii drenajul mucusului prin sinusuri si previne necesitatea antibioticelor. Nu exista nici o dova-da stiintifica pentru a sprijini tratamentele ambulatorii ale sinuzitelor, dar unele dintre ele pot fi chiar folositoare :

consumul unor cantitati mari de fluide ajuta la pastrarea mucusului diluat;

aplicarea de caldura umeda (utilizand un prosop fierbinte sau o punga cu gel) pe fata timp de 5-10 minute, de cateva ori pe zi;

respirarea de aer cald, umed de la un dus cu aburi, baie fierbinte sau dintr-o chiuveta umpluta cu apa; se evita foarte rece si uscat; se ia in considerare fo-losirea unui umidificator pentru a creste umezeala aerului din interiorul casei;

folosirea de spalaturi nazale cu apa sarata (lavaj salin sau irigatii) pentru a pastra pasajul nasal deschis si a elimina mucusul si bacteriile; se pot procura dropsuri saline de la farmacie sau se poate prepara solutia salina la domiciliu; poate fi folositor sa se realizeze gargara cu apa sarata calda, utilizand o lingura de sare la 0,5 l de apa;

folosirea de medicamente neprescrise ca si antialgice si decongestionate (ca de exemplu spray-ul nasal) pentru a combate simptomele

daca este necesara suflarea nasului, aceasta se face bland; suflatul puternic poate forta impingerea mucusului inapoi in sinusuri si le poate bloca; se mentin ambele narine deschise in timpul suflatului nasului.

In cazul sinuzitei cronice este necesara continuarea masurilor de tratament am-bulatoriu prezentate mai sus, pentru o lunga perioada de timp, pentru a pastra sinu-surile libere (curate).

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos poate fi necesar cand simptomele sinuzitelor sunt severe sau nu se amelioreaza. Obiectivele tratamentului medicamentos sunt:

1. tratarea infectiei, care de obicei este cauzata de bacterii daca simptomele au durat mai mult de 7-10 zile
2. combaterea presiunii si durerii cauzate de un drenaj necorespunzator al sinu-sului
3. diminuarea inflamatiilor nasului si sinusurilor cauzate de alergii.

Tratamentul antibiotic este eficient in 90% din cazurile de sinuzita acuta, cand acestea sunt determinate de bacterii. Ar trebui observate imbunatatiri ale simpto-matologiei in 3-4 zile dupa inceperea tratamentului antibiotic. Administrarea de an-tibiotice timp de 7-10 zile este suficienta; doar daca simptomele nu se amelioreaza este nevoie de prelungirea tratamentului antibiotic pentru o perioada mai lunga de timp. Poate dura saptamani sau cateodata luni, pana ce membrana mucoasa se vin-deca complet dupa o infectie, astfel simptomele minore pot persista in aceasta pe-rioada. Aceate persoane sunt mai susceptibile sa dezvolte alte sinuzite in timp ce membrana ce captuseste sinusurile inca se vindeca.

Sinuzita cronica poate persista 3-8 saptamani sau mai mult si in mod obisnuit necesita 3-4 saptamani de tratament antibiotic. Simptomele pot persista sau pot re-veni in ciuda unui tratament antibiotic adecvat.Un alt antibiotic poate fi necesar pentru a trata infectia. Consultul unui medic specialist O.R.L. poate fi necesar daca simptomele sinuzitei nu dispar in ciuda unui tratament antibiotic de lunga durata.

Optiuni de medicamente

Antibioticele - sunt administrate pentru a distruge bacteria; cateva exemple de antibiotice folosite sunt: amoxicilina (Amoxil, Larotid, Trimox), cefaclor (Ceclor) si telitromicina (Ketek).

Decongestionantele - diminueaza tumefactia membranei mucoase nazale. Ca-teva exemple pot cuprinde oximetazolin hidroclorid (Afrin) si fenilefrin hidroclorid (Neo-Synephrine, Sinex Decongestionat Nasal Spray).

Analgetice - ca de exemplu aspirina, acetaminophen sau ibuprofen, sunt folosite pentru a combate durerea.

Corticosteroizii - ca de exemplu beclometazona dipropionate (Beconase, Vancenase) sau prednison (Deltasone, Prednicen-M), diminueaza inflamatia

pasajului nasal si pot fi administrati pe cale inhalatorie sub forma de spray nasal.

Mucoliticele - ca si guaifenesin (Robitussin), sunt folosite pentru a dilua mucusul.

Antibioticele administrate pe cale inhalatorie reprezinta o optiune noua de tra-tament pentru sinuzita cronica. Studiile initiale au aratat ca folosirea antibioticelor pe cale inhalatorie datorita contactului direct al acestora cu membrana mucoasei, poate fi mai eficienta cand alte forme de medicamente au efuat.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este folosit numai cand tratamentul medicamentos a esuat in controlul sinuzitei. Cand diferite complicatii neobisnuite se dezvolta, ca de exemplu cand infectia se raspandeste la os sau spre interior la creier, interventia chirurgicala este necesara aditional tratamentului cu antibiotice.

Scopul tratamentului chirurgical este de a imbunatatii drenajul sinusurilor, de obicei prin indepartarea obstructiei si drenarea mucusului. Se indeparteaza:

tesutul infectat, tumefiat sau lezat

osul, pentru a crea o deschidere mai larga pentru drenajul mucusului din sinusuri

tumorile (polipii) din interiorul nasului sau sinusurilor

corpul strain care blocheaza pasajul nasal sau sinusal; aceasta situatie este mai frecventa la copii.

Tratamentul chirurgical ar trebui sa ajute la drenarea corespunzatoare a sinusu-rilor blocate si infectate. Totusi, tratamentul chirurgical nu elimina intotdeauna complet sinuzita. Pana la 20% din pacienti necesita o a doua interventie.

Interventia chirurgicala este mult mai eficienta cand este folosita impreuna cu tratamentul medicamentos si cel din ambulatoriu, pentru a preveni alta episoade de sinuzita pe viitor. O a doua interventie chirurgicala si alte viitoare sinuzite pot fi evitate daca antibioticele sunt administrate pentru a preveni infectia.

Optiuni de procedee chirurgicale

Interventia chirurgicala endoscopica - este preferata procedeelor chirurgicale clasice, pentru majoritatea cazurilor care au nevoie de tratament chirurgical. Este mai putin invaziva, mai ieftina si prezinta o rata mai redusa de complicatii.

Procedura endoscopica poate fi realizata pentru a indeparta mici bucati de os sau alte produse patologice care obstrueaza deschiderea sinusurilor sau pentru ex-tirparea tumorilor (polipilor) membranei mucoase. In mod normal, un tub mic nu-mit endoscop, este inserat prin fosele nazale pentru ca medical sa vizualizeze si sa indeparteze produsele care blocheaza sinusurile. In anumite cazuri, laser-ul poate fi folosit pentru a cauterize tesuturile care obstrueaza deschiderea sinusurilor.

Procedeele chirurgicale clasice - pot fi efectuate in cazul complicatiilor sinu-zitelor, ca de exemplu cand se formeaza puroi in cavitatea sinusala sau se dezvolta osteomielita. In cazul procedeelor chirurgicale clasice, o fereastra (deschidere) este realizata direct in cavitatea sinusala, prin intermediul cavitatii bucale sau prin piele dinspre exterior.

Profilatie

Exista cateva modalitati prin care se poate reduce riscul dezvoltarii sinuzitelor:

Tratarea congestiei nazale (nas infundat) cauzata de raceala sau de alergii; aceasta poate ajuta la prevenirea infectiei bacteriene a sinusurilor;

Evitarea contactului cu persoanele care prezinta raceala sau infectii virale de cai respiratorii superioare; in cazul contactului cu persoane se recomanda spalarea mai des pe maini, in special dupa contactul cu persoanele infectate;

Evitarea fumatului de tigari, trabucuri si pipe, atat la domiciliu cat si la locul de munca; fumatul cauzeaza si irita suplimentar mucoasa inflamata ce captu-seste fosele nazale si sinusurile;

In cazul alergiilor, evitarea factorilor care declanseaza atacurile alergice; se recomanda consultarea medicului specialist referitor la imunoterapie (trata-ment injectabile antialergic);

Evitarea respirarii de aer uscat; este recomandat sa se foloseasca aer umidi-ficat atat la domiciliu cat si la locul de munca.

RECOLTAREA SECRETIEI NAZALE

Recoltarea secretiei nazale:

recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor indoita, cu care se poate patrunde in nazo-faringe

pentru examinari virusologice, recoltarea se face prin suflarea puternica a nasului intr-o cutie Petri sterile, fie prin spalare nazo-faringiana

Executie:

recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului

pacientul este asezat in pozitie sezand, cu capul in extensie fortata

se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCl sterile, cu ajutorul unei seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4 cm

capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele nazale si se injecteaza solutie de spalatura

pacientul apleaca imediat capul inaite si lasa sa se scurga lichidul intr-o cutie Petri sterila

se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la laborator

daca se intarzie trimiterea la laborator, atunci produsul va fi asezat la gheata

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

PE CALE RESPIRATORIE

Definitie:

Calea respiratore se preteaza la administrarea medicamentelor, avand in vedere suprafata de peste 100 m² a alveolelor pulmonare si vascularizatia lor bogata.

Se administreaza:

- gaze sau substante gazeificate

- lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori ; sau prin injectie intratraheala

Scop:

- dezinfectia ,decongestionarea mucoasei cailor respiratorii

- imbogatirea aerului inspirat in oxigen ,pentru combaterea hipoxiei

- fluidificarea sputei ,expectoratiei

Inhalatia:

- reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in caile respiratorii, antrenate de vaporii de apa

Indicatii:

- rinite ,rinofaringite

- bronsite ,astm bronsic

Pregatirea inhalatiei:

pacientul:

- pregatire psihica

- este informat cu privire la scopul administrari medicamentelor

-I se explica modul in care va respire:inspiratie pe gura ,expiratie pen as

-pregatire fizica :

-se aseaza in pozitie sezand

-se invata sa isi sufle nasul

-se aseaza un prosop in jurul gatului

-se ung buzele si tegumentele peri-bucale cu vaselina

materiale:

-inhalator, prosop ,vaselina ,cort ,apa clocotinda

-substanta medicamentoasa : esnte aromate ,substante antiseptice,substante alacaloide

Executia inhalatiei :

Asistenta :

- isi spala mainile

- inchide ferestrele camerei

- introduce in vasul inhalatorului cu apa clocotinda o lingurita inhalant la 1-2 l apa

- aseaza pacientul pregatit in fata palniei inhalatorului ,il acopera cu cortul sau pelerina

- mentine distanta de 30-80 cm fata de palnie

- invita pacientul sa inspire pe gura se expire pe nas

- supravegheaza pacientul

- durata unei sedinte :5-20 min

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

-se sterge fata pacientului cu un prosop moale

-este ferit de curentii reci si de aer

-ramane in incapere 15-30 de min

Reorganizarea:

-materialele se strang ,se spala

-inhalatorul se dezinfecteza

Oxigenoterapia

Inhalarea de aerosoli

De stiut:

- inhalatorul poate devein sursa de contaminare a cailor respiratorii ,daca nu este sterilizat in prealabil

De evitat:

- inhalarea primilor vaporideoarece acestia pot antrena picaturi de apa fierbinte

INSTILATIA

Reprezinta tehnica de administrare a solutiilor medicamentoase pe o mucoa-sa, sau un organ cavitar (nas,ureche,ochi,vezica urinara). Instilatiile nazala, oculara in conductul auditiv extern, sunt executate de asistenta.

Solutiile se instileaza cu ajutorul pipetei,sticlei picurator sau cu seringa (insti-latia in vezica urinara)

Pregatire instilatiei:

• materiale :

- pipeta,tampoane,comprese sterile

- material de protectie prosop

- solutie medicamentoasa - tavita renala

• pacientul:

pregatire psihica:

-se informeaza

-este instruit cum sa se compoarte in timpul si dupa instilatie

pregatire fizica:

- se aseaza dupa cum urmeaza:

- decubit dorsal, sau pozitie sezand cu capul in hiperextensie, pentru instilatia nazala si oculara

- decubit lateral(pe partea sanatoasa), pentruinstilatia in conductul auditiv extern

Executarea instilatiei

• asistenta:

- isi spala mainile

- evacueaza secretiile din cavitate(dupa caz,bolnavul sulfa nasul,curate cu un tampon de vata conductul auditiv extern sau sterge secretiile oculare cu o compresa sterile)

- aspira solutia medicamentoasa in pipeta

- pune in evidenta cavitatea:

- conjunctivala prin tractiunea in jos a pleoapei inferioare,cu policele mainii stangi

- nazala - ridica usor varful nasului cu policele mainii stangi

- conductul auditiv extern - tractionand pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga

- instileaza numarul de picaturi recomandate de medic

- sterge cu o compresa sterile excesul de solutie

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

- dupa instilatie auriculara se introduce un tampon absorbent in conductul auditiv extern

- dupa instilatia nazala,pacientul ramane nemiscat 30-40de secunde,ca solutia sa ajunga in faringe

Reorganizarea:

- pipeta se spala, deseurile se indeparteaza in tavita renala

De stiut:

- solutia utilizata pentru instilatia auriculara trebuie sa fie incalzita la baie de apa pana la 37sC

- instilatia pe mucoasa conjunctivala se face numai cu solutii izotone; dupa instilatiepacientul misca globul ocular

De evitat:

-aspirarea solutiei medicamentoase instilata in fosa nazala,deoarece poate patrunde in laringe provocand spasme, accese de tuse

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

PE CALE PARENTERALA

Definitie:

Calea parenterala, in intelesul strict al cuvantului, este calea care ocoleste tubul digestiv. Dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tubul digestiv (ex. calea respiratorie), notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata, pastrand in sfera ei numai calea injectabila de administrare a medicamentelor.

Injectia consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism, prin intermediul unor ace care traverseaza tesuturile, acul fiind adaptat la seringa.

Avantajele caii parenterale:

dozarea precisa a medicamentelor

obtinerea unui efect rapid

posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient, cu hemoragie digestive ,varsaturi

Scopul injectiilor

explorator

care consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante

terapeutic

administrarea medicamentelor

Locul injectiilor (ca si scopul) il constituie tesuturile in care se introduce medicamentele:

grosimea dermului

injectie intradermica

sub piele, in tesutul cellular subcutanat

injectia subcutanata

tesutul muscular

injectia intramusculara

in vasele sanguine

injectia intravenoasa si injectia intraarteriala

in inima

injectia intracardiaca

in interventia de urgenta

in maduva rosie a oaselor

injectia intraosoasa

in spatiul subarahnoidian

Pregatirea injectiei:

materiale:

- seringi sterile, cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa

- pentru injectia intradermica, seringa de 0,5 ml ,gradate in sutimi de ml

- pentru injectia intravenoasa, seringa cu amboul situate excentric

Se utilizeaza seringile de unica folosinta ,in ambalaj individual,sterilizate care prezinta urmatoarele avantaje :

- conditii maxime de sterilitate

- risc de contaminare a pacientului redus

- economie de timp

- economie de personal(pentru pregatirea in vederea refolosirii)

- manipulare usoara

- acele se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate;se pregateste un ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare.

Pregatirea pacientului pentru injectie:

pregatire psihica:

- se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei

pregatire fizica:

- se aseaza in pozitie confortabila,in functie de tipul si locul injectiei

Incarcarea seringii:

- se spala mainile cu apa curenta ,se verifica seringa si acele -capacitatea,termenul de valabilitate al sterilizarii

- se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor ,eticheta ,doza,termenul de valabilitate ,aspectul solutiei

- se indeparteaza ambalajul seringii ,se adapteaza acul pentru aspirat solutia, acoperit cu protectorulsi se aseaza pe o compresa sterile

a) aspirarea continutului fiolelor

- se goleste lichidul din varful fiolei prin miscaride rotatie

- se dezinfecteaza gatul fiolei prin flambare sau prin stergere cu tamponul imbibat in alcool

- se flambeaza pila de otel si se taie gatul fiolei

- se deschide fiola astfel: se tine cu mana stanga, iar cu policele si indexul mainii drepte protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei

- se trece gura fiolei deschise deasupra flacarii

- se introduce acul in fiola deschisa, tinuta intre policele, indexul si degetul mijlociu al mainii stangi, seringa fiind tinuta in mana dreapta

- se aspira solutia din fiola, retragand pistonul cu indexul si policele mainii drepte si avand grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat; fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in jos

- se indeparteaza aerul din seringa, fiind in pozitie verticala cu acul indreptat in sus, prin impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac

- se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face

b) dizolvarea pulberilor

- se aspira solventul in seringa

- se indeparteaza capacelul metalic al flaconului, se dezinfecteaza dopul de cauciuc, se asteapta evaporarea alcolului

- se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrisa

- se scoate acul din flacon si se agita pana la completa dizolvare

c) aspirarea solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc:

- se dezinfecteaza dopul de cauciuc, se asteapta evaporarea alcoolului

- se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata

- se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon, pana la nivelul dopului si se introduce aerul

- se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa sub presiunea din flacon

- acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie

De stiut:

- fiolele neetichetate sau de pe care s-a sters inscriptia nu se folosesc

- daca in timpul deschiderii fiolei cad cioburi in interior ,continutul nu se mai utilizeaza

- fiolele deschise se administreaza imediat

- substantele precipitate se vor agita inainte de aspirarea lor in seringa

- substantele uleioase se pot incalzii usor in apa calda pentru a putea fi aspirate cu usurinta

De evitat:

-alterarea continutului fiolei in timpul flambarii gatului ei in vederea deschiderii

INJECTIA INTRADERMICA

Executarea:

asistenta isi spala mainile

dezinfecteaza locul injectiei

se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi

se prinde seringa in mana dreapta (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului

se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului

se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala, avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm

se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei

Reorganizare

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei

se citeste reactia in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stability

Incidente:

revarsarea solutiei la suprafata pielii, avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului in grosimea dermului

lipsa aspectului characteristic (papula cu aspect de coaja de portocala), cauza - patrunderea solutiei sub derm

lipotimie, stare de soc cauzate de substanta injectata

necrozarea tegumentelor din jurul injectiei

De stiut:

i.d. se poate face pe orice suprafata a corpului in scop anestezic

asistenta pregateste adrenalina, efedrina, hemisuccinat de hidrocortizon cand injectia are drept scop testarea sensibilitatii organismului la diferite alergene

De evitat:

dezinfectia pielii cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina

INJECTIA INTRAMUSCULARA

Locul injectiei il constituie muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri im-portante de vase si nervi, a caror lezare ar putea provoca accidente. In muschii fesieri, se evita lezarea nervului sciatic:

cadranul superoextern fesier - rezulta din intretaierea unei linii orizontale, care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pana deasupra santului interfesier, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale

cand pacientul e culcat, se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctual Smirnov este situate la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctual Barthelmy e situate la unirea treimii externe cu cele doua treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii care uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier)

cand pacientul este in pozitia sezand, injectia se poate face in toata regiunea fesiera, deasupra liniei de sprijin.

Pregatirea injectiei:

materiale:

- vezi generalitati

- se incarca seringa

pacientul:

- se informeaza

- se recomandase relaxeze musculature

- se ajuta se se aseze comod in pozitie decubit ventral,decubit lateral, ortostatism, sezand (pacientii dispneici)

-se dezbraca regiunea

Executarea :

- asistenta isi spala mainile

- dezinfecteaza locul injectiei

- se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta, cu acul montat la seringa

- se verifica pozitia acului prin aspirare

- se injecteaza lent solutia

- se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul

- se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia, favorizand resorbtia

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

- se aseaza in pozitie comoda, ramanand in repaus fizic 5-10 min.

Incidente si accidente:

- durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau aunor ramuri ale sale

- paralizia prin lezarea nervului sciatic

hematom prin lezarea unui vas

- ruperea acului

- sepuratie aseptica

- embolie ,prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase

Interventii:

- retragerea acului ,efectuarea injectiei in alta zona

- se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei

- extragerea manuala sau chirurgicala

- se previne prin folosirea unor ace sufficient de lungi pentru a patrundein masa musculara

- se previne prin verificarea pozitiei acului

De stiut:

-injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa ,respectandu-se masurile de asepsie

-pozitia acului se controleaza ,in cazul solutiilor colorate ,prin detasarea seringii de la ac, dupa introducerea acului in masa musculara

-infiltratia dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor injectiilor.