Eficienta Investitiilor de Capital pentru Modernizarea si Dezvoltarea S.C. Tehno-Fluid S.A.

UNIVERSITATEA ROMANO - AMERICANA

Facultatea de Relatii Comerciale si Financiar-Bancare

Interne si Internationale

Eficienta Investitiilor de Capital pentru Modernizarea si Dezvoltarea S.C. Tehno-Fluid S.A.

CUPRINS:

CAP 1. Conceptul de eficienta economica a investitiilor de capital in economia de piata

1.1Conceptul propriu-zis de eficienta economica a investitiilor de capital

1.2.Criterii de eficienta economica a investitiilor de capital in economia de piata

1.3Indicatorii de evaluare a eficientei investitiilor de capital in economia de piata

1.3.1. Indicatori cu caracter general

1.3.2. Indicatori de baza

1.3.3. Indicatori dinamici

CAP 2 Necesitatea realizarii unor investitii de capital pentru modernizarea si dezvoltarea capacitatii de productie la S.C TEHNO-FLUID S.A

2.1 Prezentarea generala a societatii

2.1.1 Denumire si localizare. Conducerea societatii

2.1.2 Forma juriduca si actul legal de constituire

2.1.3 Capitalul social

2.1.4 Scurt istoric

2.1.5 Specificul activitatii de productie

2.1.6 Organizarea

2.1.7 Produsele si serviciile

2.1.8 Piata

2.1.9 Clentii

2.1.10 Organizarea distribitiei

2.1.11 Promovarea produselor societatii comerciale

2.1.12 Concurenta

2.1.13 Dotarea tehnica

2.1.14 Energie si utilitati

2.1.15 Fluxul tehnologic

2.1.16 Necesitatea si oportunitatea modernizarii- dezvoltarii capacitatii de productie la "Atelierul turnatorie din piese alama" din cadrul Armaturi Sanitare

2.1.17Evolutia principalilor indicatori pe ultimii 5 ani

Cap 3. Analiza comparativa a variantelor de investitii pentru modernizarea si dezvoltarea "Atelierului turnatorie din piese alama" Armaturiv Sanitare din cadrul S.C TEHNO-FLUID S.A

Cap 4. Concluzii si propuneri privind cresterea eficientei economice a investitiilor de capital pentru modernizarea si dezvoltarea capacitatii de productie a S.C TEHNO-FLUID S.A

4.1 Concluzii privind avantajele variantei propuse fata de situatia initiala

4.2 Propuneri referitoare la cresterea eficientei investitiilor de capital realizate la "Armaturi Sanitare" din cadrul S.C. TEHNO-FLUID S.A

BIBLIOGRAFIE

CAP 1. Conceptul de eficienta economica a investitiilor de capital

in economia de piata

In economia de piata activitatea de investitii ocupa un loc central, atat in sfera productiei de bunuri si servicii, cat si in sfera consumului , fiind factorul care influenteaza simultan cererea si oferta.

In cadrul circuitului economic national, activitatea de investitii joaca un rol dublu :

● in primul rand ,agentii economici declansatori de actiuni investitionale isi sporesc oferta de bunuri si /sau servicii prin cresterea capacitatii lor productive, realizand venituri suplimentare.

● in al doilea rand , orice proiect de investitii va genera nevoi sau cereri suplimentare in sectoare conexe in amonte ( furnizoare de materii prime, materiale, utilitati, etc.) sau in aval ( distribuitoare si/sau consumatoare a bunurilor si serviciilor oferite) .Implicit va avea loc o crestere in lant a veniturilor la toti agentii economici antrenati.

In plan social, investitiile joca rolul de compensator in ocuparea fortei de munca, in imbunatatirea calitatii vietii. Implementarea unor proiecte de investitii antreneaza modificari pe piata muncii, creand o nevoie suplimentara de forta de munca in sectoarele care pregatesc si realizeaza actiuni investitionale.Aceast are ca efect atenuarea presiunii factorilor generatori de somaj ,asa cum sublinia H. Schmidt , "profiturile de astazi fac investitiile de maine, iar acestea locurile de munca de poimaine".

Investitiile constituie suportul material al promovarii progresului tehnico- stintific in diverse sectoare de activitate. Proiectele de investitii aplicate constituie mijlocul principal de valorificare a solutiilor tehnice si tehnologice noi oferite de cercetarea stiintifica.

Activitatea de investitii joaca un rol important in rezolvarea marilor probleme ale lumii contemporane, referitoare la protectia mediului ambient, refacerea echilibrului ecologic acolo unde acesta a fost rupt.

La toate acestea se adauga si necesitatea eforturilor investitionale indreptate spre asigurarea securitatii nationale.

Conceptul propriu-zis de eficienta economica a investitiilor de capital

In practica economica investitia este privita ca o cheltuiala pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu scopul de a obtine bunuri si/sau servicii .In limba romana notiunea este asemanatoare celor de plasare, alocare, dotare.

Intr-o viziune mai restransa investitia pote fi definita ca " totalitatea cheltuielilor prin care se creeaza, se achizitioneaza noi fonduri fixe productive sau neproductive , se perfectioneaza sau se reconstituiesc fondurile fixe existente" .Trebuie subliniat ca scopul final pentru care se face o investitie nu este de a realiza mijloace fixe ( utilaje, echipamente ,hale, magazii etc), ci de a se obtine efecte utile de natura economica, sociala,ecologica etc. Pe scurt ,investitia trebuie privita ca "o cheltuiala certa pentru un viitor incert".

Notiunea de investitie implica trei elemente definitorii : durata ,risc si eficienta.

Pentru a avea o privire completa asupra notiunii de investitie, vom studia imaginea ei tridimensionala( contabila, oconomica si financiara)asa cum este ea prezentata in lucrarile de specialitate.

Dimensiunea contabila cea mai restrictiva, care reduce investitia la notiunea de imobilizare in sensul contabil al cuvantului. Din acest punct de vedere investitia reprezinta " toate bunurile mobile si imobile, corporale si necorporale, achizitionate sau create in intreprindere, destinate a ramane constant sub aceeasi forma ". Bunurile in cauza se inregistreaza in contabilitate in clasa 2 de conturi de imobilizari, care se grupeaza astfel:

- imobilizari legate de exploatare

- imobilizari in afara exploatarii( neproductive )

Se observa ca in aceasta acceptiune asupra notiunii de investitii accentul se pune pe durata de viata a bunului, care depaseste durata unui exercitiu.

Dimensiunea economica largeste sfera de cuprindere a investitiei, deoarece, conform acestei acceptiuni investitia reprezinta " toate consumurile de resurse care se fac in prezent in speranta obtinerii in viitor a unor efecte economice (venituri, incasari ) esalonate in timp si care, in suma totala, sunt superioare cheltuielilor initiale de resurse". In aceasta viziune accentual cade mai mult pe materialitatea efortului investitional, precum si pe eficienta actiunii.

In aceasta acceptiune se considera investitie:

- achizitionarea de echipamente de lucru si alte bunuri ce constituie iesiri de trezorerie, dar care au ca urmare incasari suplimentare, economii de costuri etc,esalonate pe o durata mai lunga de timp .

- alte cheltuieli decat cele referitoare la cumpararea de bunuri si echipamente cum ar fi: cheltuieli pentru publicitatea de marca, costul programelor de punere la punct a unori noutati in domeniul tehnologic, organizatoric etc,cheltuieli cu programele de cercetere-dezvoltare.

Dimensiunea financiara considera investitii toate cheltuielile de resurse care genereaza venituri si/sau economii de pe o lunga perioada de timp in viitor si, in consecinta, amortizarea lor se face pe mai multi ani.

Acceptiunea financiara inglobeaza toate elementele de imobilizari sau cheltuieli, la care se adauga nevoia de fond de rulment pentru exploatare, generat de cresterea volumului de activitate. Valoarea reala a efortului investitional , din punct de vedere financiar, pentru realizarea unui proiect este data de costul obiectivului ce se construieste, plus fondul de rulment aferent exploatarii.

Din punct de vedere financiar problema cea mai importanta pentru investitii este de a asigura echilibrul intre resurse si nevoi.

In concluzie putem spune ca investitia reprezinta orice chieltuiala de resurse facuta in vederea crearii premiselor necesare obtinerii in viitor , pe o perioada mai lunga de timp , a unor efecte scontate.

Elementele definitorii ale conceptului de investitii sunt:

● continutul concret material al efortului investitional , care considera investitia ca o structura individualizata de resurse diferite ca natura si volum ce sunt angrenate in relizarea unui efort.

● factorul timp-durata, care releva ca orice proiect de investitii are o perioada de viata proprie caracterizata prin etape si momente bine definite.

● notiunea de eficienta, conform careia intreprinzatorul ( agentul declansator de proiect) accepta schimbarea unor disponibilitati prezente de resurse pentru o serie de efecte ( incasari) viitoare, care in suma totala sa fie superioare cheltuielilor initiale.

● notiunea de risc , care decurge din insasi esalonarea pe perioade viitoare a efectelor asteptate; aceste efecte viitoare sunt insa sperante si nu certitudini.

CLASIFICAREA INVESTITIILOR

Investitiile se clasifica dupa mai multe criterii:

a)     Dupa natura lor:

2. Investitii corporale, care sunt constituite din activul fizic al firmei si activul circulant
3. Investtiile necorporale, care cuprind: activele necorporale sub forma de fond de comert, brevete s.a. , cheltuieli cu formarea personalului de exploatare , de publicitate, cu studii etc. ;
4. Investitii financiare , sub forma de titluri de participare ( mobilizari financiare ), imprumuturi pe termen lung.

b) Dupa obiectivul care se urmareste prin realizarea proiectului :

1.Investitii productive, care, la randul, lor, pot fi grupate astfel:

1.1 investitii de exploatare , referitoare la crearea de noi capacitati de productie;

1.2. investitii de mentinere , care se refera la inlocuirea, reutilarea capacitatilor de productie existente;

1.3. investitii de modernizare ,care se fac cu scopul cresterii performantelor tehnice, imbunatatirii randamentelor la echipamentele de productie existente;

1.4. investitii de inovare , care au ca scop diversificarea activitatii.

2 Investitii obligatorii, care se fac cu scopul de a respecta anumite angajamente luate anterior fata de alti agenti economici sau fata de proprii angajati, precum si cu scopul de a se respecta anumite reglementari legale.

3 Investitii strategice , care se fac in sfera cercetarii-dezvoltarii sau pentru ameliorarea climatului de munca. Ele pot avea caracter ofensiv sau defensive.

c) Dupa gradul de risc pe care il reprezinta:

1. Investitii cu risc scazut - in special, investitiile de mentinere si ameliorare

2. Investitii cu risc sporit- in general, cele mai riscante sunt investitiile de expansiune sau de diversificare;

d) Din punct de vedere al relatiilor ce se stabilesc intre intreprinzator si sursa straina de resurse pentru investitii:

1. Investitii straine directe,cand agentul finantator strain capata si posibilitatea de a lua decizii de control asupra proiectului pe linie manageriala, tehnologica etc.

2. Investiti straine de portofoliu, care sunt, in esenta, plasamente pur financiare, fara alte implicatii in viata proiectului.

e) Dupa rolul functional pe care il joaca in cadrul proiectului:

1. Investitii directe sunt acele cheltuieli legate functional si teritorial de obiectivul care se edifica.

2. Investitii colaterale sunt acele cheltuiele de resurse legate teritorial si functional de investitia directa.

3. Investitii conexe sunt acele cheltuiele ce se fac in ramuri sau domenii conexe celui in care se infaptuieste proiectul. Investitiile conexe sunt fundamentate pe baza de proiect propriu, produc efecte utile in ramura sau sectorul in care se fac.

f) Dupa structura tehnologica a cheltuielilor:

1.Investitii in mijloace fixe, care se pot grupa astfel:

1.1 cheltuieli cu echipamentele, cuprind valoarea lor de achizitie, costul de transport la santier, taxe aferente;

1.2 cheltuieli de montaj- instalare;

1.3 achizitii si amenajare de teren;

1.4 constructii, cladiri, amenajari;

1.5 alte mijloace fixe

2. Cheltuieli preliminare care cuprind costul proiectelor , formarea de personal de exploatare, licente, cheltuieli de constituire etc.

3. Fond de rulment - capital de lucru

g) Dupa cronologia intrarilor si iesirilor de trezorerie

1. O singura intrare- o singura iesire ( point-input, point-output)

2. Intrari multiple in mai multe etape si o singura iesire ( continous-input, point-output )

3. O singura intrare si iesiri multiple continuu pe o perioada mai lunga de timp ( point-input, continous-output )

4. Intrari multiple- iesiri multiple (continous-input, continous-output )

h) Dupa modul de constituire:

1. Investitii nete, reprezentate de fonduri banesti ce provin din produsul national net, din profitul agentului economic,credite etc.

2. Investitii brute, care rezulta din adaugare amortizarilor la investitiile nete.

i) Investitiile materializate in mijloace fixe se grupeaza astfel

1. cladiri

2. constructii speciale

3. masini, utilaje si instalatii de lucru;

4. aparate de masura, control si reglare;

5. mijloace de transport;

6. animale si plantatii;

7. unelte, dispozitive, mobilier si aparatura birotica;

8. active corporale mobile neregasite in capitolele anterioare.

Programele de investitii, indiferent de nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai larga si, de cele mai multe ori, pentru implementarea lor este nevoie sa fie detaliate in unul sau mai multe proiecte de investitii.

Proiectul de investitii poate fi definit ca un ansamblu optimal de actiuni de investitii bazate pe o planificare sectoriala, globala, pe baza careia, o combinatie definite de resurse umane, materiale etc. provoaca o dezvoltare economica, sociala determinate. Un proiect pentru a fi aplicat, necesita un ansamblu de mijloace definite ca natura.

Un agent economic poate avea un portofoliu de proiecte de investitii, intre care exista sau nu, relatii de interconditionare. Din acest punct de vedere distingem:

a)     Proiecte incompatibile- sunt acele proiecte care, din punct de vedere tehnic- constructive, se exclude reciproc deoarece indeplinesc aceleasi functii.

b)     Proiecte compatibile sau independente - acele proiecte care, din punct de vedere tehnic -constructiv, se pot realize simultan, fara a fi afectate performantele unuia sau altuia. Singura problema in acest caz este de ordin financiar, daca agentul economic declansator are capacitatea financiara pentru realizarea simultana a mai multor proiecte. Dupa natura relatiilor dintre ele deosebim urmatoarele situatii:

b.1 proiecte complementare, la care, decizia privind un proiect influenteaza automat decizia la un alt proiect.

b.2 proiecte contingente, in functie de criteriile de eficienta, cand eficienta unui proiect depinde de decizia de adoptare sau de respingere a altui proiect.

Dupa modul cum se asigura sursele de finantare:

Investitii finantate din sursele proprii ale intreprinzatorului;

Investitii finantate din surse straine;

Investitii finantate prin alocatii bugetare.

Dupa modul de executie a unui proiect distingem:

Executie in regie proprie de catre agentul economic declansator. Acest mod este recomandabil in cazul unor proiecte simple, de mica ampolare.

Executie in antrepriza de catre agentii economici specializati.

Executie in sistem mixt prin conlucrare activa a proprietarului cu antreprenorul( furnizor).

Proiectul cheie in maniera clasica presupune stabilirea unei relatii simple, limitata doar la forma sa concret materiala. Nu se prevede livrarea de elemente necorporale ale investitiei, iar serviciile intelectuale sunt limitate la o documentatie stricta, privind continutul, planul sau machetele produsului. Furnizorul are obligatia de a pune la dispozitia cumparatorului, echipamentul insotit de documentatie tehnica si garantiile necesare. Exploatarea si riscurile aferente, asigurarea unitatilor cad in sarcina cumparatorului proprietar.

Beneficiarul proiectului are obligatia de a asigura baza de date pentru fundamentarea proiectului, sa preia obiectivul cand este terminat, sa achite contravaloarea acestuia si sa respecte presciptiile de exploatare prevazute in contact. Este o relatie "rece" inte cei doi actori principali ai proiectului, ceea ce poate duce la rezultate nefavorabile daca intre cei doi exista un decalaj semnificativ de pregatire tehnica.

In consecinta, acest tip de relatie este recomandata numai intre parteneri care au pregatire si competente tehnologice similare sau in cazul unor proiecte de mica anvergura si complexitate scazuta.

Proiectul la cheie in maniera incarcata are la baza o relatie mai complexa intre cei doi actori principali, in sensul implicarii mai profunde a furnizorului in viata proiectului.

Furnizorul isi asuma sarcina de a pune la dispozitia beneficiarului, instrumentul tehnic de productie gata de functionare.

Obligatiile beneficiarului de proiect sunt cele enuntate anterior, apare in plus, implicarea personalului propriu de exploatare in operatiunile de incercare, punere in functiune si atingerea parametrilor de performanta proiectati.

Avantajul acestui tip de relatie este conferit de profesionalismul cu care se asigura asistenta tehnica de specialitate si formarea personalului propriu de exploatare de catre celalalt actor principal al proiectului-furnizor.

Proiectul cu venit asigurat presupune o relatie contractuala intre cei doi actori principali ai proiectului prin care proprietarul se asigura de colaborarea calificata a furnizorului pe o perioada mai lunga de timp, pana cand acesta este convins ca exploatarea noului obiectiv cu personalul propriu se inscrie in criteriile de performanta prevazute in proiect.

Furnizorul se angajeaza sa execute un sistem tehnic complex, apt sa produca la parametrii cantitativi specifici in documentatia tehnico- economica de proiect in conditii de exploatare exclusive cu personal local.

Proiect cu piata asigurata este definita ca o relatie mai complexa intre cei doi principali actori ai proiectului, in cadrul careia executantul/furnizorul isi asuma si obligatiile de comercializare a produselor. Este o relatie recomandabila atunci cand proprietarul beneficiarul de proiect dispune de o piata a produsului inferioara volumului de productie priectat, nu cunoaste sau nu poate penetra singur pe noi segmente de piata.

1.2 Criterii de eficienta economica a investitiilor de capital in economia de piata

Pornind de la sensul lingvistic al notiunii de eficienta ( a produce efectul util asteptat) se poate afirma ca eficienta este atributul oricarei activitati umane de a produce efectul util asteptat. Intr-o expresie mai generala, eficienta este redata de relatia dintre rezultatele obtinute, intr-o anumita activitate si cheltuielile de resurse cu respectiva activitate

In domeniul investitiilor trebuie sa avem in vedere unele caracteristici ale eficientei economice:

a) Eficienta economica a investitiei este pe de o parte a intregii activitati productive. Ea depinde de actiunea in comun a tuturor si a fazelor procesului de productie. De asemenea ea reflecta modul cum au fost concepute si realizate lucrarile de investitii.

b) Eficienta economica a investitiilor isi contureaza continutul prin raportarea diverselor efecte scontate sau obtinute la cheltuielile necesare obtinerii lor.

c) Nivelul eficientei economice a investitiilor se stabileste pe baza de previziune, deoarece calculele respective se fac intr-o etapa care precede atat executarea obiectivului, cat si functionarea acestuia. Previziunile se refera la nevoia sociala pentru anumite produse si servicii, modificari ale volumului si structurii productiei, ale cerintelor de consum, ale preturilor ale tehnologiilor de fabricatie. Se fac previziuni asupra duratei vietii produselor intreprinderii.

d) Raportul efect- efort e in stransa corelatie cu factorul timp, datorita decalajului dintre momentul cheltuirii resurselor de investitii si al obtinerii efectelor economice.

e) Eficienta economica a investitiilor imbraca o forma absoluta, dar se calculeaza si in forme relative, pentru a face compartii intrele variantele de proiect. Nivelul eficientei economice absolute este in functie de parametrii de efort si efect al fiecarei variante.

f) Determinarea eficientei economice a investitiilor sa se bazeze pe o abordare sistematica, datorita interdependentei dintre procesele economice, dintre intreprinderi si ramuri.

In cazul investitie compararea rezultatelor cu eforturile /costurile aferente este o cerinta esentiala a conducerii rationale si rentabile.

Calculele de eficienta necesita stabilirea atat a cheltuielilor, cat si a efectelor sau rezultatelor aferente proiectului.

Cheltuielile de investitii se stabilesc cu rigurozitate pentru ca din momentul concretizarii lor in constructii, utilaje etc., ele devin ireversibile si nu mai este posibila reveni asupra lor.

Pentru a preveni sau a cunoaste consecintele nefavorabile, se fac o serie de calcule bazate pe probabilitati si simulari prin care se estimeaza modificari in privinta pretului de desfacere, a evolutiei cererii pe piata, a fluxurilor de venituri anuale, cantitatii ce va fi produsa in fiecare an, duratei de viata economica a proiectului sau produsului.

Analizele si comparatiilor ce se fac asupra investitiei scot la iveala eventualele costuri suplimentare sau lucrari de prisos, conduc la dezvaluirea unor posibilitati de imbunatatire a solutiilor tehnico- economice cuprinse in proiect. In acelasi timp se analizeaza modul cum investitia raspunde cerintelor de dezvoltare economica pe o linie moderna si eficienta.

Evaluarea proiectelor de investitii urmareste, pe de o parte, costurile si incasarile pentru agentul economic, iar pe de alta parte eforturile si avantajele pentru economia nationala.

Indicatorii sunt o modalitate de baza folosita pentru masurarea si analiza eficientei economice in cadrul evaluarii proiectelor de investitii. Ei reprezinta caracteristici cantitative/marimi, valori cu ajutorul carora se exprima nivelul eficientei economice a diverselor proiecte din practica investitiilor.

Indicatorii de eficienta economica se obtin prin calcule si prelucrare a informatiilor initiale, pe baza unor modele matematice, care redau si realizeaza prin compararea costurilor necesare cu efectele preconizate.

Indicatorii de eficienta economica a investitiilor reprezinta o informatie calitativ noua, cu alt continut economic si alte semnificatii.

Aceasta informatie, calitativ noua, pe care o furnizeaza indicatorii de eficienta economica a investitiilor, permite investitorilor, bancilor care acorda credite pentru investitii, factorilor de decizie in domeniu, sa cunoasca si sa aprecieze garadul de utilizare rationala a investitiilor intr-o varianta sau alta de proiect, care este rentabilitatea financiara a investitiilor, la cat se ridica marimea capitalului angajat pentru construirea si functionarea capacitatilor de productie si serviciilor ce se realizeaza prin proiectul respectiv, care este castigul, profitul net pe care-l va aduce proiectul dat de investitii etc.

Indicatorii de eficienta economica a investitiilor, construiti dupa modelul raportului matematic intre eforturi si efecte sau efecte si eforturi, se exprima sub forma de:

●eforturi (costuri) specifice pentru obtinerea unei unitati de efecte economice;

●efecte (rezultate) specifice pe unitatea de masurarea costurilor necesare.

La calculul indicatorilor se pot lua in consideratie efectele anuale, dar mai ales efectele economice integrale, costurile de investitii, dar si costurile totale, de investitii si de exploatare. Orice indicator de eficienta trebuie sa fie in concordanta cu scopul urmarit prin realizarea proiectului dat. De asemenea indicatorii de eficienta vor trebui:

sa poata fi calculati si evaluati;

sa concorde cu sistemul de prioritati ale investitorului si ai bancii care acorda credite sau fianteaza proiecte de investitii.

Din punct de vedere al capacitatii lor cognitive, de informare, indicatorii de evaluare a eficientei economice a investitiilor se clasifica in:

indicatori analitici ( partiali), se calculeaza la nivelul detaliilor si elementelor solutiilor de proiect ;

indicatori sintetici, se calculeaza pe subsisteme si pe intregul sistem

indicatori complexi, acestia se calculeaza la orice nivel.

Dupa felul cum reflecta sau nu impactul factorului timp in economie indicatorii se clasifica in:

indicatori statici

indicatori dinamici

In general, in evaluarea proiectelor de investitii se utilizeaza mai multi indicatori, de diferite clase, dar reunite intr-un sistem.

Criteriile eficientei economice si modele de calcul

Investitiile isi indeplinesc scopul in conditiile unei eficiente ridicate, numai atunci cand, la dirijarea si realizarea lor se utilizeaza criterii si metode stiintifice de calcul, modele matematice etc.

Criteriile de eficienta economica a investitiilor exprima aspectele definitorii, cele mai importante, ale procesului de investitii, indeosebi rezultatele ce se obtin in urma infaptuirii sale.

Din punct de vedere al intereselor economiei nationale, criteriul ce se aplica pentru evaluarea proiectului este suportul de produs national net sau de valoare adaugata neta.

La nivelul intreprinderii, criteriul principal il reprezinta rentabilitatea, dar si marimea valorii adaugate nete, reducerea costurilor etc.

Indicatorul care sintetizeaza cel mai bine efectele proiectului pentru economia nationala este valoarea adaugata neta. Aceasta ofera o masura a contributiei proiectului de investitii la sporirea venitului national.

Valoare adaugata bruta reprezinata diferenta intre incasarile din vanzarea produselor finite si costul materialelor si serviciilor achizitionate de la terti.

Ea se compune din:

a)     costurile de prelucrare

b)     venitul net ( plus- produsul)

In calculele si analiza eficientei economice a investitiilor se intalnesc o serie de metode matematice , stintifico- matematice, economice etc, care ajuta la stabilirea celor mai bune variante de repartizare a resurselor, alegerea tehnologiilor de fabricatie etc. Se folosesc metode si modele matematice ca: balanta legaturilor dinte ramuri, functiile de productie, programarea liniara etc.

In vederea gasirii solutiei celei mai favorabile pentru interesele intreprinderii, este bine sa se elaboreze si rezolve mai multe variante ale problemei de programare liniara, schimbandu-se criteriul de eficienta.

Pentru previziunea efectelor economice ale investitiilor se utilizeaza functiile de regresie si cele de corelatie. Cu ajutorul lor se prognozeaza modificarile ce vor avea loc in tehnologiile de fabricatie, in cererea produselor pe piata interna si externa, in evolutia preturilor etc.

Determinarea cat mai corecta a eficientei necesita luarea in calcule a implicatiilor timpului asupra investitiei si asupra rezultatelor. In acest scop, se aplica tehnica actualizarii datelor aferente proiectului, avand in vedere ca valorile de marimi egale, considerate in perioade de timp diferite, se deosebesc intre ele sub aspectul importantei lor economice. Calculele de actualizare se bazeaza pe aplicarea formulei dobanzii compuse sau pe a celei de discontare.

Pentru decizia de investitie,trebuie sa se prelucreze corespunzator datele din domeniu, sa le compare, sa alegi modalitatea optima de solutionare dintr-o multitudine de variante.

1.3 Indicatorii de evaluare a eficientei economice a investitiilor de capital in economia de piata

Termenul indicator are in vedere un instrument cu ajutorul caruia sa se

poata reda starea unui sistem la un moment dat.

Rolul indicatorului este sa atraga atentia conditiilor concrete in care functioneaza sistemul intr-o anumita perioada.

La nivelul unei firme care se prezinta sub forma unui mecanism al unui sistem,sectiunea investitionala se inscrie ca una din cele mai importante laturi ale acestuia.

In prezent, o firma din punct de vedere investitional se poate afla in mai multe ipostaze, dupa cum urmeaza:

● firma poate sa realizeze investitii pentru construirea unor unitati noi in cadrul programului sau de dezvoltare;

● firma poate sa realizeze investitii pentru modernizarea, dezvoltarea, reutilarea sau reprofilarea unor capacitati de productie existente

● nu trebuie ignorate, de asemenea, unele investitii pe care o firma le poate face sub forma de plasamente de capital in procurarea de actiuni, obligatiuni de la alte firme sau de pe piata secundara de capital, aceasta fie cu scopul de a ajunge sa aiba o influenta notabila in cadrul altei societati de unde provin actiunile, fie in scopul obtinerii de dividende.

O decizie inadecvata de alocare a capitalului pentru investitii nu mai permite nici o retopire sau prelucrare suplimentara, aceasta se va concretiza sigur intr-un esec economic, presarand cu flori drumul catre faliment.

Eficienta economica, asociata cu cea de investitii de capital, presupune intelegerea unui lucru extrem de important ce conditioneaza intelegerea multor aspecte din cele ce vor fi prezentate ulterior, si anume a ideii pluritatii de variante.

Niciodata nu vom porni la realizarea unei investitii, a unui plasament de capital fara ca in prealabil sa fi studiat doua, trei sau chiar mai multe variante de investitii, fiecare cu avantajele si dezvoltajele sale, incercand ca prin intermadiul indicatorilor de eficienta economica a investitiilor sa ne pronuntam in final asupra variantei celei mai convenabile, mai eficiente.

Un proces economic va fi caracterizat de un numar mai mare sau mai mic de indicatori, in functie de gradul sau de complexitate, nefiind exclusa psibilitatea ca in cadrul aceleasi variante unii dintre indicatori sa fie favorabili, iar altii nefavorabili. In aceste situatii, cu atat mai mult se va impune dublarea calculelor economice de o analiza economica corespunzatoare.

Sistemul indicatorilor eficientei economice a investitiilor cuprinde patru mari grupe de indicatori :

A)   Indicatori cu caracter general.

B)    Indicatori de baza.

C)   Indicatori specifici diferitelor obiective si ramuri.

D)   Indicatori suplimentari

Cele patru grupe de indicatori se completeaza in cadrul calculelor de eficienta economica, prezentand, in final, o imagine cuprinzatoare asupra conditiilor concrete de eficienta economica in care se va proiecta, realiza si functiona un anumit obiectiv de investitii.

1.3.1 INDICATORI CU CARACTER GENERAL

Grupa indicatorilor cu caracter general are rolul de a contribui la formarea unor imagini globale asupra conditiilor concrete de eficienta economica in care se va realiza si functiona obiectivul de investitii.

In cadrul acestei grupe putem enumera urmatorii indicatori:

Capacitatea de productie

Acest indicator exprima productia maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada de timp, in conditii normale de functionarea a capitalului fix, de utilizare a resurselor umane si materiale si a unui anumit coeficient de schimburi.

Notata prin "q" capacitatea de productie se exprima in general in unitati

Fizice de productie - buc. , tone, m, m etc.

Capacitatea de productie poate fi exprimata si in unitati valorice:

n

Q = ∑ qj pj

J=1

In care: Q- capacitatea de productie exprimata valoric

qj capacitatea fizica de productie a sortimentului

pj- pretul sortimentului j de productie

Capacitatea de productie este un indicator de volum care ne arata o imagine de ansamblu, globala asupra marimii obiectivului. Acest indicator de volum concretizeaza de fap in prim efect al efortului investitional facut, aratandu-ne o imagine de ansamblu, asupra marimii obiectivului.

Numarul de salariati

Este un indicator care trebuie cunoscut inca din faza de proiectare, el stabilindu-se in corelatie cu productia, productivitatea muncii si coeficientul de schimburi.

Costul de productie

Acest indicator arata de fapt conditiile concrete de efort economic in care se va realiza productia proiectata.

Reducerea costului de productie de la o perioada la alta este una din caile principale de crestere a profitului.

Profitul

Profitul este scopul urmarit de orice intreprinzator. Cu ajutorul profitului intreprinzatorul asigura premisele necesare pentru cresterea capitalului fix.

Pe baza profitului se poate calcula unul dintre cei mai importanti indicatori si anume rata profitului , care arata ce capacitate are acesta de a produce profit. Este un indicator care trbuie apreciat inca din faza de proiect a unui obiectiv.

Productivitatea muncii

Orice varianta de investitii daca nu ofera o productivitate a muncii este greu de crezut ca va fi acceptata.

Pentru acest indicator se cunosc mai multe relatii de calcul dintre care:

W= ; W= ; W= ; W= ; W= ;

In care: W- productivitate muncii

Ft - timpul necesar obtinerii unei capacitati de productie

q - cantitatea de productie obtinuta intr-o perioada de timp

Ns - numarul de salariati

Q - valoarea productiei obtinute

Deci, nu vom astepta sa obtinem productia pe care sa o impartim la numarul de salariati si vom stabili, mai intai, cu ce productivitate se va lucra.

Rentabilitatea

Rentabilitate este cel mai important indicator de eficienta economica. In practica se numeste profitabilitatea , respectiv, rata rentabilitatii sau rata profitabilitatii. Aceasta se exprima astfel:

Formula de calcul este urmatoarea:

r=100

In care: r - rentabilitatea

P- profitul obtinut

C- cheltuieli de productie

Rentabilitatea exprima conceptual clasic al eficientei economice, deoarece profitul concretizeaza scopul urmarit pe piata si costul productiei sintetizeaza resursele (umane, materiale, financiare) consumate.

1.3.2 INDICATORI DE BAZA

Indicatorii de baza constituie cea mai imoportanta grupa de indicatori fiind proprii analizei eficientei economice a investitiilor.

1) Volumul capitalului investit

Acest indicator indica efortul total economic pentru realizarea unui anumit proiect de investitii.

Se calculeaza:

It=Id + Ic +M₀+Cs

In care: It- volumul total al capitalului investit

Id - volumul capitalului destinat investitiilor directe

Ic- volumul capitalului destinat investitiilor colaterale

M₀- necesarul initial de mijloace circulante

Cs - cheltuieli suplimentare

In efortul investitional al unui investitor intra valoarea investitiei directe, reflectata prin devizulul general, investitiile colaterale, cheltuielile referitoare la dotarea initiala cu mijloace circulante precum si cheltuielie suplimentare efectuate de intreprinzator.

Durata de realizare a lucrarilor de investitii

Specific acestei perioade este faptul ca fondurile de valori insemnate sunt dizlocate din circuitul economic fara ca acestea sa produca nimic pana la realizrea obiectivului. Atat constructorul cat si beneficiarul trebuie sa colaboreze in aceasta perioada si sa identifice toate caile posibile ce au ca numitor comun reducerea duratei de executie a obiectivului.

Durata de functionare a obiectivului

Durata de functionare a obiectivului incepe in momentul punerii in functiune a acestuia si se sfarseste odata cu scoaterea sa din functiune. Pe perioada duratei de functionare distingem trei perioade de timp mai importante: perioada de atingere a parametrilor proiectati, perioada de functionare normala si perioada de declin.

Investitia specifica

Acest indicator sintetizeaza corelatia dintre efortul investitional si efectul obtinut sub forma capacitatii de productie. Se poate calcula atat pentru constructii noi, cat si pentru modernizari, dezvoltari, retehnologizari de capacitate de productie.

a)     In cazul obiectivelor noi:

s=

In care: s- investitia specifica

lt -volumul investitiei

qn - capacitatea de productie exprimata in unitati

Calculand acest indicator se va alege varianta in care indicatorul are valoarea cea mai mica.

b)     In cadrul modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii unor obiective.

sm=

in care: sm- investitia specifica modernizari ,dezvoltari , retehnologizari

qmi - capacitatea de productie exprimata in unitati fizice

qo - capacitatea de productie existenta anterior

Teremenul de recuperare a investitiei

Este un indicator care exprima corelatia dintre efortul de capital investit si efectul obtinut sub forma profitului anual.

Se poate calcula in mai multe situatii:

a)       Pentru constructia unor obiective noi:

T=

In care:

T- termenul de recuperare a capitalului investit;

lt- valoarea capitalului investit

Ph- profitul anual

In acest mod de calcul, indicatorul reflecta care este perioada de timp in care se va recupera capitalul investit din profitul anual obtinut.

b)     Pentru modernizare, dezvoltarea sau retehnologizarea unor obiective existente.

Se calculeaza astfel:

T=

in care:

T- termenul de recuperare a capitalului investit

Im- valoarea capitalului investit

Phmi- profitul anual obtinut

Pho- profitul anual obtinut de obiectivul existent inainte de realizarea investitiei

c)     Pentru compararea diverselor variante de investitii.

In cazul compararii a doua sau mai multe variante de investitii se aplica formulele de la punctual a).

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor

Acest indicator sintetizeaza corelatia dintre profitul anual obtinut in urma realizarii investitiei si efortul de capital investit.

a)     Pentru obiective noi:

e=

in care:

e- coeficientul eficientei economice a investitiilor

Ph- profitul anual obtinut ca urmare a realizarii investitiei

lt- volumului capitalului antrenat pentru realizarea investitiilor

Coeficientul ce reflecta cati lei profit anual se va obtine la un leu investit.

b)     Pentru modernizari, dezvoltari, retehnologizarea unor obiective existente.

e =

Acest indicator reflecta o situatie mai buna atunci cand nivelul sau este mai ridicat.

c)     Pentru compararea mai multor varianta de investitii.

e=

in care:

Phj- Phj reprezinta suportul de profit suplimentar obtinut in varianta "i" fata de varianta "j"

li-lj diferenta de capital investit in varianta "i" fata de varianta "j"

Cheltuieli echivalente sau recalculate

Atunci cand o varianta presupune in faza investitionala un efort mai mare de capital comparativ cu alte variante, insa, dupa punerea in functiune, costurile de exploatare se afla in relatie inverse.

Aceasta situatie poate fi sintetizata astfel:

li> lj dar Chi<Chj

Acest indicator este un indicator de efort economic si reflecta efortul total ( investitii si costuri de productie) necesar pentru realizarea si functionarea viitorului obiectiv.

Indicatorul se calculeaza astfel:

K =

In care :

K - cheltuieli echvalente

- costurile anuale

- durata eficienta de functionare a obiectivului

Randamentul economic al investitiei

Scopul oricarui investitor este de a obtine profit . Putem distinge mai multa categorii de profit ce se regasesc in calculele de eficienta economica a investitiilor.

● Profit anual ( Ph) care se calculeaza ca diferenta intre valoarea productiei si costul productiei:

Ph= Q - Ch

in care:

Ph- profitul annual

Qh- valoarea anuala a productiei

Ch - costul anual al productiei

● Profitul total ( Pt) a carui semnificatie este profitul realizat din momentul punerii in functiune a obiectivului si pana la expirarea duratei de functionare:

Pt=Ph- De

in care:

Pt= profitul total

Ph= profitul anual

De= durata anuala de functionare

● Profit de recuperat ( Pr) care reprezinta partea din profitul total destinat recuperarii fondurilor de investitii cheltuite.

Pt= It

● Profit final reprezinta partea din profitul total obtinut dupa expirarea termenului de recuperare a investitiilor.

1.3.3 INDICATORII DINAMICI

1. Investitii totale actualizate

Acestea se stabilesc cu formula :

in care :

- investitia totala actualizata la momentul inceperii lucrarilor de investitii

Acest indicator exprima valoarea exportului investitional total, facut pe durata de executie, adusa la momentul inceperii lucrarilor de investitii.

2. Profitul total actualizat

Pentru situatia in care profitul este egal in timp, profitul total actualizat la momentul inceperii lucrarilor de investitii sa calculeaza cu ajutorul formulei

3. Randamentul economic actualizat al investitiilor

Formula de calcul este :

in care :

R - randamentul economic actualizat al investitiei

4. Termenul actualizat de recuperare a investitiilor

Intodeauna termenul actualizat de recuperare a investitiilor este mai mic decat cel static.

5. Cheltuieli actualizate recalculate

in care :

- cheltuielile actualizate recalculate in momentul "n"

- investitiile totale actualizate la momentul "n"

- cheltuielile de productie totale actualizate la momentul "n"

in care :

6. Cheltuieli specifice actualizate recalculate

in care :

cheltuieli specifice actualizate recalculate

- capacitatea de productie anuala

Acest indicator exprima efortul total actualizat, cu investitia si cu productia, ce revine la o unitate de capacitate de productie.

Cap 2. Necesitatea si oportunitatea realizarii unor investitii de capital pentru modernizarea si dezvoltarea capacitatii de productie la S.C. TEHNO-FLUID S.A.

2.1 Prezentarea generala a S.C TEHNO-FLUID S.A.

2.1.1 Denumire si localizare. Conducerea societatii.

S.C TEHNO-FLUID S.A. este o unitate industriala profilata pe productia si comercializarea de armaturi sanitare si echipament mecanic.

Adresa societatii : Str. Viilor n12, Localitatea Focsani, Judetul Vrancea

Conducerea societatii este formata din:

- Manager

- Director Executiv tehnico- productiv

- Director Execuctiv economic

In prezent S.A TEHNO-FLUID S.A dispune de platforma principala industriala de cca. 25 mii m.p. hale de productie dotate cu linii tehnologice si utilaje specializate precum si cu masini, utilaje si instalatii cu caracter universal intre care o hala devenita libera ca urmare a casarii unor instalatii tehnologice si cca. 20 mii. m.p. constructii anexe, ateliere auxiliare si depozite acoperite, amplasate pe o intindere de teren de cca. 10.5 ha precum si de un personal tehnico- productiv de inalta calificare, ceea ce a conferit o buna recunoastere nationala a muncii produselor fabricate.

Forma juridica si actul legal de constituire

S.C TEHNO-FLUID S.A Focsani este o societate comerciala pe actiuni cu capital integral privat, constituita potrivit Legii nr. 15/ 1990 in baza Hotararii Guvernamentale nr. 1176 din 02.11. 1990. Are statut aprobat.

Este inregistrata la Registrul Comertului al Municipiului Focsani sub nr. J40/1695/12.04.1991

2.1.3 Capital social

Capitalul social la constituire ca societate comerciala pe actiuni in 1990 a fost de 0,9515 mil lei varsat in intregime la data constituirii societatii.

Calitalul social reactualizat conform H.G. nr. 26/ 1992 a fost de 5970.7 mil lei.

Capitalul social reevaluat conform H.G. nr. 500/1994 este de 3379.0025 mii lei reprezentand 1351601 actiuni a 2.5 lei.

2.1.4 Scurt istoric

Primele unitati de productie din cadrul S.C TEHNO-FLUID S.A. au luat fiinta in 1991 .

Pe parcursul anilor productiei s-a amplificat prin noi unitati de productie si prin cresterea capacitatii la unitatile existente.

De asemenea la echipamentul metalic este depasit, cu randament scazut si ca urmare societatea se confrunta cu multe dificultati, in deosebi in ultimii ani, ceea ce s-a reflectat in scaderea productiei si eficientei.

In asemenea situatie se impune necesitatea restructurarii , retehnologizarii si

urgent productia.

2.1.5 Specificul activitatii de productie

Obiectul activitate prevazut in statut la articolul 6 este:

a)     cercetarea, proiectarea, producerea si comercializarea de armaturi sanitare, echipament metalic pentru usi , ferestre si mobilier, piese de schimb, subansamble, scule si dispozitive, prestari servicii si alte activitati industriale.

b)    desfasurarea de activitati cu caracter social in favoarea salariatilor. Ulterior prin Cererea de inscriere de mentiuni nr. 562/ 7.01.1994 obiectul de activitate se completeaza si cu punctul.

2.1.6 Organizarea S.C. TEHNO-FLUID S.A.

Conducerea S.C. TEHNO-FLUID S.A. este asigurata de Managerul General.

Politica firmei si deciziile strategice si responsabilitatea privind aplicarea acestora revine Managerului General.

Produsele si serviciile

a)     Descrierea generala a produselor societatii S.C. TEHNO-FLUID S.A produce ca produse de baza, armaturi pentru instalatii sanitare, echipament metalic pentru usi, ferestre si mobile precum. Ca productie auxiliara se mai produc scule, dispozitive si verificatoare precum si piese de schimb

Produsele de baza sunt destinate constructiilor de locuinte si social culturale.

Se produc curent diverse tipuri si marimi de robinete , baterii amestecatoare, sifoane de scurgere, ventile de scurgere, accesorii pentru camerele de baie.

Ca urmare a unei actiuni de restructurare la acest sortiment, s-au eliminat din fabricatie produsele de calitate inferioara ( executate din inlocuitori, ai alamei cum ar fi fonta emailata, materiale plastice si altele), in prezent executandu- se produse preponderent din alama. Au fost asimilate o serie de produse la care inchiderea si deschierea se face cu placute ceramice, solutie moderna si robusta practicata curent pe plan mondial.

Echipament metalic pentru usi, ferestre si mobilier se executa intr-o mare varietate de tipodimensiuni. Productia este constituita in special din broaste de siguranta, manere cu silduri, cremoane, balamale, amortizoare pentru usi.

Si la acest sortiment productia a fost restructurata, pastrandu-se in fabricatie numai prodesele care calitativ satisfac exigentele clientilor.

Se remarca un grad de reinnoire relativ scazut al produselor, determinat de dotarile tehnologice, fapt care conduce la slaba competivitate pe piata. Incepand cu a doua jumatate a anului 1995 si continuand cu anul 1996, s-au realizat unele dotari cu masini si instalatii de performanta pentru retehnologizare , menite sa elimine ramanerile in urma.

Scule, dispozitive si verificatoare se produc in special pentru consumul intern. Diversitatea este foarte mare cuprinzand SDV- uri pentru prelucrari la cald, pentru operatii mecanice de aschiere , pentru injectarea pieselor din materiale plastice, vulcanizare cauciuc si multe altele.

Piese de schimb se produc pentru consumul propriu acoperind intr-o mare masura necesitatile. Exista si posibilitatea executiei de piese pentru terti.

2.1.8 Piata

Definirea pietei pe care actionaeza societatea

Armaturile sanitare si echipamentul metalic fiind produse destinate echiparii constructiilor de locuinte si social culturale, au o piata de desfacere care, din punct de vedere geografic, se regasesc in toate judetele tarii, si practice in fiecare localitate.

Aceste produse se folosesc atat pentru constructiile noi cat si pentru reinoirea sau intretinerea - reparatia produselor similare aflate in exploatare.

Produsele sunt achizitionate de catre populatie direct din reteaua comertului cu amanuntul sau prin intermediul constructorilor care le inglobeaza in instalatii.

Marimea pietei si caracteristicile acesteia

Asa cum am aratat, piata, S.C. TEHNO-FLUID S.A. pentru armaturi sanitare si echipament metalic este segmentata uniform din punct de vedere geografic, gradul de dezvoltare al judetelor fiind practic acelasi in domeniul constructiilor de locuinte si social culturale.

Analizand datele din evidenta societatii privind frecventa vanzarilor, se constata ca desfacerea tuturor produselor se mentine practice constanta pe parcursul anului, fluctuatiile in functie de sezon fiind nesemnificative.

Pozitia societatii pe piata

Produsele sunt cunoscute pe pietele de desfacere din tara. Calitatea si performantele produselor satisfac un segment mare de clienti interni.

De asemenea se actioneaza pentru extinderea pietei prin atragerea de noi cumparatori, prin marirea retelei de distributie si identificarea de noi canale de distributie.

Intrucat societatea comerciala nu este inca in masura sa satisfaca cerintele pietei la anumite categorii de produse cu performante calitative superioare ( design modern, functionalitate multipla si robusta) , pe piata au patruns si produse de import.

Principale canale de distributie sunt reprezentate in prezent de magazine de desfacere cu care s-au incheiat contracte de asociere, de firme traditionale cu activitate de constructii, de persoane fizice si juridice care cumpara direct de la societate, precum si de la magazinul propriu.

Toate produsele executate de societate au la baza standardele romanesti, atat pentru tipuri cat si pentru dimensiuni si pentru conditiile generale de calitate.

Prevederiele din aceste standarde acopera necesitatile clientilor din punct de vedere al gamei de tipo- dimensiuni , al functionalitatii si al nivelului de calitate.

De mentionat ca aceste prevederi sunt in general comparabile cu cele din standardele europene. Intervin diferente mari in privinta formelor constructive si finisajelor, care pe piata mondiala se regasesc intr-o varietate deosebit de mare, produsele fiind din categoria celor care urmeaza in general o moda a designului in continua schimbare.

2.1.9 Clientii

Definirea clientilor societatii

Clientii societatii sunt practic intreaga populatie pentru armaturi sanitare si echipament metalic, acesta din urma in limita nivelului de trai si a disponibilitatilor pentru constructia de locuinte.

Din punct de vedere functional si calitativ produsele S.C. TEHNO-FLUID S.A. satisfac in cea mai mare masura exigentele clientilor. Evident ca acestia sunt in continuare in crestere , mai ales odata cu aparitia unor categorii de clienti cu posibilitati materiale ridicate, motiv pentru care societatea desfasoara un program de asimilare a unor produse de calitate superioara si de lux, o serie de astfel de produse fiind deja livrate pe piata.

Punctul de vedere al cumparatorilor fata de produsele societatii

Prin caracteristicile lor, armaturile sanitare, echipamentul metalic, pot fi supuse unor verificari de lux tehnologic sau la final care asigura un nivel de calitate corespunzator la livrare.

Analizand efectele verificarilor finale efectuate de societate, se constata ca ponderea produselor oprite de la livrare de catre controlul de calitate se mentine inca ridicata ( cca. 1,5% la armaturi si echipament) datorita unor imperfectiuni ale mijloacelor de control dar si unor deficiente in efectuarea controlului interfazic.

In privinta reclamatiilor de la clienti, din evidenta societatii rezulta ca, din totalul livrarilor, acestea reprezinta cca. 0,15% la armaturi sanitare, cca. 0,03% la echipament metalic.

Trebuie mentionat ca toate reclamatiile se rezolva operativ prin deplasare la clienti. Din evidenta societatii nu exista reclamatii nerezolvate.

Calitatea produselor si respestarea termenelor de livrare au determinat satisfacerea exigentelor clientilor si aprecieri favorabile.

Increderea clientilor in produsele societatii a fost intarita si de operativitatea si seriozitatea cu care au fost rezolvate reclamatiile.

2.1.10 Organizarea distributiei

Analizand modul de organizare a distributiei pe piata, se constata ca societatea aplica o diversitate de metode, specifice perioadei de tranzitie pe care societatea o parcurge, cautand in permanenta sa se adapteze la reorganizarea retelei comerciale nationale.

Principalele metode aplicate pentru distributia produselor sunt:

♦ vanzarea cu amanuntul, catre persoane fizice si juridice, direct prin magazinul de la sediul societatii.

♦ vanzarea cu ridicata, catre persoane juridice, direct de la sediul societatii.

♦ vanzare in asociere cu persoane juridice care poseda magazine de desfacere.

2.1.11 Promovarea produselor societatii comerciale

Pentru reinoirea produselor, societatea dispune de un compartiment de cercetare- proiectare, organizat pe grupe de produse. Este de remarcat interferenta profunda dintre activitatea acestui compartiment si activitatea de productie, mai ales la armaturi sanitare si echipament metalic la care cercetarea - proiectarea este direct subordonata sefilor sucursalelor respective.

Directionarea si coordonarea actiunilor de inoire a produselor, de imbunatatire si perfectionare a caracteristicilor functionale si de calitate ale produselor existente se realizeaza de catre conducerea tehnica a societatii in baza informatiilor compartimentului comercial.

Activitatea de promovare pe piata produselor se bazeaza pe analize si cercetari efectuate de compartimentul de cercetare - proiectare si cel de marketing.

Capacitatea de raspuns la cerintele pietei depinde exclusiv de competenta specialistilor societatii, de cercetarile proprii, raportate la cerintele formulate de clienti.

2.1.12 Concurenta

La echipament metalic S.C. TEHNO-FLUID S.A. ocupa 20% si in privinta echipamentului pentru usi si ferestre care ocupa cca. 15% din totalul productiei cu aceasta destinatie .

O data cu liberalizarea importurilor se remarca patrunderea pe piata romaneasca a unor armaturi sanitare si produse de echipament metalic importate in general din Europa de Vest.

Desfacerea acestor produse este inca redusa in comparatie cu produsele romanesti similare datorita preturilor deosebit de ridicate. Concurenta produselor importate se face totusi simtita mai ales in privinaa echipamentului metalic, produsele straine prezentand functionare, robustete si finisaj superior produselor similare realizate de S.C. TEHNO-FLUID S.A.

Produsele de calitate superioara, provenite din import, vizeaza un segment de piata relativ redus ( 5-7 % ) datorita preturilor ridicate.

Aparitia unor noi producatori in tara este putin probabila in perioada imediat urmatoare deoarece investitiile in acest domeniu sunt deosebit de costositoare.

2.1.13 Dotarea tehnica

In dotarea S.C. TEHNO-FLUID S.A. se afla o diversitate de utilaje specifice proceselor metalurgice si prelucrarii mecanice, specializate pentru realizarea de operatii sau grupe de operatii specifice produselor unitatii, caracterizate printr-o diversitate de tehnologii de fabricatie, precum si masini si utilaje universale in special pentru prelucrari mecanice .

O parte insemnata din aceste utilaje functioneaza automat sau semiautomat.

Din analiza nivelului tehnic si a starii de uzura a masinilor, utilajelor, instalatiilor, au rezultat uzura fizica a majoritatii utilajelor este mare, astfel incat performantele tehnice si de productivitate sunt inferioare celor cerute la punerea in functiune, cu toate eforturile depuse pe linia intretinerii si reparatiilor.

Cuptoarul electric cu arc a fost pus in functiune in 1992 si are o uzura o uzura de 50%. Utilajele de ridicat si transport au o uzura medie de peste 75%.

La sectia Echipament Metalic , cca. 40% din utilajele de prelucrari mecanice, puse in functiune in 1992, au uzuri intre 50-65%, 25% care au fost puse in functiune in perioada 1993-1996 au uzuri intre 40-50%.

Concluzia este ca majoritatea echipamentelor de productie si transport au performante tehnico-functionale la nivelul anilor 1992-1996 , fiind deci uzate moral si de asemenea au o uzura fizica accentuata, cu efecte negative asupra calitatii produselor si productivitatii, afectand competivitatea S.C. TEHNO-FLUID S.A.

2.1.14 Energie si utilitati

Societatea nu dispune de surse proprii de energie electrica si termica, fiind racordata la sistemul de distributie al RENEL , respectiv la reteaua de termoficare a platformei Focsani.

Sursele de apa potabila sunt atat de la reteaua urbana, cat si de la puturi proprii de mare adancime.

Sursa de apa industriala este constituita din patru puturi proprii de adancime medie.

Cantina dispune de cazane proprii de abur si apa calda.

Pentru distribuirea utilitatilor, platforma principala industriala dispune de retele corespunzatoare , dupa cum urmeaza:

retele electrice exterioare de forta si iluminat

retele de termoficare, reprezentand racorduri de la reteaua urbana, agent termic, apa supraincalzita, pana la punctele termice interioare, ca si retea interioara de distributie de la punctele termice, executate in totalitate din teava de otel izolata , pozate in canale ternice .

retele de gaze naturale pentru procese tehnologice , executate din teava de otel , ingropata de la racordul stradal la statia de reglare interioara si pozate aparent pe pe stalpi sau consoale, pentru distributia interioara.

Retele de are comprimat, executate din teava de otel, montate exclusiv aparent.

Retele de alimentare cu apa potabila.

Retele de alimentare cu apa industriala.

Retele de canalizare menajera executata din tuburi de beton si din tuburi de fonta de scurgere.

In concluzie, TEHNO-FLUID, dispune de surse si retele care asigura integral necesarul de energie si utilitati.

2.1.15 Fluxul tehnologic

a)     Organizarea generala a productie

Activitatea de productie este organizata in cele trei sucursale , fiecare executand un anumit sortiment de produse.

Fiecare sucursala isi are propria organizare, adaptata la specificul productiei si la complexitatea operatiilor tehnologice executate .

Data fiind complexitatea tehnologiilor aplicate si a dotarilor specifice, activitatea este organizata pe ateliere de profil in care se executa un anumit gen de operatii, piesele care necesita mai multe genuri de operatii, trecand din atelier in atelier si ajungand in final la montaj.

Astfel, la sucursala armaturi sanitare si echipament metalic, sunt organizate ateliere de turnare- forjare, prelucrari metalice, injectie de mase plastice, galvanizare, vopsire, montaj.

b)     Analiza fluxurilor de productie

In firma fluxurile de productie sunt organizate liniar sau in paralel, respectandu-se ordinea operatiilor tehnologice si evitandu-se astfel incrucisarile.

Aceasta asigura un drum minim parcurs de piese in fluxul tehnologic.

Pentru sucursala tratamente termice exista cuptoare speciale de calire si revenire ( pentru otel ) si decarburare si calire superficiala ( pentru fonta).

Asamblarea se face manual , in saci, folosindu-se cantare clasice.

Exista insa puncte in fluxul tehnologic care necesita modernizari, in scopul cresterii productivitatii.

La sucursala armaturi sanitare, turnarea pieselor din alama se face, in general mecanizat, folosindu-se cuptoare electrice cu inductie, masini de turnare sub presiune, masini de turnare la joasa presiune.

Se executa insa si un volum de operatii manuale de turnare la cochila.

Confectionarea miezurilor se face cu masini de impuscat.

Pentru prelucrari mecanice sunt utilizate in general masini specializate, de inalt randament, cum ar fi masinile de prelucrat prin transfer, strungurile automate mono si multix, masini de filetat. Operatiile de finisare a suprafetelor prin slefuire se executa pe masini speciale care implica insa un consum important de munca manuala.

La Sucursala Echipament Metalic, turnarea pieselor din aluminiu, zamac si alama se executa folosind cuptoare electrice cu inductie, masini de turnare sub presiune si dispozitive pentru turnare gravitationala.

Forjarea si turnarea pieselor din alama se face in matrite si stante pe diverse tipuri.

Pentru prelucrari mecanice exista o multitudine de tipuri de utilaje specifice profilului fabricatiei: masini de debitat, strunguri automate, masini de uscat, masini speciale pentru executia balamalelor etc.

Sucursala dispune de instalatii pentru vopsirea pieselor.

Montarea si asamblarea pieselor se va face preponderent manual.

Majoritatea utilajelor prezinta o uzura avansata, ne mai asigurand precizia in executii.

Necesitatea si oportunitatea modernizarii- dezvoltarii capacitatii de productie la "Atelierul turnatorie piese din alama" din cadrul Armaturi Sanitare

Capacitatile de productie al S.C. TEHNO-FLUID S.A., structurate pe grupe de produse distincte din profilul sau de activitate, se separa in situatii diferite din punct de vedere al pietei de desfacere, profitabilitatii, echipamentului tehnologic si nivelului tehnic si calitativ al produselor.

In consecinta difera si strategia privind evolutia in continuare a fiecarei capacitati, ca si necesitatile de restructurare, retehnologizare si investitii.

In plus, acestea depind de sursele de capital investitional care pot fi obtinute, respectiv numai surse proprii sau identificarea de investitori strategici de capital strain.

Capacitatile de productie care au piata de desfacere asigurata la intern, creaza profituri importante si inchiriaza pentru finantarea altor activitati, au nivel tehnic si calitativ al produselor mediu, posibil de imbunatatit prin modernizare si restructurare si un echipament tehnologic cu uzura fizica si morala avansata, care necesita retehnologizarea.

In aceasta categorie se incadreaza Sucursala de Armaturi Sanitare si Fabrica de Echipament Metalic pentru usi si ferestre.

Restructurarea ,modernizarea si retehnologizarea capacitatilor Sucursalei de Armaturi Sanitare si Echipament Metalic.

Amploarea lucrarilor de restructurare va depinde de nivelul surselor de finantare, respectiv:

numai din surse proprii rezultate din amortizare si 50% din profitul net.

sursele rezultate din vanzarea unor active.

In prezent Sucursala " Armaturi Sanitare" este dotata cu masini de turnat in cochilie sau / si sub presiune langa fiecare existand un cuptor de unde muncitorul alimenteaza cu o lingura.

Aceste utilaje si instalatii prezinta o serie de dzavantaje : productivitatea redusa, calitatea slaba, cu rebut mare cca. 30% datorita baii de metal topit care este deschisa iar metalul se oxideaza , temperatura metalului fiind necontrolata.

Datorita acestor dezavantaje produsele se obtin cu costuri ridicate ceea ce determina cresterea preturilor, produsele sunt invechite si din aceasta cauza ele nu mai sunt competitive pe piata.

In situatia neidentificarii unui investitor strain, sucursala urmeaza a functiona ca si in prezent, cu incarcare sub capacitate, rentabilitate mica si investitii minime de inlocuire si modernizare.

Pentru determinarea solutiilor concrete de restructurare, modernizare si retehnologizare, deci si a necesitatilor concrete de investitii, este necesara elaborarea unor studii de fezabilitate pe principiul grupei de produse.

2.1.17 Evolutia principalilor indicatori pe ultimii 5 ani

Evolutia principalilor indicatori la S.C. TEHNO-FLIUD S.A. se prezinta astfel :

Din evolutia principalilor indicatori 2004-2008 se constata o crestere a indicatorilor :

cifra de afaceri

valoarea productiei marfa

productivitate

Perioada 2004-2008 se caracterizeaza prin reducerea numarului de salariatii, precum si datorita modernizarilor efectuate in toate sucursalele, prin achzitionarea unor utilaje si instalatii automatizate.

Desi in aceasta perioada s-au redus cheltuielile materiale la 2000 lei cifra de afaceri totusi societatea a inregistrat o rata redusa a profitului net.

CAP.3 ANALIZA COMPARATIVA A VARIANTELOR DE INVESTITII PENTRU MODERNIZARE SI DEZVOLTAREA CAPACITATII DE PRODUCTIE A S.C. TEHNO-FLUID S.A.

Descrierea variantelor de investitii

Obiectul prezentei analize il constituie importul a patru masini de turnat gravitational in cochile a pieselor din alama si a doua cuptoare pentru topit alama care deserveste cele patru masini de turnat.

Actiunea face parte din programul de retehnologizare si modernizare a atelierului de turnatorie si implicit a intregii sucursale de armaturi sanitare, in vederea rentabilizarii activitatii sucursalei si crearii conditiilor de trecere in final la privatizarea sucursalei.

Situatia inainte de modernizare

Program de productie

Atelierul de turnatorie produce 75t / luna piese din alama necesare fabricarii armaturilor sanitare, productiei in concordanta cu asigurarea integrala a desfacerii pe baza cererii acoperita cu contracte ( circa 1800 t/ an) la nivelului anului 2004.

Organizarea tehnologica

Procesul tehnologic de fabricare a pieselor din alama consta in realizarea lor prin turnare in cochile metalice.

Turnarea se face in prezent, in exclusivitate, in sistem manual, cu o productivitate limitata la cca. 150 turnari/ schimb- om, ( un schimb de sase ore) si cu o calitate a pieselor turnate variabila, avand in verdere faptul ca temperatura metalului lichid nu este controlabila, iar turnarea propriu- zisa depinde de indemanarea si de gradul de oboseala al muncitorului.

Organizarea tehnologica este simpla, neexistand un flux tehnologic propriu-zis, in sensul ca exista locuri de munca independente de turnarea manuala, cate doua pe fiecare cuptor de turnat alama.

Turnarea in cochila metalului lichid se face cu lingura in sistemul manual, dupa care tot manual se desface cochila pentru scoaterea piesei turnate.

Propuneri privind retehnologizarea si modernizarea proceselor tehnologice existente

Obiectul actiunii il constituie modernizarea procesului tehnologic de turnare a pieselor din alama prin inlocuirea totala a turnarii in cochila metalica in sistem manual cu turnarea in cochila metalica cu ajutorul masinilor de turnat gravitational.

De asemenea se prevad doua cuptoare electrice cu inductie de productivitate si randament energetic superioare actualelor cuptoare, prevazute cu control automat al temperaturii metalului topit cu influenta pozitiva asupra calitatii pieselor turnate.

Actiunea are drept scop reducerea cheltuielilor de productie in vederea cresterii profitului si acestea se realizeaza prin cresterea productivitatii si reducerea consumului specific de energie electrica.

Prin modernizare se obtine o reducere la manopera specifica prin reducerea numarului de muncitori si o reducerea consumului specific de energie electrica ca urmare a inlocuirii unor cuptoare electrice cu consum mare de energie electrica si mai putin productive.

Investitii , evaluare utilaje si lucrarii de C+I+M

Investitia de modernizare consta in achizitionare din import a patru masini de turnat in cochila metalica in sistem gravitational si a doua cuptoare electrice cu inductie pentru topit alama care prin capacitatea si productiviatea sa poate deservi fiecare cate doua masini de turnat. Oferta se prezinta in doua variante, prima cu o capacitate de 1900 t/ an, iar cea de a doua de 2200 t/ an .

Valoarea celor doua utilaje - conform ofertei tehnice a firmei I.M.R. - Italia- este de 1220 mil. Lei ( V1) si 1960 mil. Lei ( V2) , in pret fiind inclusa si asistenta tehnica pentru punerea in functiune, precum si valoarea pieselor de schimb pentru 2000 ore de functionare. Valoarea lucrarilor de C.I.M. este minora avand in vedere ca amplasarea utilajelor se face direct pe pardoseala intr-un spatiu existent ce nu necesita nici un fel de amenajare, iar in ceea ce priveste partea de instalatii de alimentare cu energie electrica, aceasta se reduce la un simplu racord a utilajelor la instalatiile deja existente la locul de amplasare al utilajelor.

Valoarea lucrarilor de montaj a utilajelor este cuprinsa in pretul indicat mai sus. Se poate considera ca valoarea investitiei este de de 1220 mil. Lei ( V1) si 1960 mil. Lei ( V2).

Forta de munca

Ca urmare a turnarii cu ajutorul masinilor specializate si prin aceasta a reducerii timpului de munca unitar, la aceeasi valoare a productiei, se inlocuiesc 10 posturi manuale, respectiv 10 muncitori turnatori manual si se suplimenteaza cu 6 turnatori - masinisti. Rezulta dupa modernizare o reducere de personal muncitor de 6 muncitori pe schimb, deci total 24 muncitori.

In concluzie, in prezent sunt 40 muncitori turnatori manual si dupa modernizare vor fi 16 muncitori turnatori la care se adauga 2 muncitori turnatori manual pentru productia in serii mici.

Analiza aspectelor ecologice

Din punct de vedere ecologic, situatia se imbunatateste intrucat turnarea si racirea cochilelor se face intr-un spatiu al masinilor de turnat prevazut cu absorbtie fortata a noxelor spre deosebire de turnarea manuala in care noxele degajate nu sunt absorbite decat partial , majoritatea imprastiindu-se in spatiul atelierului.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicele situatiei initiale si a celor doua variante propuse:

Mil lei

I. Indicatori cu caracter general

Capacitatea de productie anuala exprimata valoric. ( Valoarea productiei)

Q= q x p

V1: Q=1900t/an x 7,38mii lei/t= 14022 mil. lei/ an

V2: Q= 2200t/an x 7,38 mii lei/t= 16236 mil lei/an

Vi : Q= 1800t/an x 7,378 mii lei/t= 13280,4 mil lei/an

2 . Costul de productie anual

Ct =q x c

V1 : Cp = 1900 t/an x 6,30mii lei/ t= 11970mil lei/an

V2 : Cp = 2200t/an x 6,35 mii lei /t = 13970 mil lei/t

Vi : Cp = 1800t/an x 6,708 mii lei/ t= 12074,4 mil lei /t

3. Profitul anual

Ct = Q- Cp

V1: Prh= 14022 mil lei /an -11970 mil lei/an = 2052 mil lei/an

V2 : Prh = 16236 mil lei/an - 13970 mil lei/t = 2266 mil lei/an

Vi : Prh = 13280,4 mil lei/an - 12074,4 mil lei /t = 1206 mil

Profitul total

Ptr = Prh x De

V1: Prt = 2052 mil lei/an x 10 ani = 20520 mil lei

V2 : Prt = mil lei/an x 15 ani = 33990 mil lei

Profitul net

Pr net = Prt -I

V1: Prnet= 20520 mil lei - 1220 = 19300 mil lei

V2 : Prnet = 33990 mil lei - 1960 = 32030 mil lei

Valoarea medie a imobilizarilor

M= M =

In care :

Ih - investotia de capital

d- durata de realizare a investitiei

Esalonarea cheltuielior de capital pe ani :

V1: M = [ 0,488 mil lei x ( 2-1+1) + 0,732 mil lei x ( 2-2+1 ) ] / 2 =0, 854 mil lei

V2 : M = [ 0,392 mil lei x ( 3-1+1) + 0,58 mil lei x ( 3-2+1) +0,98 mil lei x ( 3-3+1) ] / 3 = 1,1053 mil lei

7 Efectul imobilizarilor capitalului investit (It )

It = a x M X d

In care :

a-     coeficientul de actualizare a= 0.15

M- valoarea medie a imobilizarilor

d- durata de realizare a investitiei

V1: It = 0,15 x 0,854 mil lei x 2 ani = 0,2562 mil lei

V2 : It = 0,15 x 1,1053 x 3 ani = 0,4973 mil lei

II Indicatorii de baza

1 Investitia specifica

=

V1 : Sm = 12200 mil lei / ( 1900 t/ an -1800 t / an ) = 122 mil lei capital investit ce revine la 1 tona spor de capacitate rezultata in urma modernizarii corespunzator variantei V1

V2 : Sm = 19600mil lei / ( 2200 t/ an - 1800 t/an ) = 49 mil lei capital investit ce revine la 1 spor de capacitate rezultata in urma modernizarii corespunzator a variantei V2

Investitia specifica calculata in functie de sporul valoric de capacitate

V1 : Sm = 1220 mil lei / ( 14022 mil lei /an - 13280,4mil lei/an ) = 1,645 mil lei capital de investit ce revine la 1 leu spor de capacitate exprimat valoric rezulta in urma modernizarii corespunzator variantei V1

V2 : Sm = 1960 mil lei / ( 16236 mil lei/an - 13280,4 mil lei/an) = 0,6631 mil lei capital de investit ce revine la 1 leu spor de capacitate exprimat valoric rezulta in urma modernizarii corespunzator variantei V2

2.Termenul de recuperare

T =

V1 : T= 1220 mil lei / ( 2052 mil lei /an - 120,6 mil lei /an) = 0,144 ≈ 1 an se va recupera investitia din sporul de profit anual obtinut ca urmare a investitiei respective

V2 : T = 1960 mil lei / ( 2266 mil lei/ an - 120,6 mil lei/ an) =0,189 ≈ 2 ani se va recupera investitia din sporul de profit anual obtinut ca urmare a investitiei respective

3.Coeficientul de eficienta economica

e =

V1: e = ( 2052 mil lei /an - 120,6 mil lei /an) / 1220 mil lei = 0,069 lei spor de profit anual ce se va obtine la 1 leu capital investit pentru modernizare

V2 : e = ( 2266 mil lei/ an - 120,6 mil lei/ an) / 1960 mil lei = 0,054 lei spor de profit annual ce se va obtine la 1 leu capital pentru modernizare

4.Cheltuieli echivalente sau recalculate

K = I + Cp +De

V1: K = 1220 mil lei + 11970 mil lei x 10 = 13190 mil lei - efort total necesar pentru realizarea si functionarea noului obiectiv

V2 : K = 1960 mil lei + 13970 mil lei x 15 = 21151 mil lei - efort total necesar pentru realizarea si functionarea noului obiectiv

5. Cheltuieli echvalente specifice

K = K / q X De

V1 : k = 13190 mil lei / 1900 t/an x 10 ani = 69,4210 mil lei capital investit si cheltuieli de productie pe durata efcienta de functionare a cuptorului ce revin pe 1 t capacitate de productie

V2 : k = 21151 mil lei / 2200 t/an x 15 ani = 144,2113 mil lei capital investit si cheltuieli de productie pe durata efcienta de functionare a cuptorului ce revin pe 1 t capacitate de productie

6. Randamentul economic al investitiei

R = Pnet /I = Pnet / I - 1 = (Phi - Pho ) x De/ I -1

V1 : R = 846 mil lei x 10 / 1220 mil lei -1 = 0,693 lei spor de profit net se vor obtine la 1 leu de capital investit

V2 : R = 1060 mil lei x 15 / 1960 mil lei -1 = 0,863 spor de profit net se vor obtine la 1 leu de capital investit

II Indicatori dinamici

( Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii )

1. Investitii totale actualizate

V1: = 0,4880 mil lei / ( 1+0,15) + 0,7320 mil lei /( 1+0,15) =97,7844 mil lei

V2 : = 0,3920 mil lei / (( 1+0,15) + 0,588 mil lei / ( 1+0,15) + 9800 mil lei / ( 1+0.15) = 142,9878 mil lei

2. Profitul total actualizat

V1: = 321,3954 mil lei

V2 : = 364,5022 mil lei

3. Randamentul economic actualizat

V1: = mil lei / 977,8441 mil lei -1 = 0,0328 lei spor de profit total la un leu investit

V2 : = 364,5022 mil lei / 142,9878 mil lei -1 = 00,254 lei spor de profit total la un leu investit

4. Termenul de recuperare actualizat

V1:

= 1,88  2 ani

V2:

= 2.7  3 ani

5. Cheltuieli actualizate recalculate

= 97,7844 mil lei + 451,1493 mil lei = 4609,2778 mil lei

V2 :

= 14,29878 mil lei + 544,1899 mil lei = 5584,8868 mil lei

6. Cheltuieli specifice actualizate recalculate

in care Qh - valoarea anuala a productiei

V1 : = . 14022= 5284,8918 mil lei

=( 9778,44 mil lei + 451149,3 mil lei ) / 528489,18 mil lei= 0,87 lei cheltuiala totala pentru obtinerea unui leu productie actualizata

V2 : = . 16236= 6440,2812 mil lei

= (142,9878 mil lei + 544,1898 mil lei ) / 6440,2812 mil lei = 0,0086 lei cheltuiala totala pentru obtinerea unui leu productie actualizata

Indicatorii tehnico- economici privind eficienta eonomica si analiza comparata a variantelor de investitii pentru modernizarea capacitatii de productie a" Atelierului de turnatorie piese din alama" Armaturi Sanitare din cadrul S.C. TEHNO-FLUID S.A.

Principalii indicatori avuti in vedere la alegerea vriantei de modernizare a Sucursalei Armaturi Sanitare se prezinta astfel :

In cadrul variantei V2 se va obtine un spor de capacitate de 400 t / an

comparativ cu prima varianta ce va aduce un spor de 100 t / an . Din punct de vedere al profitului net a doua varianta este favorabila, prin adoptarea ei obtinandu-se un profit net de 13970 mil lei fata de varianta V1, 11970.

Desi varianta V1 necesita o investitie mai mica,de 1220 mil lei comparativ cu a doua varianta 1960 mil lei investitia pe o tona spor de capacitate este mai mare, respectiv 122 mil lei / t spor de capacitate fata de 49 mil lei / spor de capacitate in cadrul celei de a doua variante.

In ceea ce priveste termenul de recuperare al investitiei, varianta V1 este mai favorabila deoarece prin adoptarea acestei variante investitia se va recupera in 1 an, in timp ce in cazul variantei V2 termenul de recuperare va fi depasi cu un an ( 2 ani ).

Indicatorul coeficientului de eficienta economica care exprima sporul de profit la 1 leu de capital investit are o valoare mai mare in cazul variantei V1 ( 1.51 lei spor de profit / 1 leu investitie) comparativ cu a doua varianta ( 1.09 lei spor de profit / 1 leu investitie ) , varianta V1 fiind mai eficienta din acest punct de vedere.

Din punct de vedere al indicatorului, randamentul economic, sporul de profit obtinut dupa recuperarea investitiei la 1 leu capital investit va fi mai mare in cazul celei de a doua variante.

Varianta V2 este mai eficienta si din punct de vedere al indicatorilor de comert exterior : aportul valutar fiind de 7275840 $ / an fata de 5628180 $/ an, in cazul primei variante ,iar cursul de revenire net este mai favorabil.

CAP. 4 CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND CRESTEREA

EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR DE CAPITAL LA

"SUCURSALA ARMATURI SANITARE"

DIN CADRUL S.C. TEHNO-FLUID S.A.

4.1 Concluzii privind avantajele variantei propuse fata de situatia initiala

Tinand seama de programul de productie anual acoperit la desfacere prin contracte ferme, nu apare in prezent necesitatea maririi capacitatii astfel ca modernizarea propusa are drept scop inlocuirea unei tehnologii cu productivitate redusa, consumuri energetice mari si conditii grele de munca.

Inlocuirea tehnologiei de turnare manuala cu turnarea pe masini specializate, permite totusi ca in caz de necesitate (serii mici de productie ) sa poata fi realizat un spor de productie prin reactivarea a cel mult doua posturi manuale care se inlocuiesc.

Ca urmare a acestei investitii capacitatea de productie a Sucursalei "Armaturi Sanitare "va spori de la 1800t / an la 2200 / an, valoarea anuala a productiei in situatia inbunatatita fiind de 14022 mil. lei / an fata de numai 13280.4 mil./ an in situatia initiala .

Profitul anual ce se va obtine dupa realizarea acestei investii va fi de 2052 mil. lei / an.

4.2 Propuneri referitoare la cresterea eficientei investitiei de capital realizate la Sucursala "Armaturi Sanitare" din cadrul S.C. TEHNO-FLUID S.A.

In vederea cresterii eficientei activitatii economice din cadrul S.C TEHNO-FLUID VALENTINNO S.A. se recomanda inlocuirea treptata a tuturor utilajelor si instalatiilor uzate moral si fizic si prin aceasta realizarea unor produse care sa corespunda standardelor internationale, crescand astfel ponderea productiei destinate exportului care va trebui corelata cu masuri de promovare a produselor pe piata externa.

Este necesara de asemenea amortizarea accelerata a utilajelor de productie pentru a grabi inlocuirea totala a celor vechi.

In vederea cresterii eficientei investitiei de capital realizata pentru modernizarea "Amaturi Sanitare" este necesara promovarea pe piata a produselor societatii comerciale, pentru a face cunoscute avantajele produselor realizate de S.C. TEHNO-FLUID S.A. din punct de vedere al calitatii si al pretului fata de produsele similare existente pe piata, aceasta actiune implicand un personal bine pregatit.

Pentru a raspunde exigentelor clientilor precum si pentru mentinerea cotei de piata este necesara asimilarea in fabricatie a ultimelor produse aparute pe plan mondial.

In prezent, societatea comerciala intampina o serie de probleme legate de: lipsa de resurse in stoc, care duce la neonorarea contractelor, comenzilor beneficiarilor, cu toate efectele economice negative aferente, precum si suprastocarea care este de asemenea nefavorabila, ducand la imobilizarea de fonduri financiare, scaderea vitezei de rotatie a capitalului investit. Pentru evitarea acestor fenomene nefavorabile este necesara, atat pentru produsele existente in fabricatia curenta cat si pentru cele noi asimilate in fabricatie, o programare a aprovizionarii pe criterii strict economice cu materii prime, materiale, utilitati, in vederea corelarii aprovizionarii cu ritmul cererii pentru consum.

Se recomanda o crestere a productivitatii muncii printr-o mai buna intretinere a utilajelor pentru reducerea timpilor de intreruperi accidentale, reducerea timpului cu reparatiile, precum si printr-o motivare suplimentara a salariatiilor prin diverse forme.

Pentru ca produsele realizate de societate sa corespunda exigentelor clientilor se recomanda introducerea controlului calitatii in timpul fabricatiei care va aduce atat la o crestere a calitatii cat si la reducerea numarului rebuturilor.

Pentru o buna folosire a utilajelor noi se recomanda ca personalul aferent sa fie calificat, in acest scop societatea comerciala trebuie sa organizeze programe speciale de perfectionare a personalului.

BIBLIOGRAFIE

Andreica M. "Strategii de relansare a investitiilor" ASE, Bucuresti, 1996

Despa Radu, Zirra Daniela, Avrigeanu Alina, Munteanu Andreea "Eficienta investitiilor", Editura Universitara, Bucuresti, 2007

Pirvu Dumitru, Despa Radu, Zirra Daniela, "Eficienta Investitiilor", Editura Lumina Lex, 2004

Romanu Ion, Vasilescu Ion " Managementul investitiilor " Editura Margaritar , 1997

Romanu Ion, Vasilescu Ion "Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix " , Editura Didactica si Pedagogica , R.A.,Bucuresti , 1993

Staicu Florin , Vasilescu Ion, Stoian Marian " Eficienta economica a investitiilor " Editura Didactica si Pedagogica , R.A.,Bucuresti , 1995

Stoian Marian , " Aplicatii practice privind evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii , ASE ,Bucuresti, 1994

Stan, S.V. ," Evaluarea intreprinderilor " ,Editura Teora , Bucuresti , 1996

****, Dictionar statistic- economic ,Editura Politica, Bucuresti ,1969

* * * , www. capital .ro

* * * , www. finantare.ro