Modalitati de crestere a eficientei economice prin modernizare si restructurare

UNIVERSITATEA DE VEST "VASILE GOLDIS"

FILIALA SATU MARE

MASTERAT

Specializare : Audit si Expertiza Contabila

REFERAT

Modalitati de crestere a eficientei economice prin modernizare si restructurare

FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE RESTRUCTURARE PRIN MODERNIZARE - RETEHNOLOGIZARE

Din analiza diagnostic a S.C."Euroglass S.R.L. Satu Mare rezulta ca are o situatie financiara buna fara riscul blocajului financiar, al neachitarii datoriilor, cu un profit de cca. 1,5 milioane lei pentru 2008 si cu o pozitie buna pe piata interna si externa.

Pentru mentinerea pozitiei detinute se impune retehnologizarea fabricatiei, modernizarea unor utilaje si dotarea cu unele utilaje performante.

In acest sens se impune cat mai rapid realizarea unor actiuni de restructurare care vor viza:

a)     achizitionarea si montarea unui cuptor de recoacere in atmosfera controlata;

b)     achizitionarea si montarea unei prese multipozitionale cu transfer de 250 tof;

c)     realizarea lucrarilor de modernizare a doua cuptoare de ars vase emailate.

NECESITATEA si OPORTUNITATEA REALIZARII LUCRARILOR DE MODERNIZARE A CUPTOARELOR DE ARS VASE EMAILATE

In prezent in unitate se gasesc:

- 5 cuptoare de ars vase din tabla emailata, de tip CELLI (Italia) achizitionate si puse in functiune in 1988;

- 2 buc. cuptoare de ars vase cu tuburi radiante si inertie termica redusa (modernizate) puse in functiune in anul 2003 si 2006. Achizitionate de la firma INTAS (Italia);

- 1 buc. cuptor de ars vase cu tuburi radiante si inertie termica redusa (cuptor de mica capacitate) puse in functiune in anul 2006, achizitionat de la firma SCHMITZ - APELT (Germania).

Desi in anul 1988 cuptoarele de tip CELLI (cuptoare de tip tunel in forma de "U"), constituiau o noutate pe plan mondial, in prezent ele sunt deja depasite din punct de vedere tehnic, prezentand urmatoarele dezavantaje:

- consum ridicat de gaze naturale;

- functionarea continua chiar si in zilele de repaos;

- sistem deficitar de incalzire a intregului ansamblu suport ardere+vas;

- diferenta mare de temperatura intre partea superioara si cea inferioara a dispozitivului de ardere si prin aceasta o ardere neuniforma a vaselor de pe dispozitivul de ardere.

Pe plan mondial s-a incercat si s-a reusit reducerea acestor dezavantaje prin adoptarea unor noi solutii tehnice cum sunt:

- eliminarea captuselilor refractare si a arzatoarelor clasice si inlocuirea cu captuseli din fibre ceramice zinconice si arzatoare cu tuburi radiante de tipul fara flacara;

- reducerea greutatii cuptorului de ars vase prin utilizarea de materiale ultransoare in zonele de preincalzire si racire a produselor;

- eliminarea consumurilor energetice prin oprirea totala in zilele de repaos;

- reducerea variatiei temperaturii pe inaltimea dispozitivului de ardere de la aproximativ 15⁰ C la 5⁰ - 7⁰ C;

- adoptarea de solutii constructive mai compacte, aceasta in ideea reducerii suprafetelor exterioare ale cuptorului si deci reducerii pierderilor de caldura.

Analizand datele tehnice ale noilor tipuri de cuptoare de ars vase se constata in primul rand o reducere substantiala a consumului de gaze naturale prin posibilitatea intreruperii functionarii in perioada cand nu se desfasoara procesul tehnologic, precum si o mai rationala ardere a vaselor pe intregul suport.

Calculul economiei de combustibil

a)     Consumul la cuptoarele clasice

Printre dezavantajele ce le prezinta cuptoarele clasice se masoara si consumul ridicat de gaze naturale, aceasta prin functionarea continua in zilele de repaos:

consumul total = Q = de gaze pe un cuptor este compus din:

Q₁ - consumul in zilele lucratoare;

Q₂ - consumul in zilele nelucratoare;

Q₃ - consumul de revenire la temperatura de lucru dupa o zi de repaos;

Q₄ - consumul de gaze pentru schimbul III.

Consumul in zilele lucratoare

Q₁ = (L - S) x N x C

In care: L = numar zile calendaristice/an - 365 zile

S = numar zile nelucratoare/an - 105 zile

N = numarul de functionare/zi - 16 ore

C = consum orar - 90 m³/h

Q₁ = (365-105) x 16 ore/zi x 90 m³/h = 374.400 m³/an

Consumul in zilele nelucratoare

Q₂ = S (24 ore/zi - M) x C₂

In care: M = numar ore pentru revenire la temperatura de lucru - 3 ore

C₂ = consumul orar/zi nelucratoare - 65 m³/h

Q₂ = 105 (24 - 3)x 65m³/h = 143.325 m³/an

Consumul de revenire

Q₃ = M xn x C

Unde: n = numar zile pentru revenire - 53 zile/an

Q₃ = 3 ore x 53 zile/an x 90 m³/h = 14.040 m³/an

Consumul pentru schimbul III

Q₄ = L x 8 ore/zi x C₂

In care: L = numar de zile lucratoare/an - 260 zile

Q₄ = 260 zile x 8 ore/zi x 65 m³/h = 135.200 m³/an

Consumul total anual/cuptor

Q = Q₁ + Q₂ + Q₃ + Q₄

Q = 667.325 m³/an

b)    Consumul de gaze dupa modernizare

Timpul necesar pentru revenire la temperatura de lucru M este de 1h. Consumul pentru zilele nelucratoare si pentru schimbul III este zero, deoarece ele pot fi oprite complet.

Consumul total - Q_t = de gaze este compus din:

Q₁ = consumul in zile lucratoare

Q₃ = consumul pentru revenire

Consumul in zilele lucratoare

Q₁ = (L - S) x N x C_n

In care: C_n = consumul specific in situatia noua - 80 m³/h

Q₁ = (365 - 105) x 16 ore/zi x 80 m³/h = 332.800 m³/an

Consumul pentru revenire

Q₃ = M x n x C_n

Q₃ 1 ora x 52 zile x 80 m³/h = 4160 m³/an

Consum total

Q_t - Q₁ + Q₃

Q_t = 332.800 + 4.160 = 336.960 m³/an

Economia actuala de gaze naturale la un cuptor de ars vase va fi de :

E = Q - Q_t

E = 330.005 m³/an

Cota anuala de gaze naturale alocata este reprezentata de 70% din import si 30% din tara.

Gazele naturale din import sunt taxate cu 84Euro/1000 m³.

Tinand cont de acest aspect economia anuala va fi:

la cota de import

E = 231.003 x 84Euro/1000m³ = 19.404Euro anual

la cota din tara

E = 99.001 m³ x 1,35 lei/m³ 3,5 mil. lei

Total economie/an/cuptor = 225 mil.

Un alt aspect care trebuie avut in vedere este faptul ca la cuptoarele clasice o repartitie clasica se executa in mod obisnuit o data la 3 ani si dureaza peste 30 zile, la care se adauga 11 zile timp de uscare si 17 zile timp de temperare, pe cand la cuptoarele noi ciclul intre doua reparatii capitale este de 8 - 10 ani cu o durata a reparatiei 7 zile.

Avand in vedere faptul ca in prezent costul unei reparatii capitale la cuptorul clasic se cifreaza la aproximativ 55 milioane lei si ca in perioada de functionare intre doua reparatii capitale a cuptorului modernizat, cel clasic sufera 3 reparatii capitale, rezulta ca prin utilizarea unui cuptor modernizat se realizeaza o economie de 160 milioane lei/cuptor.

Fata de cele aratate se poate deci concluziona ca actiunea de modernizare a cuptorului de ars vase emailate este necesara si oportuna.

Calculul valorii de investitie pentru modernizarea unui cuptor de ars vase emailate

Tabelul 1.1.

CHELTUIELI TOTAL DIN CARE

CONSTRUCTII

MONTAJ

Contract- piese achizitionate din Italia INTAS lei 525.000

Taxe vamale (5%) lei 26.250

Confectii furnitura romana lei 20.000

Montaj cuptor lei 10.000 10.000

Diverse - neprevazute lei 3.750

Total cheltuieli investitie pentru un cuptor mii lei 585 10

Total cheltuieli investitie pentru doua cuptoare mii lei 1.170 20

Total general lei 1.170 20

NECESITATEA ACTIUNILOR DE RETEHNOLOGIZARE

Decizia de retehnologizare are in vedere actionarea si montarea:

A: - 1 buc. cuptor de recoacere in atmosfera controlata;

B: - 1 buc. presa multipozitionale cu transfer de 250 tof.

A.    Cuptor de recoacere in atmosfera controlata

In procesul de ambutisare ca la orice deformare plastica la rece, la toate metalele (in afara de plumb si staniu) dupa operatia de ambutisare se produce intarirea sau cernisarea metalelor, avand ca urmare cresterea rezistentei la deformare, concomitent cu scaderea coeficientului de plasticitate a acestora.

Realizarea in continuare a operatiilor de ambutisare sau fasonare printr-o depasire a coeficientilor optimi de prelucrare este imposibila deoarece produsul se rupe devenind inutilizabil.

Inlaturarea acestor incoveniente se realizeaza prin operatia de detensionare si recristalizarea structurii metalului - recoacere.

Recoacerea ca tratament inter-operational se realizeaza in special la produsele la care pentru a ajunge la forma finita sunt necesare mai multe operatii de ambutisare (ambutisare adanca) sau la produsele ce necesita fasonari pe strungurile de fasonare.

Pentru realizarea operatiilor de recoacere a semifabricatelor unitatea a fost dotata cu trei cuptoare de recoacere, astfel:

-un cuptor de recoacere tip SCHNITZ - APELT - Germania achizitionat si pus in functiune in anul 1988.

-un cuptor de recoacere tip FELIND - Italia - achizitionat si pus in functiune in anul 1991.

-un cuptor de recoacere tip FELIND - Italia - achizitionat si pus in functiune in anul 1999.

Analizand starea tehnica a acestor trei cuptoare de recoacere se constata ca datorita utilizarii intensive si la intreaga capacitate a acestora ele nu mai satisfac necesitatile impuse de procesul de productie, de altfel, in prezent numai un singur cuptor de recoacere mai functioneaza (FELIND -2), celelalte doua cu durata expirata si prezinta o uzura fizica avansata, neputand fi reparate. in prezent ele sunt dezafectate in functiune fiind un singur cuptor de recoacere.

Operatia de recoacere este extrem de importanta in realizarea produselor, deoarece permite realizarea lor din tabla mai subtire.

Exemplu

Vailingul de 50 cm, realizat prin modelare in urma recoacerii se poate fabrica din tabla de 0,6 mm, iar daca nu se modeleaza si se ambutiseaza direct trebuie realizat din tabla de 0,8 mm - 1 mm. Pe de alta parte produsele care se modeleaza dupa recoacere au o valorificare foarte buna a materialelor.

1 kg vase nemodelate 2 euro

1 kg vase modelate 4 euro

Calculul necesarului de cuptoare de recoacere

La o productie anuala de 10.220 mii buc./an din care 20% produse necesita operatia de recoacere rezulta ca anual volumul de produse recoapte este de :

20

10.220 mii buc./an x = 2.044 mii buc./an

100

- in medie: 1 produs = 0,47 kg tabla

- rezulta: 2,044 mii buc /an x 0,47 kg/produs = 960.680 kg tabla/an

Productia orara a unui cuptor de recoacere existent este de 130 kg tabla/ora.

Realizarea operatiei de recoacere la intreaga cantitate anuala de produse reprezinta un volum de:  960.680 kg/an

= 7.390 ore masina/an

130 kg/h

Fondul de timp disponibil/an pentru un cuptor de recoacere este de 3.700 ore/an.

In calculul fondului de timp disponibil pentru un cuptor s-a tinut cont de:

nr. de zile lucratoare 252 zile/an

nr. de schimburi 2 a cate 8 ore

timpul (de intrerupere) de nefunctionare

Fd = (260 x 2 x 8) - 480 = 3.700 ore/masina

Realizarea intregului volum anual de recoacere reclama existenta unui numar de:

7.390 ore masina/an

= 2 cuptoare de recoacere

1.700 ore/masina

Avand in vedere faptul ca in prezent in functiune se gaseste un singur cuptor de recoacere, precum si faptul ca celelalte cuptoare sunt dezafectate consideram ca este necesara si oportuna intrarea in flux a inca unui cuptor de recoacere care sa preia surplusul de produse ce necesita operatia de recoacere.

Calculul valorii de investitie pentru achizitionarea si montarea unui cuptor de recoacere

Tabelul 1.2.

B.    Presa multifunctionala cu transfer de 250 tof.

S.C. Euroglass S.R.L. Satu Mare preconizeaza extinderea gamei de produse destinate exportului, precum si executia unor produse care sa corespunda atat cantitativ, cat si calitativ cererilor de piata.

Unitatea este dotata cu 6 buc. prese cu transfer si 14 prese mecanice clasice (cu un singur post de lucru) folosite pentru ambutisarea vaselor din tabla de otel.

In scopul imbunatatirii activitatii de productie si cresterea eficientei economice la operatiile de ambutisare se preconizeaza eliminarea partiala a actualului procedeu de ambutisare de pe presele clasice (unde se executa numai cate o ambutisare) prin extinderea ambutisarilor pe presele cu transfer care executa 5-7 operatii.

Trebuie avut in vedere faptul ca pana ajung la firma finala produsele sufera 3-7 operatii succesive in functie de adancimea de ambutisare, forma, dimensiuni, etc.

Executia acestora pe presele clasice atrage dupa sine un mare consum de manopera si energie, iar productivitatea este mult scazuta.

Prin extinderea procesului de ambutisare pe presele cu transfer se realizeaza:

- imbunatatirea calitatii produselor, acestea printr-o uniformizare a dimensiunilor si calitatii suprafetei vaselor;

- reducerea timpului auxiliar de lucru necesar cu prinderea, desprinderea si reglarea strungurilor;

- cresterea productivitatii muncii pana la 40%;

- reducerea consumului de manopera/produs.

Luand in medie un numar de 5 operatii necesare pentru executia unui produs pe actualele prese clasice, prin trecerea pe presele cu transfer se reduce numarul personalului.

a)     pe presele clasice se folosesc

5 prestatori;

3 ajutori de prestatori;

TOTAL: 8 muncitori

b)     pe presele cu transfer se folosesc

1 prestator;

1 autor de prestator;

TOTAL: 2 muncitori

Prin trecerea la executia pe presele cu transfer se reduc 6 muncitori care pot fi redistribuiti in alte sectoare productive care reclama un nr. mai mare de personal in urma cresterii volumului de productie.

Calculul valorii de investitie pentru achizitionarea si montarea unei prese cu transfer - 250 tof.

Tabelul 1.3.

FUNDAMENTAREA ACTIUNILOR DE RESTRUCTURARE

S.C."Euroglass S.R.L. Satu Mare detine pozitia de lider in domeniul productiei vaselor emailate in tara, are un segment de piata interna bine definita, este o prezenta activa pe piata externa, toate acestea constituind premize optime in desfasurarea activitatii viitoare.

Totodata mentionam si urmatoarele elemente:

- existenta unei dotari tehnice de nivel mediu si realizarea pana la aceasta data a unei retehnologizari partiale care trebuie continuata pentru a avea eficienta;

- detinerea unei pozitii de monopol in realizarea productiei de frite de emailare si a procedeelor de decorare prin aplicarea de calcomanii;

- forta de munca specializata cu experienta profesionala si cu traditie.

In vederea sustinerii actiunii de restructurare se prezinta in sinteza principalele avantaje ale actiunii de retehnologizare - modernizare.

a)     la cuptoarele de ars vase emailate economia de gaze naturale pe un cuptor este:

E = Q - Q_t = 330.005 m³/an

In expresie baneasca economia anuala de gaze naturale reprezinta 225 mil. lei/an si cuptor in conditiile in care 70% din cota de gaze este alocata din import si 30% din tara.

Pe de alta parte, costul unei reparatii capitale la cuptorul clasic se cifreaza la aproximativ 55 mii lei, iar in perioada de functionare intre doua reparatii capitale a cuptorului modernizat, cel clasic sufera trei reparatii capitale, rezulta ca prin utilizarea unui cuptor de tip nou se realizeaza o economie de aproximativ 165 mii. lei/cuptor.

b)     In ce priveste cuptorul de recoacere in atmosfera controlata, calculul numarului de utilaje necesare pentru realizarea operatiei de recoacere pentru produsele ce necesita o astfel de operatie reprezinta 2 cuptoare de recoacere.

Avand in vedere ca in prezent se afla in functiune un singur cuptor de acest fel, cu un indice de utilizare in 2008 de 123,9% existand deci pericolul caderii utilajului, acesta fiind suprasolicitat se considera necesara si oportuna intrarea in flux a inca unui cuptor de recoacere, care sa permita o programare eficienta a produselor supuse recoacerii.

c)     Produsele pentru a ajunge la forma finala sufera 3-7 operatii succesive de ambutisare (functie de adancimea de ambutisare, forma, dimensiuni, etc.), iar executia acestora pe presele clasice unde se executa numai cate o ambutisare atrage dupa sine un mare consum de manopera si energie - productivitate scazuta.

Ca urmare este recomandabil eliminarea partiala a actualului procedeu de ambutisare de pe presele clasice, prin extinderea prelucrarilor pe prese multipozitionale, cu transfer care executa 5 - 7 operatii.

Prin extinderea procedeului de ambutisare pe prese cu transfer se realizeaza:

- imbunatatirea calitatii produselor printr-o uniformizare a dimensiunilor si calitatii suprafetei vaselor;

- reducerea timpului auxiliar de lucru necesar cu prinderea, desprinderea si reglarea sculelor;

- cresterea productivitatii cu

- reducerea consumului de manopera/produs;

- economia de personal muncitor care deserveste presa.

Calculul cheltuielilor de restructurare

Tabelul 1.4.

Influenta actiunilor de mod-retehnologizare asupra preturilor

Efectul global al acestor actiuni asupra preturilor produselor este de scadere a acestora, materializandu-se in urmatoarele:

- la operatiunea de recoacere se realizeaza reducerea calitatii de materie prima (tabla de otel) utilizata la fabricarea aceluiasi produs. Pe de alta parte, produsele care se modernizeaza dupa recoacere au o valorificare foarte buna a materialelor.

- la operatiunea de ardere a vaselor in cuptoare modernizate se realizeaza reducerea consumului de gaze naturale, precum si reducerea consumului de otel refractar pentru dispozitivele de ardere;

- la operatiunea de presare prin punerea in exploatare a presei multifunctionale cu transfer are loc reducerea combustibilului de energie pe produs, prin utilizarea unui singur motor de actionare in loc de sapte; reducerea consumului de manopera pe produs; reducerea numarului de personal, imbunatatirea calitatii, precum si cresterea productivitatii.

Toti acesti factori au influenta directa asupra costurilor de productie si implicit asupra preturilor de vanzare.

Prin masurile de retehnologizare preconizate a fi efectuate, preturile produselor, atat pe piata interna, cat si pe piata externa vor asigura stabilitatea si mentinere pietelor respective ca si pana in prezent, preconizandu-se in viitor penetrarea pe noi piete.

Pe piata interna, societatea isi va mentine pozitia de lider venind sa faca fata concurentei exercitate de ceilalti producatori interni, cat si de produsele similare din import.

Pe piata externa exista o concurenta acerba din partea producatorilor din: China, Taiwan, Indonezia, Slovenia, Cehia, Polonia, etc.

Cu toate acestea prin preturile practicate s-a reusit mentinerea pietelor existente si chiar penetrarea pe noi piete in conditii de eficienta.

Influentele procesului de retehnologizare-modernizare asupra utilizarii capacitatilor de productie

- la operatiunea de recoacere actiunea de retehnologizare va determina utilizarea eficienta si la capacitate maxima a utilajelor, eliminand locul ingust aparut ca urmare a ramanerii in functiune doar a unui singur cuptor de recoacere, acesta fiind suprasolicitat.

- la operatiunea de ardere a vaselor emailate, retehnologizarea va determina o mai buna utilizare a capacitatilor de productie prin:

- eliminarea mersului in gol a cuptoarelor in perioadele de repaos (sambete si duminici) si de sarbatori legale;

- reducerea semnificativa a perioadelor de stationare datorate reviziilor tehnice, reparatii curente si capitale;

- cresterea gradului de incarcare a utilajului datorita temperaturii de regim optim din interiorul cuptorului care nu inregistreaza fluctuatii pe inaltimea cuptorului permitand introducerea de cantitati mai mari de vase pentru ardere.

La operatiunea de ambutisare (presare) procesul de retehnologizare va determina utilizarea intensiva si continua a utilajelor (prese) eliminand timpii neproductivi ocazionati de prinderea, desprinderea si reglarea sculelor, transport semifabricate intre utilaje, caderii accidentale ale unor utilaje aflate in flux.

S-a mentinut gradul de utilizare la un nivel care sa se situeze intre 95 - 97 % pe perioada 2004 - 2009, luand in considerare si sporul de capacitate rezultat in urma actiunii de restructurare.

Influenta procesului de restructurare asupra necesarului de personal

Realizarea operatiunii de presare pe prese multipozitionale cu transfer permite cresterea productivitatii muncii cu pana la 40% fata de procentul clasic de presare.

In conditiile in care creste productivitatea muncii programul de productie previzionat va antrena numarul de personal existent, preliminandu-se o crestere a numarului actual cu circa 20%.

Influenta asupra importurilor de substante chimice

S.C."Euroglass S.R.L. Satu Mare are ca obiect de activitate si producerea fritelor care este constituentul de baza al emailurilor.

Unitatea este unicul producator de frita din tara fiind furnizorul tuturor intreprinderilor care utilizeaza emailuri.

Pentru realizarea vaselor emailate se utilizeaza diverse materii prime si materiale, atat de la producatorii interni, cat si din import.

Consumurile materiale si furnizorii acestor materiale pentru realizarea unei bucati de vas emailat sunt redate in tabelul 4.5.

Se observa ca ponderea substantelor chimice din impost, care intra in compozitia unui vas emailat reprezinta:

0,1297

x 100 = 14,7%

0,8823

Tabelul 1.5.

Aceste substante chimice importante reprezinta: borax, bioxid de titan, oxid de nichel, oxid de cobalt, pigment rosu cadmiu.

Sporul de capacitate realizat in urma retehnologizarii evident implica o crestere a importurilor.

Avantajele ecologice ale actiunii de restructurare

La cuptorul de recoacere datorita atmosferei in care se realizeaza procesul ai loc eliminarea noxelor rezultate in urma recoacerii - CO₂.

La cuptoarele de ars vase - prin reducerea de gaz se reduce si volumul gazelor arse la jumatate (cu aproximativ 3,37 mil.mm³). Avand in vedere ca raportul de ardere gaz/aer este de 1/10.

Tuburile radiante de conceptie NASA utilizate la constructia cuptorului ce urmeaza a fi achizitionat permit o ardere aproape completa, astfel incot impuritatile din gazele arse sunt foarte reduse.

La presa multipozitionata cu transfer-operatiunea de emulsionare (ungere) a subansamblelor se realizeaza un circuit inchis, cu un consum de ulei extrem de scazut fara poluarea mediului inconjurator (sectie).

In comparatie, la presele clasice hidraulice se consuma cantitati mari de ulei (10 to/an) cu pierderi in mediu, deci cu poluare.

De asemenea, prin utilizarea presei cu transfer se reduce semnificativ zgomotul in spatiile de lucru, prin actionarea cu un singur motor a celor 7 posturi de lucru fata de 7 motoare necesare actionarii a 7 prese clasice.

Se realizeaza si imbunatatirea conditiilor de munca prin faptul ca operatorul presei nu o alimenteaza manual cu semifabricate, acestea facandu-se automat. Spre deosebire la presele clasice aceasta operatiune se realizeaza manual existand pericolul accidentelor de munca cu amputare (degete, antebrate).

Reducerea consumului energiei (energie electrica) la prese cu transfer fata de utilizarea preselor clasice inseamna si reducerea poluarii mediului ocazionata de producerea energiei.

EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIEI

"Eficienta este atributul oricarei activitati umane de a produce efectul util dorit."

Acceptiunea notiunii de eficienta se intalneste in practica precum si in studiile de specialitate, in doua sensuri:

performante rezultate dintre cele mai mari;

efecte cat mai mari in raport cu resursele alocate si consumate.

Performantele ridicate in productie echivaleaza cu eficienta atunci cand sunt obtinute in conditiile unei utilizari rationale, intr-un regim economic a utilajelor si echipamentelor.

Astfel sporirea productiei este insotita de costuri reduse si profituri mari in crestere.

Daca performantele ridicate sunt realizate prin suprasolicitarea utilajelor si echipamentelor, avand consecinte negative nu avem de a face cu eficienta.

Castigul obtinut este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature, costurile urca vertiginos si profiturile scad.

Cu alte cuvinte, eficienta se poate defini ca un raport obiectiv, cantitativ intre efectele si eforturile depuse in vederea obtinerii lor.

Astfel eficienta "e" poate fi calculata:

E efect

e = T maxim

R resursa

maximizarea efectelor obtinute pe unitatea de resursa consumata

R resursa

e = T minim

E efect

minimalizarea consumului de resursa pe unitatea de efect obtinut

Eficienta economica - caracteristici

a)     Parte a intregii activitati de productie depinzand de actiunea in comun a tuturor factorilor si fazelor procesului de productie.

b)     Este rezultatul raportului dintre diversele efecte scontate sau obtinute la cheltuielile necesare obtinerii lor.

c)     Nivelul eficientei economice se stabileste pe baza de previziune, calculele respective se fac intr-o etapa care precede executarea obiectivului, cat si functionarea acestuia.

d)     Raportul efect/efort se ia in stransa corelatie cu factorul timp datorita decalajului intre momentul efectuarii lucrarilor de investitie si momentul obtinerii rezultatelor.

e)     Eficienta economica a investitiilor poate fi calculata in forma absoluta sau in forma relativa pentru a face comparatii intre diferite variante de prioritate.

f)      Determinarea eficientei economice trebuie sa se bazeze pe o abordare sistematica, datorita interdependentului dintre procesele economice intre intreprinderi si ramuri.

Asadar un proiect de investitii este cu adevarat eficient nu numai pentru ca el se incadreaza avantajos in criteriile de eficienta ci si pentru efectele propagate favorabile asupra altor sectoare de activitate.

Eficienta economica a modernizarii si retehnologizarii

Promovarea progresului tehnic prin retehnologizarea si modernizarea capacitatii existente constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic, uneori dificil de realizat, dar care conduce la obtinerea de rezultate dintre cele mai bune pentru activitatea ce se desfasoara in unitatea respectiva.

A.    Indicatorii cu caracter general ai eficientei economice a investitiilor

Capacitatea de productie

Acest indicator exprima productia maxima care poate fi obtinuta intr-o perioada de timp, in conditii normale de functionare a capitalului fix, de utilizare a resurselor umane si materiale si un anumit coeficient de schimburi. (In cazul nostru 2 schimburi).

Notata prin"q", capacitatea de productie se exprima in unitati fizice de productie: buc., tone, ml, m², m³, etc.

Capacitatea de productie poate fi exprimata si in unitati valorice in situatii in care productia este eterogena:

n Q = capacitatea de productie exprimata valoric;

Q = a q_jxp_j q_j = capacitatea fizica de productie a sortimentului j;

j= p_j = pretul sortimentului j;

In urma efectuarii investitiei se preconizeaza cresterea capacitatii de productie dupa cum reiese din tabelul 4.6.

Rezulta asadar o crestere a volumului productiei, respectiv a veniturilor din vanzarea acestora in urma retehnologizarii de 1,65 ori fata de anul 2006.

In perioada analizata S.C."Euroglass S.R.L. Satu Mareva creste si volumul exportului cu peste 60%.

Costul pe productie

Este un indicator cu o foarte mare putere de sinteza, aratand de fapt conditiile concrete de efort economic in care se va realiza productia proiectata.

Din analiza costurilor se observa ca desi in valoare absoluta cheltuielile de exploatare cresc, nivelul de crestere este inferior cresterii productiei.

Astfel spus cheltuielile facute pentru obtinerea a 1000 lei productie marfa scad progresiv incepand cu anul 2008, anul finalizarii investitiei de retehnologizare

DINAMICA CAPACITATII DE PRODUCTIE

VENITURI DIN VANZAREA PRODUCTIEI

Tabelul 1.6.

DINAMICA CAPACITATII DE RPODUCTIE - VENITURI DIN VANZAREA PRODUCTIEI

(CONTINUARE)

CALCULUL COSTURILOR DE PRODUCTIE (MIL.LEI)

Tabelul 1.7. 

Profitul

Scopul general urmarit este obtinerea profitului pe baza careia se poate calcula unul din cel mai importanti indicatori - rata profitului (a rentabilitatii), care arata capacitatea unitatii de a produce profit. P = Q - C

P = profitul

Q = valoarea productiei exprimata in lei

C = cheltuieli de productie

Prognoza evolutiei profitului din activitatea de baza

Tabelul 1.8.

Rentabilitatea

Cel mai important indicator de eficienta economica este rentabilitatea sau profitabilitatea, respectiv rata rentabilitatii sau rata profitabilitatii.

Acest indicator poate di calculat prin: P

R = 100 x

R - rentabilitatea  C

P - profitul obtinut

C - cheltuieli de productie

In concluzie restructurarea si retehnologizarea fabricatiei va conduce la ridicarea cheltuielilor de productie, cresterea productiei si a profitului.

Productivitatea muncii

Pentru acest indicator se cunosc numeroase variante de calcul cum ar fi:

q Q F_t q

W = W = ; W = W =

N N q F_t

W - productivitatea muncii

Q - valoarea productiei obtinute

q - cantitatea de produse obtinuta intr-o anumita perioada de timp

F_t - fondul de timp necesar obtinerii unei cantitati de productie

N - numarul de salariati

Presupunand numarul de salariati constanti - 250 pentru volumul productiei prognozate, dinamica productivitatii muncii se prezinta astfel: Tabelul 1.9.

Din analiza productivitatii se constata o crestere a ei (prognoza) cu peste 60% ceea ce permite eventuala crestere a numarului de salariati, dar mai ales redistribuirea celor disponibilizati prin achizitionarea presei cu transfer.

Indicatorii de baza

Volumul capitalului investit

Acest indicator reflecta efortul total economic pentru realizarea obiectivului de investitii propus.Investitia necesara restructurarii (prin retehnologizare si modernizare) S.C. Euroglass S.R.L. Satu Mare este de 1,8 miliarde lei, din care pentru utilaje 1,742 miliarde lei si 58 milioane lei pentru constructii montaj.

Lista lucrarilor de investitii in anul 2009 la S.C. "Euroglass" S.R.L. Satu Mare

Tabelul 1.10.

Durata de realizare a lucrarilor de investitie

In aceasta perioada are loc materializarea eforturilor investitionale in capital fix. in aceasta perioada valori mari sunt dislocate din circuitul economic fara ca acestea sa nu produca nimic pana la finalizarea investitiei.

In acest sens se propune finalizarea investitiei in anul 2014, fondurile fiind alocate trimestrial.

Esalonarea lucrarilor de investitie pe anul 2017= mii.lei=

Tabelul 1.11.

O asemenea esalonare a lucrarilor de investitie nu determina o blocare indelungata a fondurilor de investitii si nici nu determina oprirea productiei.

Lucrarile putand fi efectuate concomitent cu activitatea productiva, in plus dupa primul trimestru creste productia prin finalizarea lucrarilor de modernizare la unul din cele 2 cuptoare de ars vase emailate.

Restructurarea procesului tehnologic de ambutisare creste productia prin finalizarea lucrarilor de modernizare al unuia din cele 2 cuptoare de ars vase emailate.

Restructurarea procesului tehnologic de ambutisare este recomandabil sa fie efectuat in ultima perioada, deoarece finalizarea acestui obiectiv determina o economie de personal.

In conditiile in care activitatea in celelalte sectoare a crescut prin finalizarea investitiilor, muncitorii pot fi redistribuiti in aceste sectoare, evitandu-se astfel disponibilizarea lor.

Investitia specifica

Este un indicator ce sintetizeaza efortul investitional si efectul obtinut sub forma capacitatii de productie.

In cazul modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii unor obiecte existente, investitia specifica se calculeaza astfel:

I_m I_m

S_m = sau S_m =

q_mi- q₀ Q_mi - Q_o

I_m = volum total de investitie

q_mi = capacitatea de productie exprimata in unitati fizice dupa modernizare, dezvoltare, retehnologizare;

q_o = capacitatea de productie exprimata in unitati fizice inainte de modernizare, dezvoltare, retehnologizare;

Q_mi - capacitatea de productie exprimata valoric dupa modernizare, dezvoltare, retehnologizare;

Q_o - capacitatea de productie exprimata valoric inainte de modernizare, dezvoltare, retehnologizare.

Acest indicator exprima cati lei capital investit revin pe unitatea fizica-spor de capacitate rezultata in urma modernizarii, dezvoltarii, retehnologizarii, respectiv la un leu spor de capacitate exprimat valoric.

Astfel:

- productia exprimata valoric in 2009 a fost de 20.000 mii.lei

- productia exprimata valoric dupa efectuarea lucrarilor de investitie in 2010 a fost de 25.500 mii.

Sporul de capacitate valorica = 5.500 mii.lei

1.800 mii.lei

Investitia specifica = = 0,32

1.500 mii lei

Adica pentru obtinerea unui leu suplimentar se investesc 0,32 lei.

Desi acest raport este favorabil la prima vedere nu este suficient deoarece se calculeaza doar la nivelul primului an, coreland efortul investitional total cu efectul de capacitate la nivelul unui an.

Fiind asadar relevant, dar nu suficient el trebuie corelat si cu alti indicatori.

Termenul de recuperare a investitiei

Acest indicator exprima corelatia dintre efortul investitional facut si efectul obtinut sub forma profitului anual.

In cazul modernizarii, retehnologizarii (similar cu investitia specifica) acest indicator se calculeaza in functie de sporul de profit anual obtinut.

I_m

T_m =

P_hm - P_h0

I_m - valoarea capitalului investit pentru modernizare, retehnologizare;

P_hm - profitul anual dupa efectuarea lucrarilor de investitii;

P_h0 - profitul anual obtinut inainte de realizarea investitiei pentru modernizare, retehnologizare;

T_m - exprima perioada de timp (ani) in care se va recupera investitia din sporul de profit obtinut in urma modernizarii, retehnologizarii.

Profitul obtinut in primul an dupa efectuarea efortului investitional este P_hm = 2970 mii lei.

Profitul in anul 2009 este 1000 mii.lei.

Rezulta un spor de profit de 1970 mii lei

1.800 mii.lei

Termenul de recuperare 1,85 ani

970 mii lei

Coeficientul de eficienta economica

Acest indicator sintetizeaza corelatia dintre eficienta profitului anual obtinut in urma realizarii investitiei pe de o parte si efortul de capital investit pe de alta parte.

In cazul modernizarii retehnologizarii indicatorului se va calcula dupa formula

P_hm - P_h0

e =

I_m

(P_hm - P_h0) - sporul de profit obtinut in urma modernizarii, retehnologizarii, dezvoltarii;

I_m - valoarea capitalului investit pentru modernizare, dezvoltare, retehnologizare.

E =

De unde rezulta ca la fiecare leu investit se obtin 0,54 lei spor de profit.

Randamentul economic al investitiei

Scopul oricarui agent economic este obtinerea unui profit. in calculele de eficienta economica a investitiilor distingem mai multe categorii de profit:

- profitul anual calculat ca diferenta intre valoarea anuala a productiei si cheltuielile de productie anuale;

- profitul total calculat ca profitul realizat din momentul punerii in functiune a obiectivului si pana la expirarea duratei de functionare;

- profitul de recuperare care reprezinta partea din profitul total destinat recuperarii fondurilor de investitie cheltuite;

- profitul final reprezinta partea din profitul total ramasa dupa recuperarea investitiei.

Randamentul economic se calculeaza ca raportul intre profitul final si capitalul investit.

P_m

R =

I_t

Exprima cati lei profit final se obtin la 1 leu capital investit.

In practica randamentul se calculeaza dupa formula:

P_f

R = - I

I_t

R - randamentul

P_t - profitul total P_t = P_h x D_e

P_h - profitul anual

D_e - durata efectiva de functionare.

In cazul nostru asa cum a fost prognozata evolutia activitatii viitoare, respectiv al profitului se observa o crestere progresiva a acestor indicatori.

Durata de functionare fiind considerata 6 ani, pentru profit se propune calcularea sporului de profit pentru 6 ani.

Sporul de profit anual mediu = 1970 + 1290 + 2350 + 2570 + 3010 = 18.110 mii.lei

18.110

R =

1800

Acest lucru semnifica faptul ca dupa recuperarea investitiei se obtin 9,06 lei spor de profit la fiecare leu investit.

Desi au un rol important indicatorii generali si indicatorii de baza nu sunt suficienti pentru a ne putea face o imagine clara asupra efectelor obtinute.

Acest lucru se datoreaza catorva factori determinanti, astfel:

- volumul productiei, cheltuielile de productie, respectiv profitul s-au luat in calcul doar la nivelul unui singur an;

- nu s-a tinut cont de influenta factorului timp;

- calculele au pus in evidenta doar activitatea de productie folosind venituri si cheltuieli de exploatare fara sa tina seama de structura reala a acestor indicatori;

- deoarece in cazul nostru se preconizeaza rambursarea imprumutului prin dividendele suplimentare acordate F.P.S., trebuie tinut cont de Legea 40/1992 privind repartitia profitului.

In acest caz se impunea o analiza financiara a activitatii viitoare previzionate, precum si calculul principalilor indicatori dinamici ai eficientei economice a investitiilor.

3.4.3. Previziuni financiare. Situatia veniturilor si cheltuielilor

Investitia necesara retehnologizarii S.C."Euroglass S.R.L. Satu Mare este de 1,8 miliarde din care:

utilaje - 1,742 miliarde lei;

constructii montaj - 0,058 miliarde, respectiv 58 milioane lei.

Pentru realizarea investitiilor se solicita sprijin financiar de la fondul Proprietatii de Stat.

Rambursarea creditului F.P.S. se va face din dividende suplimentare pana in anul 2012.

Prognoza asupra veniturilor si cheltuielilor

Tabelul 1.12.

Observatie:

Cheltuielile totale cuprind pe langa cheltuielile de productie, de exploatare si cheltuieli financiare cum ar fi dobanzi la creditele de productie sau la creditele de investitie.

Veniturile totale cuprind de asemenea si veniturile financiare si veniturile exceptionale

Profit

Rentabilitatea = x 100

Cheltuieli

Structura costurilor totale prognozate

Tabelul 1.13.

Structura veniturilor prognozate

Tabelul 1.14.

Rambursarea creditului

Asa cum s-a specificat rambursarea se va face din dividendele suplimentare distribuite de F.P.S., fiind necesara determinarea rezultatului fiscal si distribuirea rezultatului fiscal si distribuirea profitului conform Legii nr.40/1992.

Determinarea rezultatului fiscal = miilei =

Tabelul 1.15.

Repartizarea profitului net previzionat (miilei) = miilei =

Tabelul 1.16.

Venituri, cheltuieli si profitul provizionat in conditiile neacordarii creditului financiar

=mil.lei=

Tabelul 1.17.

Perioada de recuperare a investitiei de catre F.P.S. =mii.lei=

Tabelul 1.18

Termenul de recuperare din dividendele suplimentare - 3,3 ani respectiv anul 2013 semestrul I.

3.4.4. Principalii indicatori dinamici ai eficientei economice a investitiilor

Procesul de efectuare a investitiilor si de recuperare a fondurilor consumate se desfasoara in timp, investitiile, efectele si nivelul eficientei economice avand un caracter dinamic pronuntat.

Ca urmare resursele materiale, umane, financiare, atrase din circuitul economic curent si imobilizate in procesul investitional isi modifica valoarea pe masura ce timpul de mobilizare creste.

Acest aspect trebuie avut in vedere cand in calculul eficientei se compara investitiile cu profitul rezultat.Deoarece investitiile alocate in prezent nu mai sunt echivalente valoric sub influenta factorului timp cu profitul ce se va obtine in viitor, abordarea corecta a proceselor investitionale, necesita analiza lor dinamica, tinand seama de influenta multiplicatoare a factorului timp.

Calculele de actualizare se pot efectua la orice moment anterior perioadei in care se executa lucrarile de investitii.

Principalele momente de referinta sunt:

m - momentul adoptarii deciziei de investitie;

n - momentul inceperii lucrarilor de investitie;

p - momentul punerii in functiune a noului capital fix;

u - momentul scoaterii din functiune a capitalului fix.

Investitiile totale actualizate la momentul inceperii lucrarilor de investitie

Fig.1.1. Reprezentarea grafica a actualizarii la momentul inceperii lucrarilor investitie = n =

g d D

timpul

m  n P T_a^m

I

Spor de profit P

Investitiile se esaloneaza pe o perioada care in raport cu momentul de referinta ales "n" este viitor. in consecinta investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare "z".

d 1

I _taⁿ = a x I_h

_h =1 (1 + a)

unde:

I_taⁿ = investitii totale actualizate la momentul "n"

d = durata de executie a lucrarilor

D = durata eficienta de functionare a obiectivului

I_h = investitia anuala.

unde: I_h = 1800 mil.lei

d = 1 an

a = 0,15

1

T I_taⁿ = x 1800 = 1.565,2 mil.lei

(1 + 0,15)¹

Profitul actualizat

Si pentru profit perioada de realizare este o perioada viitoare fata de momentul inceperii lucrarilor, ca urmare se foloseste factorul de actualizare "z". Formula de calcul al profitului total actualizat este:

d+D

P_taⁿ = a x P_h

_{h =} ( 1 + a)^h

Deoarece pentru perioada de executie a obiectivului nu se produce profit, formula devine:

d+D 1 d 1 d+D 1

P_taⁿ= a x P_h - a x P_h = a xP_h

h=1 (1+a)^h h=1 (1+a)^h h=d+1 (1+a)^h

NOTA:

Investitiile fiind alocate in vederea modernizarii, dezvoltarii retehnologizarii, se recomanda a se lua in calcul sporul de profit obtinut in urma executarii lucrarilor.

Presupunem ca perioada de functionare este de cca. 6 ani, perioada in care profitul nu este uniform, valoarea care se ia in calcul este sporul de profit pentru fiecare an.

d+D

P_taⁿ a x (P_h - P_h0)

h=d (1 + a)^h

1 1 1

P_taⁿ= x700 + x1200 +

(1+0,15)¹ (1+0,15)² (1+0,15)³

1 1 1

x x x x

(1+0,15)⁴ (1+0,15)⁵ (1+0,15)⁶

P_taⁿ = 0,87 x 700 + 0,76 x 1200 + 0,66 x 1700 + 0,57 x 2500 + 0,50 x 3200 + 0,43 x 3500 = 7173 miilei

Asa cum se observa in forma sa statica sporul de profit pentru cei 6 ani era de 22.200 mii.lei, datorita influentei factorului timp, sporul de profit actualizat este de 7173 mil.lei.

Randamentul economic actualizat

Pentru calculul randamentului economic actualizat, in cazul in care profitul (sporul de profit) se modifica in timp se foloseste urmatoarea formula:

d+D

a x(P_h- P_h0)

h=d+1 (1+a)^h

R_aⁿ

d

a x I_h

h=1 (1+a)^h

Se determina dupa relatia:

P_taⁿ

R_aⁿ =

I_taⁿ

Se exprima profitul final obtinut dupa recuperarea investitiei la 1 leu investit. in cazul in care in calcul se ia sporul de venit, randamentul economic actualizat exprima sporul de profit actualizat obtinut dupa recuperarea investitiei la 1 leu investit (actualizat).

7173

R_aⁿ =

1.565,2

Observatie:

In forma statica R = 13,18

In forma dinamica R_aⁿ = 3,58

Rentabilitatea in cazul analizei financiare este cuprinsa intre 9,43% - 16,67%

Termenul actualizat de recuperare a investitiilor

Reprezinta perioada de timp in care investitiile au fost recuperate din profit.

Formula de calcul a termenului de recuperare statie este:

I_t

T = sau I_t = T x P_h

P_h

Pentru momentul luarii deciziei:

d+D

I_taⁿ = a x P_h

h=d+1 (1+a)^h

Punand conditia ca profitul anual sa fie constant

P_n T_aⁿ

T I_taⁿ = a

(1+a)^d h=1 (1+a)^h

In forma restransa se obtine relatia:

P_h (1+a)^T_aⁿ - 1

I_taⁿ = x sau

(1+a)^d a(1+a)^T_aⁿ

d 1 1 (1+a)^T_aⁿ- 1

a x xI_{h =} x x P_h

h=1 (1+a)^h

T I_taⁿ (1 + a)^d x a(1+a)^T_aⁿ = P_h(1+a)^T_aⁿ- P_h

P_h

T (1+a)^T_aⁿ =

P_h - axI_taⁿ(1+a)^d

log P_h - log[P_h- axI_taⁿ(1+a)^d]

T T_aⁿ =

log(1+a)

Varianta 1:

Se calculeaza pornind de la profitul brut obtinut din activitatea de baza. Se efectueaza media pentru cei 6 ani. Se considera baza anul 2008:

Profit:

700+1200+1700+2500+3200+3500

P =2133,33mii.lei

6

log 2133 - log[2133 - 0,15 x 1565,2x 1,75]

T_a

log 1,15

3,30 - 3,22

T T_a1= 1,66 ani

0,060

BIBLIOGRAFIE