 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
SECTIUNEA I. Societatea in nume colectiv
1. Notiunea, definitia si caracterele societatii in nume colectiv
Societatea in nume colectiv este destinata micilor afaceri, constituindu-se de regula intre membrii familiei si intre persoane care au incredere reciproca.
Asocierea are la baza cunoasterea si increderea reciproca a membrilor societatii respective, fiind considerata ca o forma reprezentativa a societatilor de persoane.
Legea nr. 31/1990 nu defineste societatea in nume colectiv precizand doar ca exista ca forma de societate comerciala, cum se constituie, cum functioneaza si cum inceteaza.
In doctrina[1] societatea in nume colectiv a fost definita avandu-se in vedere elemente precum:
- elementul asociativ bazat pe increderea deplina a asociatilor;
- aportul adus de asociati;
- intentia de a desfasura o activitate comerciala;
- scopul societatii de a realiza si imparti beneficii;
- forma nelimitata si solidara de raspundere juridica a asociatilor.
Consideram ca societatea in nume colectiv este acel tip de societate comerciala constituita prin asocierea a cel putin doua persoane fizice si (sau) juridice care pun in comun anumite aporturi cu intentia de a efectua fapte de comert si cu scopul de a obtine si imparti beneficii si in care raspunderea pentru obligatiile sociale este garantata in principal cu patrimoniul social si in subsidiar cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor.
Societatea in nume colectiv are urmatoarele caractere:
- asocierea are la baza deplina incredere a asociatilor;
- divizarea capitalului social in parti de interes;
- garantarea obligatiilor societatii cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor.
2. Constituirea societatii in nume colectiv
Potrivit art. 5 (1) (4) din Legea nr. 31/1990 societatea in nume colectiv se constituie prin contract de societate, care poate fi denumit act constitutiv.
Contractul societatii in nume colectiv se incheie cu respectarea conditiilor de fond si de forma pentru incheierea oricarui contract de societate comerciala.
El trebuie sa cuprinda elementele prevazute in art. 7 din Legea nr. 31/1990.
Pentru anumite elemente ale contractului societatii in nume colectiv cum sunt asociatii, forma, capital social, exista particularitati care trebuie evidentiate.
Cu privire la asociati:
- asociat al unei societati in nume colectiv poate fi persoana fizica si (sau) persoana juridica;
- numarul asociatilor este de cel putin doi;
- persoanele fizice prin asocierea intr-o societate in nume colectiv nu devin comercianti;
- sotii pot sa fie asociati separat sau impreuna intr-o societate in nume colectiv alaturi de alti asociati sau pot constitui impreuna o societate in nume colectiv.
Cu privire la capitalul social:
- capitalul social se poate constitui din aporturi in numerar, natura, creante sau industrie (prestatii);
- capitalul social este divizat in fractiuni denumite parti de interes, fiecare fractiune putand fi detinuta de o persoana sau de mai multe.
- capitalul social nu are o limita minima
Cu privire la firma societatii:
- firma sau denumirea societatii se compune din numele a cel putin unuia dintre asociati la care se adauga mentiunea 'societate in nume colectiv' scrisa in intregime (art. 32 din Legea nr. 26/1990);
- firma se consemneaza pe orice act care emana de la societate.
2.2. Etapele si formalitatile constitutive
In constituirea sa societatea in nume colectiv parcurge cele trei etape comune constituirii unei societati comerciale adica:
etapa contractuala;
etapa judiciara;
etapa de inmatriculare, publicitate prin Monitorul Oficial si inscrierea fiscala.
Pentru fiecare etapa se parcurg secventele comune constituirii oricarei societati comerciale.
Societatea in nume colectiv dobandeste calitatea de persoana juridica si devine comerciant la momentul inmatricularii in registrul comertului.
3. Functionarea societatii in nume colectiv
3.1. Deliberarile si deciziile asociatilor
Societatea in nume colectiv nu are organe instituite prin lege pentru deliberari si decizii de tipul adunarilor generale ale asociatilor.
Adoptarea hotararilor importante privind functionarea societatii apartine asociatilor impreuna.
Conditiile privind luarea hotararilor prevazute de Legea nr. 31/1990 sunt:
- cu votul tuturor asociatilor in cazurile:
- revocarea administratorilor daca au fost numiti prin contractul de societate (art. 77 (2));
- modificarea actului constitutiv (art.187 (2));
- cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social in cazurile:
- alegerea unuia sau mai multor administratori cu fixarea puterilor, duratei mandatului si eventualei lor remuneratii (art. 77);
- revocarea administratorilor care nu sunt numiti prin actul constitutiv (art. 77 (2));
- limitarea puterilor administratorilor care nu au fost numiti prin actul constitutiv (art. 77 (2));
- rezolvarea divergentelor dintre administratori cand acestia sunt obligati sa lucreze impreuna (art. 76 (1));
- aprobarea operatiunilor care depasesc operatiunile obisnuite comertului pe care-l exercita societatea la care unul dintre administratori a facut opozitie (art. 78 (2));
-aprobarea bilantului contabil (art. 86);
- deciziile referitoare la raspunderea administratorilor (art. 86).
Pentru protectia intereselor societatii si a celorlalti asociati prin art. 79 din Legea nr. 31/1990 s-a prevazut ca asociatul care are un interes pentru sine sau pentru altul ori interese contrare societatii nu poate participa la nici o deliberare sau decizie privind acea operatiune.
In cazul in care asociatul contravine unei asemenea interdictii este raspunzator pentru daunele cauzate societatii daca fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
Impotriva deciziilor prin care se incalca legea sau contractul de societate se poate exercita actiune in anulare la instanta judecatoreasca, la cererea oricarui asociat.
Potrivit art. 77 (1) din Legea nr. 31/1990 societatea in nume colectiv poate fi administrata de unul sau mai multi administratori.
Administratorii pot fi numiti prin actul constitutiv sau pot fi alesi de catre asociati ulterior. Durata mandatului este de cel mult 4 ani sau de 2 ani daca aceasta nu s-a stabilit prin actul constitutiv.
Modul de lucru al administratorilor se stabileste prin actul constitutiv. Ei pot sa lucreze impreuna sau separat.
Cand prin actul constitutiv s-a stabilit ca administratorii sa lucreze impreuna, atunci ei trebuie sa decida cu unanimitate. In caz de divergenta, decizia se ia de catre asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
Reprezentarea societatii se face de catre administratorul desemnat prin contractul de societate, iar in absenta desemnarii de catre fiecare dintre administratori (art.75 din Legea 31/1990).
Drepturile si obligatiile administratorilor sunt cele prevazute pentru acestia prin lege, prin actul constitutiv si prin hotararea asociatilor.
Incetarea functiei de administrator are loc pentru cauzele generale de incetare a acestei functii prevazute de lege.
3.3. Controlul gestionarii societatii
Societatea in nume colectiv nu are cenzori. Controlul societatii se exercita de catre asociatii care nu sunt administratori, prin participarea la luarea deciziilor, verificarea registrelor societatii, supravegherea operatiunlor societatii.
3.4. Drepturile si obligatiile asociatilor
Drepturile asociatilor din societatea in nume colectiv sunt in general aceleasi cu ale oricarui asociat de la o societate comerciala.
Dupa cum sunt prevazute in Legea nr. 31/1990 in reglementarile generale privind functionarea societatii comerciale sau regulile speciale privind societatea in nume colectiv, drepturile asociatilor de la acest tip de societate comerciala sunt:
- dreptul de a participa la deliberari si decizii privind prblemele esentiale ale societatii comerciale cu exceptia situatiilor cand intre asociat si societate exista un conflict de interese (art. 76, art. 77, art. 79, art. 86);
- dreptul la dividende (art. 67 (1));
- dreptul de a participa la administrarea societatii (art. 78 (2));
- dreptul de a folosi fondurile societatii in interesul acesteia putaand sa foloseasca anumite sume pentru cheltuielile lor particulare (art. 81 (1) (3));
- dreptul de control asupra administrarii si gestionarii societatii (art. 86);
- dreptul la restituirea cheltuielilor facute in interesul societatii (art. 1073 C. civ.);
- dreptul la despagubiri in cazul in care au fost prejudiciati de societate (art. 998 C. civ.);
- dreptul la restituirea valorii aporturilor in caz de dizolvare si lichidare, in caz de existenta a unui activ net (art. 257);
- dreptul la o cota valorica din patrimoniul social in caz de retragere sau excludere (art. 219-221).
Asociatii de la societatea in nume colectiv au ca obligatii decurgand din aceasta calitate atat obligatiile generale ale oricarui asociat dar si obligatiile specifice calitatii de asociat la o societate in nume colectiv.
Aceste obligatii potrivit Legii nr. 31/1990 sunt:
- obligatia aducerii aportului promis (art. 65 si art. 217);
- obligatia de a nu afecta patrimoniul societatii prin folosirea bunurilor pentru sine sau pentru altul (art. 80);
- obligatia de a nu face concurenta societatii (art. 82);
- obligatia de a despagubi societatea pentru prejudiciile cauzate de el acesteia (art. 80, art. 81, art. 84 (2));
- obligatia de a se abtine de la deliberari si decizii privind probleme in care este in conflict de interese cu societatea (art. 79 (1)).
3.5. Modificarea actului constitutiv
Modificarea actului constitutiv al societatii in nume colectiv poate opera pentru toate cauzele de modificare prevazute de Legea nr. 31/1990.
Cauzele de modificare pot sa fie grupate[2] in:
a) cauze privind patrimoniul;
b) cauze privind existenta societatii;
c) cauze privind persoana asociatilor.
Procedura de modificare a societatii indiferent de cauza de modificare parcurge aceleasi etape comune oricarei modificari a societatii comerciale.
Deoarece cauzele privind patrimoniul societatii si cauzele privind existenta societatii au fost examinate anterior la regulile generale privind societatile comerciale si acestea nu comporta situatii specifice pentru societatea in nume colectiv, vom examina aici doar cauzele privind persoana asociatilor cu prezentarea specificului acestora.
Cauzele care modifica societatea in privinta persoanei asociatilor sunt:
- cesiunea partilor de interes;
- retragerea asociatului din societate;
- excluderea asociatului din societate.
3.5.1. Cesiunea partilor de interes
Partile de interes incorporeaza valoare, deci pot fi transmise intre asociati sau catre persoane din afara soceitatii.
In raport de transmiterea partiala sau totala a partilor de interes se pot produce modificari privind structura asociatilor sau structura cotelor partilor de ineters ori chiar dizolvarea societatii.
Operatiunea juridica a cesiunii partilor de interes se produce dupa regulile din lege si din contractul de societate.
Prin cesiunea partilor de interes se intelege acel contract cu titlu oneros sau gratuit prin care o parte denumita cedent se obliga sa transmita unei alte parti denumita cesionar in tot sau in parte, partile sale de interes pe care le detine la o societate comerciala cu toate drepturile si obligatiile privind acestea si cu consecintele care rezulta din operatiunea de cesiune.
3.5.1.2. Conditiile cesiunii partilor de interes
Cesiunea partilor de interes se realizeaza dupa regulile cesiunii de creanta si a regulilor specifice privind o asemenea operatiune.
Conditiile cesiunii partilor de interes sunt:
- existenta consimtamantului asociatilor dat prin contractul de societate sau ulterior (art. 187 (2) din Legea nr. 31/1990);
- existenta unui contract de cesiune incheiat intre cedent si cesionar (art. 199 (4) din Legea nr. 31/1990);
- notificarea cesiunii catre societate (art. 1391-1398 C. civ.);
- modificarea actului constitutiv prin act aditional;
- mentionarea cesiunii in registrul comertului (art. 21 lit. h din Legea nr. 31/1990).
3.5.1.3. Efectele cesiunii partilor de interes
Dupa cum cesiunea partilor de interes este totala sau partiala, efectele acesteia pentru cedent, cesionar ori societate sunt diferite.
In cazul cesiunii tuturor partilor de interes se produc urmatoarele efecte:
v pentru cedent:
- pierderea calitatii de asociat;
- nasterea dreptului la incasarea pretului daca este o cesiune cu titlu oneros.
v pentru cesionar:
- dobandirea calitatii de asociat daca este din afara societatii;
- marirea numarului de parti de interes pe care le detine in societate;
- obligatia la plata pretului daca este o cesiune cu titlu oneros.
v pentru societate:
- schimbarea structurii asociatilor;
- schimbarea structurii repartitiei partilor de interes pe asociati;
- modificarea actului constitutiv prin act aditional;
- dizolvarea societatii daca asociatul cedent pierde calitatea de asociat iar cesionarul este tot din aceeasi societate cu numai doi asociati, daca nu se transforma forma juridica a societatii in societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
In cazul unei cesiuni partiale a partilor de interes efectele care se produc sunt:
v pentru cedent:
- diminuarea cotelor de participare la capitalul social corespunzator partilor de interes cedate;
- nasterea dreptului la plata pretului pentru cota cesionata.
v pentru cesionar:
- cresterea cotei de participare la capitalul social daca el este din societate;
- dobandirea calitatii de asociat pentru cesionarul din afara societatii;
- obligatia la plata pretului partilor de interes dobandite.
v pentru societate:
- schimbarea structurii asociatilor daca dobanditorul cesionar este din afara societatii;
- schimbarea structurii capitalului social.
Potrivit art. 87 (2) (3) din Legea nr. 31/1990 cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent fata de societate si fata de terti.
3.5.2. Retragerea asociatului din societate
3.5.2.1. Notiune
Retragerea asociatului din societatea in nume colectiv este iesirea voluntara a asociatului din societate pe cale amiabila sau pe cale judecatoreasca.
Ca modificare a societatii retragerea a fost definita la cazurile generale de modificare limitandu-ne aici doar la a prezenta specificul acesteia la societatea in nume colectiv.
3.5.2.2. Conditiile retragerii asociatului din societate
Pentru retragerea asociatului din societatea in nume colectiv trebuie satisfacute urmatoarele conditii:
v in cazul retragerii pe cale amiabila:
- acordul tuturor celorlalti asociati;
- celelalte conditii prevazute in actul constitutiv;
- adoptarea hotararii asociatilor materializata intr-un act aditional la actul constitutiv al societatii;
- mentionarea actului aditional privind retragerea in registrul comertului.
v in cazul retragerii pe cale judecatoreasca:
- formularea unei actiuni in justitie pentru incuviintarea retragerii in caz de divergenta privind retragerea pe cale amiabila;
- obtinerea unei hotarari judecatoresti de aprobare a retragerii;
- modificarea actului constitutiv ca efect al hotararii judecatoresti;
- mentionarea hotararii judecatoresti in registrul comertului.
3.5.2.3. Efectele retragerii asociatului din societate
Retragerea asociatului din societatea in nume colectiv produce urmatoarele efecte:
v pentru asociatul retras:
- pierderea calitatii de asociat;
- nasterea dreptului la o cota parte in echivalent valoric din patrimoniul social proportional cu cota sa de participare la capitalul social stabilita prin acordul asociatilor sau de catre un expert iar in caz de neintelegeri de catre instanta judecatoreasca (art. 221 din Legea nr. 31/1990).
v pentru societate:
- diminuarea capitalului social daca partile de interes ramase vacante nu sunt preluate de catre ceilalti asociati sau de catre alte persoane din afara societatii;
- diminuarea numarului de asociati cu asociatul retras daca nu se coopteaza noi asociati;
- dizolvarea[3] societatii daca aceasta are numai doi asociati si asociatul ramas nu intelege sa transforme societatea in societate cu raspundere limitata cu unic asociat;
- nasterea obligatiei[4] societatii de a acorda asociatului retras drepturile care i se cuvin din retragere (art. 221 din Legea nr. 31/1990).
Asociatul retras ramane obligat[5] fata de terti pentru operatiunile facute de societate anterior retragerii
3.5.3. Excluderea asociatului din societate
Excluderea asociatului din societatea in nume colectiv este o sanctiune aplicabila acestuia pentru fapte care prejudiciaza grav societatea si ii afecteaza existenta.
Ca modificare a societatii excluderea a fost examinata cand au fost analizate cazurile de modificare limitandu-ne aici doar la a pune in evidenta specificul acesteia la societatea in nume colectiv.
3.5.3.2. Cazurile de excludere
Cazurile de excludere a asociatului din societatea in nume colectiv prevazute de Legea nr. 31/1990 sunt:
- neaducerea aportului (art. 217 lit. a);
- falimentul asociatului cu raspundere nelimitata (art. 217 lit. b);
- survenirea incapacitatii asociatului cu raspundere nelimitata (art. 217 lit. b);
- imixtiunea asociatului in administrarea societatii (art. 217 lit. c);
- folosirea capitalului sau bunurilor ori creditului societatii in folosul sau, fara consimtamantul asociatilor (art. 217 lit. c si art. 80);
- detinerea calitatii de asociat cu raspundere nelimitata fara consimtamantul celorlalti asociati, in societati concurente sau avand acelasi obiect (art. 82 (1) si art. 217 lit. c);
- efectuarea de operatiuni in contul sau ori al altora in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator fara consimtamantul celorlalti asociati (art. 82 (1) si art. 217 lit. c);
- comiterea de acte frauduloase in dauna societatii (art. 217 lit. d);
- utilizarea de catre asociatul administrator a semnaturii sociale in folosul sau sau al altora (art. 217 lit. d);
- utilizarea de catre asociatul administrator a capitalului social in folosul lui sau al altora (art. 217 lit. d);
- admiterea opozitiei la prelungirea duratei societatii formulata de catre creditorul personal al asociatului, de catre instanta judecatoreasca (art. 201 (2)).
3.5.3.3. Conditiile excluderii
Excluderea asociatului din societatea in nume colectiv, indiferent de cauza de excludere se pronunta de catre instanta de judecata.
Pentru aceasta, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
adresarea catre instanta a unei cereri de excludere de catre societate sau de catre oricare asociat (art. 218 (1) din Legea nr. 31/1990);
obtinerea unei hotarari judecatoresti definitive prin care se dispune excluderea (art. 218 (3) din Legea nr. 31/1990);
mentionarea in registrul comertului a hotararii de excludere (art. 218 (3) din Legea nr. 31/1990);
publicarea la cererea societatii a dispozitivului hotararii judecatoresti de excludere in Monitorul Oficial al Romaniei (art. 218 (3) din Legea nr. 31/1990).
Excluderea asociatului din societatea in nume colectiv produce urmatoarele efecte:
v pentru asociatul exclus:
- pierderea calitatii de asociat;
- nasterea dreptului la o suma de bani care sa reprezinte valoarea unei parti proportionale din patrimoniul social corespunzatoare cotei de participare la capitalul social (art. 219 (2) din Legea nr. 31/1990).
v pentru societate:
- diminuarea capitalului social daca partile de interes ramase vacante nu sunt redistribuite intre asociatii ramasi sau atribuite unuia sau unor terti care sunt cooptati in societate;
- diminuarea numarului de asociati daca in locul asociatului exclus nu este cooptat un alt asociat;
- dizolvarea societatii daca aceasta are numai doi asociati si asociatul ramas nu intelege sa transforme societatea in societate cu raspundere limitata si cu unic asociat;
- nasterea obligatiei societatii de a acorda asociatului exclus drepturile care i se cuvin pana in momentul excluderii.
Asociatul exclus ramane obligat fata de societate pentru operatiunile facute de societate pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere (art. 220 (1) din Legea nr. 31/1990).
Daca in momentul excluderii exista operatiuni in curs de executare asociatul este obligat sa suporte consecintele, el neputand sa-si primeasca partea care i se cuvine decat dupa finalizarea acelor operatiuni (art. 220 (2) din Legea nr. 31/1990).
3.6. Raspunderea pentru obligatiile societatii
In temeiul art. 3 (1) (2) din Legea nr. 31/1990 obligatiile societatii in nume colectiv sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor.
Raspunderea societatii este principala, iar raspunderea asociatilor subsidiara.
In conditiile existentei acestei duble raspunderi creditorii trebuie sa urmareasca intai societatea si apoi asociatii.
Creditorii societatii vor urmari societatea pentru obligatiile sale si numai daca aceasta nu le plateste in 15 zile de la data punerii in intarziere se vor putea indrepta impotriva asociatilor (art. 3 (2) din Legea nr. 31/1990).
Pentru urmarirea asociatilor legea nu cere ca societatea sa fi fost urmarita silit in prealabil ci doar sa fi fost notificata[6].
Daca se face dovada insolvabilitatii societatii, atunci raspunderea cade in sarcina asociatilor.
4. Incetarea existentei societatii
Incetarea existentei societatii in nume colectiv parcurge cele doua faze si anume dizolvarea si lichidarea, comune pentru incetarea existentei oricarei forme juridice de societate comerciala.
Regulile dupa care se dizolva si lichideaza societatea in nume colectiv sunt regulile comune de dizolvare si lichidare si regulile specifice acestui tip de societate comerciala.
Dizolvarea societatii in nume colectiv se produce pentru:
- cauze generale de dizolvare a oricarei forme juridice de societate comerciala prevazute in art. 222 din Legea nr. 31/1990;
- cauze specifice de dizolvare a societatii in nume colectiv.
Deoarece cauzele generale de dizolvare au fost examinate in cadrul regulilor generale de dizolvare a societatilor comerciale, vom analiza doar cauzele specifice societatii in nume colectiv.
In conformitate cu art. 224 (1) din Legea nr. 31/1990 societatea in nume colectiv se dizolva daca numarul asociatilor s-a redus la unul singur ca urmare a falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii ori decesului unuia sau mai multor asociati cu exceptia situatiilor in care exista in actul constitutiv clauza de continuare cu mostenitorii sau asociatul ramas hotaraste sa continue existenta societatii prin transformarea acesteia in societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
Daca mostenitorii asociatului decedat nu obtin aprobare din partea celorlalti asociati pentru continuarea existentei societatii cu mostenitorii, deoarece nu exista clauza de continuare cu mostenitorii in actul constitutiv, societatea trebuie sa le plateasca partea ce li se cuvine calculata pe baza ultimului bilant aprobat. Plata sumei cuvenite se face in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului.
O problema care s-ar putea pune este cu privire la situatia daca la o societate in nume colectiv decedeaza toti asociatii si exista clauza de continuare cu mostenitorii si un singur mostenitor accepta sa fie asociat, in ce masura acesta poate continua societatea ca societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
Consideram ca o asemenea solutie este posibila deoarece mostenitorul care accepta sa devina asociat poate sa-si transforme societatea si sa-i continue existenta sub forma societatii cu raspundere limitata cu unic asociat.
Pentru ceilalti mostenitori se acorda partea ce se cuvine in conditiile art. 255 din Legea nr. 31/1990, adica dupa ultimul bilant aprobat in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatilor.
Dizolvarea societatii in nume colectiv ca urmare a reducerii numarului asociatilor la unul trebuie sa se mentioneze in registrul comertului si sa se publice in Monitorul Oficial.
Lichidarea societatii in nume colectiv se face dupa regulile generale de lichidare prevazute de Legea nr. 31/1990 si de actul constitutiv al societatii.
SECTIUNEA A II – A. Societatea in comandita simpla
1. Notiunea, definitia si caracterele societatii in comandita simpla
Societatea in comandita simpla a aparut din nevoia de a armoniza interesele a doua categorii de persoane:
- comerciantii (negustorii) care dispun de oportunitati de afaceri si care au aceasta profesie sau obiect de activitate si care nu au suficienti bani de investit;
- detinatorii de capitaluri si care datorita anumitor interdictii nu pot sa exercite fapte de comert sau sa fie comercianti dar care doresc sa-si puna in valoare banii si sa-si asume riscurile doar in limita sumelor investite.
Pentru viabilitatea unei asemenea combinatii este necesar sa existe o buna cunoastere a persoanelor care se asociaza si o deplina incredere.
Garantia ca persoanele care incredinteaza asemenea sume de bani celor care gestioneaza afacerea este asigurata si prin forma de raspundere nelimitata si solidara a celor carora li s-au incredintat aceste sume.
Cele doua categorii de asociati sunt denumiti de lege[7]:
comanditati - adica persoanele care au afacerea si care o administreaza si care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale;
comanditari - adica persoanele care incredinteaza bani pentru afacere si care raspund in limita aportului pentru obligatiile sociale.
Societatea in comandita simpla a fost definita in doctrina[8] tinandu-se cont de urmatoarele elemente:
- elementul asociativ bazat pe increderea deplina a celor doua categorii de asociati;
- aportul adus de asociati;
- intentia de a desfasura o activitate comerciala;
- scopul societatii de a realiza si imparti beneficii;
- forma diferita de raspundere a celor doua categorii de asociati pentru obligatiile sociale.
Consideram ca societatea in comandita simpla este acea forma juridica de societate comerciala care se constituie prin asocierea a cel putin doua persoane denumite comanditat si respectiv comanditar care pun in comun anumite aporturi cu intentia de a desfasura o activitate comerciala si cu scopul de a realiza si imparti beneficii si in care raspunderea pentru obligatiile sociale este garantata cu patrimoniul societatii si in subsidiar cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati si in limita aporturilor lor a asociatilor comanditari.
Societatea in comandita simpla are urmatoarele caractere:
- asocierea are la baza deplina incredere a asociatilor;
- divizarea capitalului social in parti de interes;
- garantarea obligatiilor sociale cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati si in limitele aportului a asociatilor comanditari.
2. Constituirea societatii in comandita simpla
In conformitate cu art. 5 (1) (4) din Legea nr. 31/1990 societatea in comandita simpla se constituie prin contract de societate.
Actul constitutiv al societatii in comandita simpla se incheie cu respectarea conditiilor de fond si de forma pentru incheierea oricarui contract de societate comerciala.
El trebuie sa cuprinda elementele prevazute in art. 7 din Legea nr. 31/1990.
Exista totusi anumite elemente care au un anume specific si care trebuie examinate avand in vedere acest aspect.
Cu privire la asociati:
- asociat al unei societati in comandita simpla poate fi persoana fizica si (sau) persoana juridica;
- numarul asociatilor este de cel putin doi;
- societatea in comandita simpla trebuie sa aiba cel putin un comanditat si cel putin un comanditar, cu precizarea in contract a calitatii acestora.
Cu privire la capitalul social:
- capitalul social se poate constitui din aporturi in numerar, in natura, creante sau industrie (prestatii);
- capitalul social este divizat in fractiuni denumite parti de interes, fiecare fractiune putand fi detinuta de o persoana sau de mai multe persoane;
- capitalul social nu are o limita minima.
Cu privire la firma societatii:
- firma sau denumirea societatii se compune din numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati la care se adauga mentiunea 'societate in comandita' scrisa in intregime;
- numele unui comanditar nu poate figura in firma dar daca acesta consimte la aceasta el devine raspunzator nelimitat si solidar;
- firma societatii se consemneaza pe orice act care emana de la societate.
Cu privire la administrarea societatii:
- administratorii pot fi numai asociati comanditati;
- administratorii trebuie desemnati prin contractul de societate dintre asociatii comanditati.
2.2. Etapele si formalitatile constitutive
In constituirea sa societatea in comandita simpla parcurge cele trei etape comune constituirii unei societati comerciale si anume:
- etapa contractuala;
- etapa judiciara;
- etapa de inmatriculare, publicitate prin Monitorul Oficial si inscrierea fiscala.
Pe parcursul constituirii in fiecare etapa se consuma secventele comune constituirii oricarei societati comerciale.
Societatea in comandita simpla dobandeste statutul de persoana juridica de la data inmatricularii ei in registrul comertului.
3. Functionarea societatii in comandita simpla
3.1. Deliberarile si deciziile asociatilor
Societatea in comandita simpla nu are prin lege instituite organe de deliberare si decizie de genul adunarilor generale ale asociatilor.
Adoptarea hotararilor asupra problemelor importante privind functionarea societatii este de competenta asociatilor impreuna.
Conditiile pentru luarea hotararilor sunt potrivit Legii nr. 31/1990, urmatoarele:
v cu votul tuturor asociatilor in cazurile:
- revocarea administratorilor care au fost numiti prin actul constitutiv al societatii (art. 77 (2));
- modificarea actului constitutiv (art. 187 (2));
v cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social in cazurile:
- alegerea unuia sau mai multor administratori cu fixarea puterilor, a duratei mandatului si a eventualei lor remuneratii (art. 90 si art. 77);
- revocarea administratorilor care nu sunt numiti prin actul constitutiv (art. 90 si art. 77 (2));
- limitarea puterilor administratorilor care nu au fost numiti prin actul constitutiv (art. 77 (2));
- rezolvarea divergentelor dintre administratori cand acestia sunt obligati sa lucreze impreuna (art. 90 si art. 76 (1));
- aprobarea operatiunilor care depasesc operatiunile obisnuite comertului pe care-l exercita, la care unul dintre administratori a facut opozitie (art. 90 si art. 78 (2));
- aprobarea bilantului contabil (art. 90 si 86);
- deciziile referitoare la raspunderea administratorilor (art. 90 si 86).
Pentru protectia intereselor societatii si a celorlalti asociati prin art. 79 din Legea nr. 31/1990 s-a prevazut ca asociatul care are un interes pentru sine sau pentru altul ori interese contrare societatii nu poate participa la nici o deliberare sau decizie privind acea operatiune.
In situatia in care asociatul contravine unei asemenea restrctii el este raspunzator pentru daunele cauzate societatii daca fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta (art. 90 si art. 79 din Legea nr. 31/1990).
Impotriva deciziilor prin care se incalca legea sau contractul de societate se poate exercita actiune in anulare la instanta judecatoreasca, la cererea oricarui asociat.
Legea nr. 31/1990 dispune prin art. 88 ca 'administratia societatii in comandita simpla se va incredinta unuia sau mai multor comanditati'.
Recunoasterea prin lege a posibilitatii pentru asociatii comanditati de a ocupa functia de administratori are in vedere protectia tertilor datorita formei de raspundere nelimitata si solidara a acestei categorii de asociati pentru obligatiile societatii.
Administratorii pot fi numiti prin actul constitutiv sau pot fi alesi de catre asociati ulterior. Durata mandatului administratorilor este de cel mult 4 ani sau de 2 ani daca aceasta nu s-a stabilit prin actul constitutiv.
Modul de lucru al administratorilor se stabileste prin actul constitutiv. Ei pot sa lucreze impreuna sau separat.
Cand s-a stabilit prin actul constitutiv ca administratorii sa lucreze impreuna atunci deciziile lor trebuie luate cu unanimitate. Daca exista divergenta in luarea deciziei atunci vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
Daca nu s-a stabilit prin actul constitutiv care administrator reprezinta societatea, atunci acest drept apartine fiecarui asociat (art. 90 si art. 75 din Legea nr. 31/1990).
Drepturile si obligatiile administratorilor sunt cele prevazute pentru acestia prin lege, prin actul constitutiv si prin hotararea asociatilor.
Incetarea functiei de administrator are loc pentru cauzele generale de incetare a acestei functii, prevazute de lege.
3.3. Controlul gestionarii societatii
Societatea in comandita simpla nu are cenzori. Controlul administrarii si gestionarii societatii se exercita de catre asociatii care nu sunt administratori.
Modalitatile de control sunt: participarea la luarea deciziilor; verificarea registrelor societatii, supravegherea operatiunilor societatii.
Comanditarii pot exercita si ei acte de control asupra gestionarii si administrarii societatii (art. 89 (2) (3) din Legea nr. 31/1990).
3.4. Drepturile si obligatiile asociatilor
Drepturile asociatilor societatii in comandita simpla sunt diferentiate in urmatoarele categorii:
- drepturi comune tuturor asociatilor;
- drepturi ale asociatilor comanditari;
- drepturi ale asociatilor comanditati.
Drepturile comune asociatilor comanditati si comanditari prevazute de Legea nr. 31/1990 sunt:
a) dreptul de a participa la deliberari si decizii privind problemele esentiale ale societatii comerciale cu exceptia situatiilor cand intre asociat si societate exista un conflict de interese (art. 76, art. 77, art. 79, art. 86, art. 90);
b) dreptul la dividende (art. 67 (1));
c) dreptul la control asupra administrarii si gestionarii societatii (art. 86 si art. 90);
d) dreptul la restituirea cheltuielilor facute in interesul societatii (art. 1073 din Codul civil);
e) dreptul la despagubiri in cazul in care au fost prejudiciati de societatea comerciala (art. 998 C. civ.);
f) dreptul la restituirea valorii aporturilor in caz de dizolvare si lichidare in cazul existentei unui activ net (art. 257);
g) dreptul la o cota valorica din patrimoniul social in caz de retragere sau excludere (art. 219-221).
Drepturile asociatilor comanditati prevazute de Legea nr. 31/1990 sunt:
a) dreptul de a fi administrator al societatii comerciale (art. 88);
b) dreptul de a reprezenta societatea (art. 88);
c) dreptul de a folosi fondurile societatii (art. 89 si art. 90).
Drepturile asociatilor comanditari conform Legii nr. 31/1990 sunt:
a) dreptul de a indeplini servicii in administratia interna a societatii (art. 89 (2));
b) dreptul de a cere copie de pe bilantul contabil si de pe contul de profit si pierderi (art. 89 (3));
c) dreptul de a participa la incheierea unor operatiuni in contul societatii numai pe baza unei procuri speciale, data de reprezentantii societatii si inscrisa in registrul comertului (art. 89).
Obligatiile asociatilor societatii in comandita simpla sunt de urmatoarele categorii:
- obligatii comune tuturor asociatilor;
- obligatii ale asociatilor comanditati;
- obligatii ale asociatilor comanditari.
Obligatiile comune asociatilor comanditati si comanditari prevazute de Legea nr. 31/1990 sunt:
a) obligatia aducerii aportului promis (art. 217);
b) obligatia de a nu afecta patrimoniul societatii (art. 80 si art. 90);
c) obligatia de a se abtine de la deliberari si decizii privind probleme in care este in conflict de interese cu societatea (art. 79 si art. 90);
d) obligatia de a despagubi societatea pentru prejudiciile cauzate de el acesteia (art. 84 (2) si art. 90).
Obligatiile asociatilor comanditati sunt conform Legii nr. 31/1990 urmatoarele:
a) obligatia de a nu face concurenta societatii (art. 82 si art. 90);
b) obligatia de a nu intrebuinta capitalul social, bunurile sau creditul societatii in folosul lor ori al altei persoane (art. 80 si art. 90);
c) obligatia de a nu lua din fondurile societatii mai mult decat li s-a fixat (art. 81 si art. 90).
Asociatii comanditari au obligatia de a nu se amesteca in administrarea societatii.
3.5. Modificarea actului constitutiv
Actul constitutiv al societatii in comandita simpla poate fi modificat pentru toate cazurile prevazute de Legea nr. 31/1990.
Procedura de modificare pentru toate categoriile de cauze modificatoare parcurge etapele comune oricarei modificari a societatii comerciale.
Prin art. 90 din Legea nr. 31/1990 se dispune ca o serie de reguli privind societatea in nume colectiv sunt aplicabile si societatii in comandita simpla.
In asemenea conditii modificarile privind persoana asociatilor se produc dupa regulile privind societatea in nume colectiv.
Cesiunea partilor de interes se face cu respectarea prevederilor art. 87 din Legea nr. 31/1990 (daca a fost permisa prin actul constitutiv; asociatul cedent ramane raspunzator fata de societate pentru aportul neadus; cedentul ramane raspunzator fata de terti pentru operatiunile in derulare).
Retragerea asociatului din societate se face cu respectarea prevederilor art. 221-222 din Legea nr. 31/1990.
Excluderea asociatului din societatea in comandita simpla se face pentru cauzele prevazute de art. 217 din Legea nr. 31/1990, diferentiat in functie de calitatea de comanditat sau comanditar.
Efectele cesiunii partilor de interes sunt aceleasi ca la societatea in nume colectiv.
Efectele retragerii asociatului din societatea in comandita simpla sunt in principiu aceleasi ca pentru retragerea asociatului din societatea in nume colectiv cu particularitatea ca daca se retrage singurul asociat comanditat sau comanditar societatea se dizolva chiar daca are mai mult de un asociat, daca nu se transforma in alta forma juridica adecvata ori nu se coopteaza un alt asociat comanditat sau comanditar.
Efectele excluderii asociatului din societatea in comandita simpla sunt aceleasi ca la societatea in nume colectiv cu particularitatea ca in caz de excludere a singurului asociat comanditat sau comanditar societatea se dizolva chiar daca are cel putin doi asociati, daca nu se transforma intr-o alta forma juridica de societate comerciala care sa corespunda noii situatii sau nu se coopteaza un alt asociat comanditar sau comanditat.
3.6. Raspunderea pentru obligatiile societatii
In conformitate cu prevederile art. 3 (1) (2) din Legea nr. 31/1990 obligatiile societatii in comandita simpla sunt garantate in principal cu patrimoniul social si in subsidiar cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati si in limitele aportului, a asociatilor comanditari.
Creditorii societatii vor urmari societatea pentru obligatiile sale si numai daca in 15 zile de la data punerii in intarziere aceasta nu le plateste, ei pot sa se indrepte impotriva asociatilor comanditati (art. 3 (2) din Legea nr. 31/1990).
Asociatii comanditari raspund in subsidiar numai pana la limita capitalului social subscris. Ei pot raspunde totusi nelimitat si solidar in cazul in care depasesc limitele mandatului special dat pentru anumite operatiuni si in cazul in care numele lor figureaza in firma societatii sau se amesteca in administratia societatii.
4. Incetarea existentei societatii
Incetarea existentei societatii in comandita simpla parcurge cele doua faze comune pentru incetarea existentei oricarei societati comerciale si anume dizolvarea si lichidarea.
Regulile dupa care se realizeaza dizolvarea si lichidarea societatii in comandita simpla sunt regulile comune de dizolvare si lichidare a oricarei societati comerciale si reguli speciale acestei forme de societate comerciala.
Cauzele de dizolvare a societatii in comandita simpla sunt:
- cauzele generale de dizolvare a oricarei societati comerciale asa cum sunt prevazute in art. 222 din Legea nr. 31/1990;
- cauzele specifice pentru acest tip de societate comerciala prevazute in art. 224 din Legea nr. 31/1990.
Deoarece cauzele generale de dizolvare au fost analizate ne limitam la a face aprecieri doar in privinta cauzelor specifice de dizolvare a societatii in comandita simpla.
Potrivit art. 224 (1) (3) din Legea nr. 31/1990 societatea in comandita simpla se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul singurului asociat comanditar sau comanditat cu exceptia situatiilor in care exista in actul constitutiv clauza de continuare cu mostenitori si acestia accepta sa devina asociati comanditati sau comanditari, sau a situatiei cand asociatii sau asociatul ramas hotarasc sa transforme societatea intr-o alta forma juridica pretabila la noua situatie.
Daca mostenitorii asociatului comanditat sau comanditar nu doresc sa ramana asociati atunci societatea trebuie sa le plateasca partea ce li se cuvine in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, potrivit ultimului bilant contabil aprobat (art. 225 din Legea nr. 31/1990).
Dizolvarea societatii in comandita simpla trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei cu exceptia situatiei cand dizolvarea are drept cauza trecerea timpului stabilit pentru durata societatii (art. 227 (1) din Legea nr. 31/1990).
Lichidarea societatii in comandita simpla se produce dupa regulile generale privind lichidarea societatii comerciale si a regulilor speciale prevazute pentru aceasta forma de societate comerciala.
SECTIUNEA A III-A. Societatea pe actiuni
1. Notiunea, definitia si caracterele societatii pe actiuni
Daca in societatile de persoane (societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla) prevaleaza calitatile personale ale asociatilor in societatile de capitaluri (societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni) prezinta importanta aporturile asociatilor la formarea capitalului social.
Societatea pe actiuni ca forma juridica de societate comerciala a fost considerata cea mai evoluata[9] forma de societate comerciala fiind destinata afacerilor de anvergura[10].
Importanta[11] societatii pe actiuni pentru economie consta in urmatoarele:
- concentreaza si dreneaza capitaluri mari cu posibilitatea utilizarii acestora in afaceri;
- poate sa-si atinga scopul si sa functioneze fara dificultati din partea asociatilor deoarece important pentru viata societatii este capitalul;
- faciliteaza circulatia bunurilor si a capitalurilor.
In doctrina[12] societatea pe actiuni a fost definita avandu-se in vedere elemente precum:
- elementul asociativ avand la baza un numar minim de asociati;
- aportul adus de asociati structurat in fractiuni denumite actiuni;
- intentia asociatilor ca societatea sa efectueze fapte de comert;
- scopul societatii de a realiza si imparti beneficii;
- forma de raspundere a asociatilor pentru obligatiile sociale in limitele aportului.
Consideram ca societatea pe actiuni este acea forma juridica de societate comerciala care se constituie prin asocierea a cel putin cinci persoane care pun in comun anumite aporturi cu o valoare minima de 25 milioane lei pentru desfasurarea unei activitati comerciale, cu scopul de a realiza si imparti beneficii si al carei capital social este divizat in fractiuni denumite actiuni si in care raspunderea pentru obligatiile sociale este garantata cu patrimoniul social si in subsidiar cu raspunderea in limita aportului a asociatilor.
Societatea pe actiuni are urmatoarele caractere:
a) constituirea societatii se face de catre un numar de cel putin cinci actionari;
b) capitalul social este structurat in fractiuni denumite actiuni care sunt titluri negociabile si transmisibile;
c) garantarea obligatiilor sociale este asigurata cu patrimoniul social si in subsidiar cu raspunderea actionarilor in limitele aportului subscris.
2. Constituirea societatii pe actiuni
2.1. Modalitati de constituire
Societatea pe actiuni se constituie in doua modalitati:
- constituirea obisnuita sau simultana potrivit careia formarea capitalului social este asigurata de catre fondatori;
- constituirea prin subscriptie publica sau continuata potrivit careia formarea capitalului social se asigura prin drenarea de capital si de la alte persoane decat fondatorii.
Societatea pe actiuni se constituie potrivit art. 5 (1) (4) din Legea nr.31/1990 prin contract de societate si statut care atunci cand sunt redactate sub forma inscrisului unic pot fi denumite act constitutiv.
Actul constitutiv al societatii pe actiuni se incheie cu respectarea conditiilor de fond si de forma privind contractul de societate.
El trebuie sa cuprinda elementele prevazute in art. 8 din Legea nr. 31/1990.
Anumite elemente ale actului constitutiv al societatii pe actiuni prezinta anumite particularitati care trebuie puse in evidenta.
In privinta asociatilor:
- actionari ai societatii pe actiuni pot fi persoane fizice si (sau) juridice;
-numarul asociatilor este de cel putin cinci.
In privinta capitalului social:
- capitalul social are o limita minima de 25.000.000 lei;
- capitalul social este divizat in fractiuni denumite actiuni care au o valoare minima de cel putin 1000 lei;
- capitalul social care trebuie varsat la constituirea societatii este de 30% din fiecare actiune;
- diferenta de capital social subscris de 70%, trebuie varsata in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii;
- aporturile la capitalul social pot fi numai in numerar, in natura sau in creante fiind excluse aporturile in prestatii in munca.
In privinta firmei societatii:
- firma sau denumirea societatii se compune dintr-o denumire proprie de natura a o deosebi de firma altor societati la care se adauga mentiunea 'societate pe actiuni' scrisa in intregime sau 'S. A.' (art. 35 din Legea nr. 26/1990);
- firma societatii se va consemna pe orice act care emana de la societate.
In privinta actiunilor:
- se va arata numarul si valoarea actiunilor;
- se va preciza daca actiunile sunt nominative sau la purtator.
In privinta administrarii societatii:
- se vor preciza administratorii persoane fizice si (sau) juridice cu atributele de identificare;
- se va preciza garantia pe care trebuie sa o aduca administratorii;
- se vor preciza puterile administratorilor si modul de lucru;
- se vor preciza drepturile speciale de administrare si reprezentare acordate unora dintre administratori.
In privinta controlului gestionarii si administrarii:
- se vor preciza cenzorii cu atributele de identificare;
- se vor preciza cauzele speciale pentru exercitarea controlului societatii.
In privinta avantajelor rezervate fondatorilor si a operatiunilor incheiate de asociati in contul societatii actul constitutiv trebuie sa prevada eventualele avantaje ale fondatorilor si preluarea operatiunilor incheiate de fondatori si sumele care trebuie platite pentru aceste operatiuni (art. 8 lit. m si lit. o din Legea nr. 31/1990).
In modalitatea constituirii simultane societatea pe actiuni pargurge cele trei etape comune constituirii oricarui tip de societate comerciala:
- etapa contractuala;
- etapa judiciara;
- etapa de inmatriculare, publicitate prin Monitorul Oficial si inscrierea fiscala.
Pentru fiecare etapa se consuma secventele comune constituirii societatii comerciale in general.
Societatea pe actiuni devine persoana juridica in momentul inmatricularii in registrul comertului
Potrivit art. 6 (1) din Legea nr. 31/1990 semnatarii actului constitutiv si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori.
Calitatea de fondator apartine oricarei persoane fizice sau juridice cu exceptia persoanelor care potrivit legii sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita precum si pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990.
Datorita rolului pe care il au in constituirea societatii, prin lege s-au stabilit pentru fondatori drepturile, obligatiile si raspunderea acestora pentru actele pe care le efectueaza.
2.4.1.2. Drepturile fondatorilor
Fondatorii societatii comerciale pe actiuni au in afara drepturilor de actionari si alte drepturi speciale cum sunt:
- dreptul la remuneratie pentru activitatea depusa pentru constituirea societatii;
- dreptul la o cota de participare la beneficiul net de pana la 6% din acesta pe o perioada de 5 ani de la data constituirii societatii (art. 31 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul la despagubiri daca societatea s-a dizolvat anticipat si prin aceasta au fost pagubiti (art. 32 din Legea nr. 31/1990).
Dreptul la actiunea in daune se prescrie in termen de 6 luni de la data adunarii generale de dizolvare anticipata.
2.4.1.3. Obligatiile fondatorilor
Fondatorii societatii comerciale constituite prin subscriptie publica au urmatoarele obligatii:
a) obligatii privind constituirea societatii:
b) elaborarea prospectului de emisiune si depunerea lui la registrul comertului din judetul unde va avea sediul societatea si indeplinirea formalitatilor de autorizare a publicarii acestuia (art. 17 din Legea nr. 31/1990);
c) organizarea subscrierii actiunilor (art. 18 din Legea nr. 31/1990);
d) convocarea adunarii constitutive si validarea subscrierii si aprobarii actelor constitutive ale societatii (art. 19 din Legea nr. 31/1990).
e) obligatii dupa constituirea societatii:
f) predarea catre administratori a documentelor si a corespondentei privind constituirea societatii (art. 29 (2) din Legea nr. 31/1990);
g) asumarea consecintelor actelor si cheltuielilor necesare constituirii societatii (art. 29 (1) din Legea nr. 31/1990).
2.4.1.4. Raspunderea fondatorilor
Fondatorii si primii administratori sunt solidar raspunzatori din momentul constituirii societatii fata de societate si fata de terti pentru obligatiile asumate si pentru neindeplinirea formalitatilor legale de constituire a societatii comerciale.
Raspunderea lor poate fi angajata pentru deficiente cu privire la:
- subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite prin lege sau de actul constitutiv;
- existenta aporturilor in natura;
- veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii;
- valabilitatea operatiunilor incheiate in contul societatii inainte de constituire si luate de societate asupra sa.
Fondatorii si primii administratori nu vor putea fi descarcati de raspunderea ce le revine timp de 5 ani de la constituirea societatii.
Daca fondatorii au comis infractiuni ei raspund in conditiile reglementarilor penale.
2.4.2. Etape si formalitati constitutive
2.4.2.1. Consideratii prealabile
Constituirea societatii pe actiuni in forma continuata comporta etape specifice si etapele comune oricarei constituiri de societate comerciala.
Etapele specifice ale constituirii continuate sunt:
- elaborarea, autorizarea publicarii si publicarea prospectului de emisiune a actiunilor;
- subscrierea actiunilor;
- validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii comerciale.
2.4.2.2.1. Elaborarea, autorizarea publicarii si publicarea prospectului de emisiune a actiunilor
Prospectul de emisiune a actiunilor este un inscris incheiat in forma autentica avand regimul unei oferte adresata publicului care cuprinde elementele prevazute in art. 8 din Legea nr. 31/1990, referitoare la continutul contractului de societate cu exceptia celor privind administratorii si cenzorii. El trebuie sa cuprinda insa si data incheierii subscriptiei si drepturile rezervate fondatorilor. Daca nu cuprinde toate elementele prevazute de lege prospectul de emisiune este lovit de nulitate relativa care se acopera daca subscriitorii au participat la adunarea constitutiva si si-au exercitat drepturile si obligatiile care revin actionarilor.
Elaborarea prospectului de emisiune se face de catre fondatori care il supun autentificarii de catre notarul public.
In vederea publicarii, prospectul de emisiune a actiunilor se depune pentru autorizare la judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului.
Dupa verificarea legalitatii prospectului de emisiune a actiunilor si constatarea indeplinirii conditiilor impuse de lege de catre acesta, judecatorul delegat de la oficiul Registrului comertului din judetul in care va avea sediul societatea autorizeaza publicarea acestuia.
Publicarea prospectului de emisiune a actiunilor se face in presa. Legea nr. 31/1990 nu precizeaza in ce fel de presa sau daca trebuie publicat si in Monitorul Oficial.
Consideram ca prospectul de emisiune trebuie publicat intr-un ziar de larga raspandire pentru ca publicitatea sa-si atinga scopul de atragere de subscriitori putand, in raport de vointa fondatorilor, sa fie publicat si in Monitorul Oficial.
2.4.2.2.2. Subscrierea actiunilor
Subscrierea actiunilor este operatiunea juridica prin care persoana care doreste sa devina actionar isi manifesta vointa de a efectua un aport in schimbul caruia sa primeasca actiuni conform prospectului de emisiune.
Subscrierea de actiuni va cuprinde numele si prenumele sau denumirea dupa caz, domiciliul ori sediul subscriitorului, numarul de actiuni subscrise, data subscrierii si declaratia expresa a subscriitorului ca accepta prospectul de emisiune (art. 18 (2) din Legea nr. 31/1990).
Subscrierea se face pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor vizat de judecatorul delegat (art. 18 (1) din Legea nr. 31/1990).
Pentru ca subscrierea sa-si atinga scopul si sa fie valabila trebuie sa indeplineasca anumite conditii prevazute de art. 19-21 din Legea nr. 31/1990:
- toate actiunile sa fi fost subscrise;
- fiecare subscriitor sa fi varsat in numerar, la CEC ori la o societate bancara, jumatate din valoarea actiunilor subscrise;
- daca aporturile subscriitorilor sunt in natura valoarea bunului care constituie obiectul aportului trebuie sa acopere integral actiunile subscrise;
- daca subscrierile depasesc sau sunt sub limita capitalului social oferit spre subscriere atunci fondatorii trebuie sa ceara aprobarea adunarii generale constitutive pentru majorarea sau reducerea capitalului la nivelul subscriptiei
2.4.2.2.3. Validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii comerciale
Potrivit art. 19 din Legea nr. 31/1990 in termen de 15 zile de la data incheierii subscrierii fondatorii vor convoca adunarea constitutiva.
Convocarea se face printr-o instiintare care se publica in Monitorul Oficial si in doua ziare cu larga raspandire.
Instiintarea se va publica inainte de data fixata pentru adunare cu cel putin 15 zile si va cuprinde locul, data adunarii si problemele care se vor discuta.
Data tinerii adunarii nu poate fi fixata intr-un termen care sa depaseasca doua luni de la inchiderea subscriptiei.
Pentru optima desfasurare a adunarii fondatorii sunt obligati sa intocmeasca lista celor care au dreptul sa participe la adunarea constitutiva, cu mentionarea numarului de actiuni pentru fiecare, care va fi afisata la locul unde se va tine adunarea cu cel putin 8 zile inainte de adunare (art. 22 din Legea nr. 31/1990).
Adunarea constitutiva are potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 urmatoarele atributii:
- verifica existenta varsamintelor (art. 27);
- examineaza si valideaza raportul expertilor pentru aporturile in natura (art. 27);
- aproba participarea la beneficii a fondatorilor si operatiunile incheiate in contul societatii (art. 27);
- discuta si aproba actul constitutiv al societatii (art. 27);
- desemneaza reprezentantii pentru autentificarea actului constitutiv si indeplinirea formalitatilor de constituire a societatii (art. 27);
- aproba majorarea sau reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei (art. 21);
- numeste administratorii si cenzorii societatii comerciale.
Adunarea constitutiva este valabil intrunita daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul subscriitorilor acceptanti.
Deliberarile si deciziile adunarii constitutive sunt valabil luate daca au fost adoptate cu votul majoritatii simple a celor prezenti.
Fiecare acceptant are dreptul la un vot indiferent de actiunile subscrise. Votul se exercita direct sau prin reprezentant cu procura speciala fara ca reprezentarea sa depaseasca mai mult de 5 acceptanti.
Pentru acceptantii care au facut aporturi in natura este interzis a vota cu privire la acestea chiar daca au si aporturi in numerar sau sunt mandatari ai altor acceptanti.
In scopul bunei desfasurari a adunarii constitutive, aceasta alege un presedinte si doi sau mai multi secretari (art. 22 din Legea nr. 31/1990).
2.4.2.3. Formalitati speciale privind subscriptia publica
Prin art. 34 din Legea nr. 31/1990 se dispune ca societatile comerciale pe actiuni constituite prin subscriptie publica sunt considerate societati deschise.
Potrivit art. 2 pct. 39 din O.U.G. nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate societatea detinuta public este 'o societate comerciala pe actiuni constituita prin subscriptie publica sau o societate ale carei valori mobiliare au facut obiectul unei oferte publice regulat promovate si incheiate cu succes'.
Cum prospectul de emisiune este o oferta publica de vanzare de actiuni, aceasta trebuie sa aiba autorizarea CNVM, subscriptia desfasurandu-se si cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 28/2002.
Dupa parcurgerea etapelor specifice in cadrul constituirii continuate se parcurg si celelalte etape comune oricarei constituiri de societate comerciala adica:
- etapa judiciara;
- etapa de inmatriculare, publicitate prin Monitorul Oficial si inscrierea fiscala.
3. Functionarea societatii pe actiuni
Functionarea societatii pe actiuni este asigurata de urmatoarele categorii de organe:
- organe de deliberare si decizii;
- organe de administrare;
- organe de control.
Delimitarea acestor categorii de organe este facuta de Legea nr. 31/1990 in Titlul III denumit 'Functionarea societatii comerciale', Capitolul IV intitulat 'Societatile pe actiuni', in sectiuni distincte denumite:
'Despre adunarile generale (Sectiunea a II-a, art. 110-133);
'Despre administrarea societatii (Sectiunea a III-a, art. 134-153);
'Despre cenzori' (Sectiunea a IV-a, art. 154-161).
3.2. Organele de deliberare si decizie
Organul de deliberare si decizie al societatii pe actiuni este adunarea generala.
Deoarece se compune din toti actionarii si exprima vointa societatii, adunarea generala este forul suprem de deliberare si decizie privind problemele esentiale ale societatii.
Competentele adunarii generale a actionarilor sunt stabilite prin lege.
3.2.2. Categorii de adunari generale
Legea nr. 31/1990 precizeaza ca adunarile generale ale actionarilor sunt de urmatoarele tipuri:
- adunare generala ordinara (art. 110);
- adunare generala extraordinara (art. 110);
- adunare speciala (art. 96).
Fiecare categorie de adunare generala functioneaza si delibereaza dupa regulile specifice.
3.2.3. Adunarea generala ordinara
3.2.3.1. Periodicitatea intrunirii adunarii generale ordinare
Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin odata pe an in cel mult 3 luni de la incheierea exercitiului financiar (art. 111 (1) din Legea nr. 31/1990).
In afara acestei intruniri obligatorii de cel putin odata pe an, adunarea generala ordinara se poate intruni ori de cate ori este necesar a se discuta si lua hotarari in probleme care sunt date prin lege in competenta acesteia.
3.2.3.2. Locul si localul tinerii adunarii generale ordinare
Daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel, adunarile generale ordinare se tin la sediul societatii si in localul care se indica prin convocare.
Adunarile generale ordinare pot fi tinute si in alta localitate decat cea unde isi are sediul societatea cu conditia ca acest lucru sa fie permis de actul constitutiv si sa fie facut cunoscut prin convocare.
3.2.3.3. Convocarea adunarii generale ordinare
Adunarea generala ordinara se convoaca de catre administratori, de catre cenzori sau de catre instanta judecatoreasca.
Administratorii convoaca adunarea generala ordinara in urmatoarele situatii:
- ori de cate ori este nevoie in conformitate cu dispozitiile actului constitutiv (art. 117 (1) din Legea nr. 31/1990);
- la cererea actionarilor care reprezinta a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica daca in actul constitutiv este prevazuta aceasta a doua posibilitate si cererea vizeaza dispozitii care intra in atributiile adunarii (art. 119 (1) din Legea nr. 31/1990).
Cenzorii convoaca adunarea generala ordinara daca aceasta nu a fost convocata de catre administratori.
Instanta judecatoreasca de la sediul societatii va putea ordona convocarea adunarii generale in cazul in care administratorii nu convoaca adunarea la cererea actionarilor, desemnand care dintre actionari o va prezida.
Convocarea va cuprinde:
- locul de desfasurare a adunarii;
- data tinerii adunarii (anul, luna, ziua, ora);
- ordinea de zi cu precizarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor;
- textul integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv daca o asemenea problema figureaza in ordinea de zi.
In convocarea pentru prima adunare generala, se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare in eventualitatea in care prima adunare nu s-ar putea tine.
Cea de-a doua adunare nu se poate convoca in aceeasi zi cu prima.
Modalitatile de convocare sunt:
- prin publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a si intr-unul din ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate;
- prin scrisoare recomandata sau daca actul constitutiv permite prin scrisoare simpla daca toate actiunile societatii sunt nominative, expediata cu cel putin 15 zile inainte de data tinerii adunarii;
- prin afisare la sediul societatii, insotita de un convocator ce va fi semnat de actionari cu cel putin 15 zile inainte de data tinerii adunarii.
Modurile de convocare prevazute la lit. b si c nu pot fi folosite daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale.
3.2.3.4. Constituirea valabila a adunarii generale ordinare
Adunarea generala ordinara este valabil constituita in functie de prima sau a doua convocare astfel:
- la prima convocare prin prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social;
- la a doua convocare cu oricare ar fi partea de capital social reprezentata de actionarii prezenti.
3.2.3.5. Atributiile adunarii generale ordinare
Atributiile adunarii generale ordinare sunt:
a) discuta, aproba sau modifica bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor;
b) fixeaza dividendele;
c) alege administratorii si cenzorii;
d) fixeaza remuneratia administratorilor si cenzorilor pentru exercitiul in curs daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;
e) stabileste bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate pentru exercitiul financiar urmator;
f) se pronunta asupra gestiunii administratorilor;
g) hotaraste cu privire la gajarea, inchirierea sau desfiintarea unitatilor societatii;
h) dezbate orice alte probleme inscrise in ordinea de zi.
3.2.3.6. Desfasurarea adunarilor generale ordinare
Adunarile generale ordinare se desfasoara la data si in locul fixate prin convocare.
Participarea actionarilor la sedintele adunarii generale ordinare se face direct sau prin reprezentarea de catre alti actionari cu procura.
Reprezentarea actionarilor la adunarile generale ordinare se poate face si de catre alte persoane decat actionarii daca prin actul constitutiv se instituie o asemenea derogare.
Sedinta adunarii generale ordinare este deschisa de catre presedintele consiliului de administratie sau de catre acela care ii tine locul.
Pentru verificarea indeplinirii cerintelor legale de desfasurare a adunarii generale ordinare, aceasta va alege dintre actionarii prezenti unul pana la trei secretari care verifica lista de prezenta a actionarilor si procesul-verbal al cenzorilor privind constatarea numarului actiunilor depuse.
Daca sunt indeplinite toate conditiile legale se poate trece la dezbaterea problemelor de pe ordinea de zi.
Exercitarea dreptului la vot se face dupa regula ca o actiune da dreptul la un vot, dar prin actul constitutiv se poate limita numarul de voturi al actionarilor care poseda mai mult de o actiune.
Dreptul la vot poate fi limitat periodic prin:
- interdictia de a vota pentru actionarii care detin actiuni preferentiale, administratorii actionari in cazul descarcarii lor de gestiune;
- suspendarea dreptului de a vota pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.
3.2.3.7. Adoptarea hotararilor
Hotararile adunarii generale ordinare se adopta prin vot deschis sau prin vot secret. Este obligatoriu votul secret indiferent de prevederile actului constitutiv pentru situatiile:
- alegerea si revocarea membrilor consiliului de administratie;
- alegerea si revocarea cenzorilor;
- luarea hotararilor privind raspunderea administratorilor.
Hotararile adunarii generale ordinare sunt valabile daca sunt luate in urmatoarele conditii:
la prima convocare daca adunarea este valabil constituita, cu majoritatea absoluta din capitalul reprezentat in adunare;
la a doua convocare cu majoritatea capitalului celor prezenti.
3.2.3.8. Caracterele hotararilor adunarii generale ordinare
Hotararile adunarii generale ordinare au urmatoarele caractere: a) obligativitatea; b) publicitatea.
Ele sunt obligatorii pentru toti actionarii prezenti sau absenti sau care au votat pentru ori impotriva.
Hotararile adunarii generale ordinare se mentioneaza in registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial, dupa publicare devenind opozabile tertilor.
3.2.3.9. Consemnarea lucrarilor sedintei adunarii generale ordinare
Desfasurarea lucrarilor sedintei adunarii generale ordinare se consemneaza in procesul verbal de sedinta (art. 130 din Legea nr. 31/1990).
3.2.3.10. Anularea hotararilor adunarii generale ordinare
Hotararile adunarii generale ordinare care au fost adoptate cu incalcarea legii pot fi atacate in conditiile art. 131-132 din Legea nr. 31/1990.
3.2.4. Adunarea generala extraordinara
3.2.4.1. Periodicitatea intrunirii adunarii generale extraordinare
Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua hotarari privind modificarea actului constitutiv al societatii.
3.2.4.2. Locul si localul tinerii adunarii generale extraordinare
Adunarile generale extraordinare se tin la sediul societatii si in localul indicat in convocare.
Ele pot fi tinute si in alta localitate decat cea de sediu daca acest lucru este permis prin actul constitutiv si comunicat prin convocare.
3.2.4.3. Convocarea adunarii generale extraordinare
Convocarea adunarii generale extraordinare se face in aceleasi conditii ca pentru convocarea adunarii generale ordinare.
3.2.4.4. Constituirea valabila a adunarii generale extraordinare
Adunarea generala extraordinara este valabil constituita cu urmatoarele cvorumuri:
- la prima convocare prin prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social (art. 115 din Legea nr. 31/1990);
- la a doua convocare si la urmatoarele convocari prin prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social (art. 115 din Legea nr. 31/1990).
3.2.4.5. Atributiile adunarii generale extraordinare
Potrivit art. 113 din Legea nr. 31/1990 adunarea generala extraordinara are urmatoarele atributii:
- schimbarea formei juridice a societatii (lit. a);
- mutarea sediului societatii (lit. b);
- schimbarea obiectului de activitate al societatii (lit. c);
- prelungirea duratei societatii (lit. d);
- majorarea capitalului social (lit. e);
- reducerea capitalului social (lit. f);
- reintregirea capitalului social (lit. f);
- fuziunea cu alte societati (lit. g);
- divizarea societatii (lit. g);
- dizolvarea anticipata a societatii (lit. h);
- emisiunea de obligatiuni (lit. k);
- orice alta modificare a actului constitutiv (lit. l);
- orice alta hotarare data in competenta (lit. l).
3.2.4.6. Desfasurarea adunarilor generale extraordinare
Adunarile generale extraordinare se desfasoara in aceleasi conditii ca si adunarile generale ordinare.
3.2.4.7. Adoptarea hotararilor adunarii generale extraordinare
Hotararile adunarii generale extraordinare se adopta dupa aceleasi reguli de vot ca si hotararile adunarii generale ordinare.
Ele sunt valabile daca sunt luate cu respectarea urmatoarelor conditii:
- la prima convocare daca adunarea este valabil constituita, cu votul actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social (art. 115 din Legea nr. 31/1990);
- la a doua sau urmatoarele convocari, daca adunarea este valabil constituita, cu votul actionarilor care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social (art. 115 din Legea nr. 31/1990).
3.2.4.8. Caracterele hotararilor adunarii generale extraordinare
Hotararile adunarii generale extraordinare sunt obligatorii pentru toti actionarii indiferent daca au votat pentru sau impotriva ori daca au fost absenti sau prezenti la adunare.
Ele se publica in Monitorul Oficial si se mentioneaza in registrul comertului, de la publicare devenind opozabile tertilor.
3.2.4.9. Consemnarea lucrarilor adunarii generale extraordinare
Lucrarile adunarii generale extraordinare se consemneaza in procesul-verbal de sedinta.
3.2.4.10. Anularea hotararilor adunarii generale extraordinare
Hotararile adunarii generale extraordinare adoptate cu incalcarea legii pot fi atacate in justitie in conditiile art. 131-132 din Legea nr. 31/1990.
Legea nr. 31/1990 reglementeaza doua situatii in care anumiti actionari se pot intruni in adunari speciale si anume:
- adunarea speciala a titularilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot in adunarile generale ale societatii comerciale (art. 96);
- adunarea detinatorilor de actiuni dintr-o anumita categorie in care se hotaraste modificarea drepturilor si obligatiilor referitoare la aceasta categorie de actiuni (art. 116)
Adunarile speciale sunt convocate, functioneaza si delibereaza dupa aceleasi reguli ca adunarile generale ordinare sau extraordinare ale actionarilor (art. 116 (2) din Legea nr. 311990).
Hotararile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale sau extraordinare dupa caz.
3.3.1. Consideratii prealabile
Potrivit art. 134 (1) din Legea nr. 31/1990 societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori temporari si revocabili.
Daca sunt mai multi administratori ei constituie un consiliu de administratie.
Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie compus din membri alesi dintre administratori (art. 140 (1) din Legea nr. 31/1990).
Pentru executarea operatiunilor societatii pot fi numiti unul sau mai multi directori executivi, functionari ai societatii (art. 147 (1) din Legea nr. 31/1990).
Din reglementarile mentionate se poate observa ca societatea pe actiuni poate fi administrata in urmatoarele sisteme[13] de administrare:
a) administrator unic persoana fizica sau juridica;
b) consiliu de administratie;
c) consiliu de administratie si comitet de directie (desemnat de consiliul de administratie);
d) consiliu de administratie, comitet de directie, directori, executori;
e) consiliu de administratie si directori executivi.
Daca societatea pe actiuni este administrata de administrator unic, acesta este desemnat de adunarea generala a actionarilor dupa regulile generale de desemnare a administratorilor.
El are puteri depline si exercita actele privind realizarea obiectului de activitate al societatii.
3.3.2. Consiliul de administratie
3.3.2.1. Structura si conducerea
Consiliul de administratie al societatii pe actiuni se compune din administratori desemnati prin actul constitutiv de adunarea generala a actionarilor.
Presedintele consiliului de administratie si jumatate din numarul membrilor trebuie sa fie cetateni romani.
Conducerea consiliului de administratie este asigurata de catre presedintele ales dintre membrii sai, acesta putand avea si un inlocuitor, un vicepresedinte.
Consiliul de administratie al societatii pe actiuni poate realiza toate operatiunile pentru indeplinirea obiectului de activitate al societatii cu exceptia restrictiilor impuse prin actul constitutiv.
Pe langa aceste atributii generale de administrare si gestionare consiliul de administratie are si alte atributii[14] cum sunt:
- atributii specifice (art. 70, art. 140, art. 141 din Legea nr. 31/1990);
- atributii delegate de adunarea extraordinara a actionarilor (art. 113, art. 114 din Legea nr. 31/1990.
3.3.2.3. Functionarea consiliului de administratie
Consiliul de administratie se intruneste cel putin odata pe luna si ori de cate ori este nevoie.
Convocarea consiliului de administratie se face de catre presedintele acestuia. Continutul convocarii trebuie sa cuprinda data, locul si ordinea de zi a desfasurarii sedintei.
Convocarea se aduce la cunostinta membrilor consiliului de administratie in scris si in timp util.
3.3.2.3.2. Desfasurarea sedintelor
Consiliul de administratie se intruneste la data si locul fixat prin convocare.
Sedintele consiliului de administratie sunt valabil constituite daca participa cel putin jumatate din numarul membrilor cu exceptia situatiilor cand prin actul constitutiv se prevedre un numar mai mare.
Lucrarile sedintelor sunt conduse de presedintele consiliului de administratie sau de inlocuitorul acestuia.
Desfasurarea sedintelor se consemneaza in procesul-verbal de sedinta.
Consiliul de administratie decide valabil cu votul majoritatii absolute a membrilor prezenti.
Votul se exercita deschis si direct. Membrii consiliului de administratie care intr-o anumita operatiune au interese contrare societatii trebuie sa comunice aceasta celorlalti administratori si sa nu participe la luarea deciziilor pentru aceasta operatiune.
3.3.2.3.4. Controlul si anularea deciziilor
Controlul asupra deciziilor consiliului de administratie apartine adunarii generale a actionarilor.
Orice decizie care este considerata nelegala poate fi atacata la adunarea generala a actionarilor prin intermediul cenzorilor pentru convocarea adunarii generale sau direct unei adunari generale deja convocate sau in desfasurare de catre oricare actionar, de catre cenzori sau de catre membrii consiliului care au fost absenti sau au votat impotriva.
Adunarea generala a actionarilor poate anula decizia consiliului de administratie.
Deciziile consiliului de administratie prin care se aduc prejudicii societatii comerciale pot fi atacate in instanta de catre oricare dintre actionarii minoritari (art. 152 din Legea nr. 31/1990).
3.3.3.1. Structura si conducerea
Comitetul de directie al societatii pe actiuni poate fi desemnat prin actul constitutiv, de catre consiliul de administratie sau de catre adunarea generala a actionarilor.
El se compune din membri alesi dintre administratori (art. 140 din Legea nr. 31/1990).
Conducerea comitetului de directie este asigurata de catre directorul general sau directorul societatii care poate avea si un adjunct.
Comitetul de directie exrcita atributiile delegate de catre consiliul de administratie si atributiile specifice fixate prin lege.
Delegarea atributiilor de catre consiliul de administratie se face prin decizie. Atributiile specifice fixate de lege sunt de supraveghere a directorilor si personalului societatii, de instiintare a consiliului de administratie privind anumite constatari, de sesizare a cenzorilor cu privire la activitatea predecesorilor din comitetul de directie anterior (art. 144 din Legea nr. 31/1990).
3.3.3.3. Functionarea comitetului de directie
Comitetul de directie se intruneste cel putin odata pe saptamana si ori de cate ori este nevoie.
Convocarea comitetului de directie se face de catre conducatorul acestuia. Continutul convocarii trebuie sa cuprinda data, locul si ordinea de zi a sedintei.
Convocarea se aduce la cunostinta membrilor comitetului de directie in orice modalitate care sa asigure participarea membrilor comitetului de directie la sedintele acestuia.
3.3.3.3.2. Desfasurarea sedintelor
Comitetul de directie se intruneste la data si locul fixat prin convocare.
Sedintele comitetului de directie sunt valabil constituite daca participa majoritatea membrilor sai.
Conducerea lucrarilor este asigurata de catre conducatorul comitetului de directie.
Desfasurarea sedintelor se consemneaza in procesul-verbal de sedinta.
Comitetul de directie decide valabil cu votul majoritatii absolute a membrilor sai (art. 140 (4) din Legea nr. 31/1990).
Votul se exercita deschis si direct.
3.3.3.3.4. Controlul si anularea deciziilor
Controlul asupra deciziilor comitetului de directie apartine consiliului de administratie.
Deciziile care sunt considerate nelegale pot fi atacate la consiliul de administratie de catre membrii comitetului de directie care au votat impotriva sau au fost absenti, de catre cenzori si de catre actionari.
Contestatia se poate adresa presedintelui consiliului de administratie pentru a convoca consiliul sau poate fi adresata direct in sedinta consiliului.
Deciziile comitetului de directie prin care se aduc prejudicii societatii comerciale pot fi atacate in instanta de catre actionarii minoritari (art. 152 din Legea nr. 31/1990).
Potrivit art. 147 (1) din Legea nr. 31/1990 'executarea operatiunilor societatii poate fi incredintata unuia sau mai multor directori executivi functionari ai societatii'.
Ei nu pot fi membri in consiliul de administratie al societatii si raspund fata de societate si fata de terti ca si administratorii (art. 147 (2) (3) din Legea nr. 31/1990).
Fata de reglementarile legale in materie de directori executivi se poate aprecia ca acestia au urmatoarele caracteristici:
- sunt functionari ai societatii fiind in raporturi de dreptul muncii cu aceasta;
- sunt in raporturi de mandat cu administratorii societatii;
- raspund civil fata de societate.
Consideram ca directorii executivi sunt persoane fizice care sunt desemnate de consiliul de administratie pentru executarea operatiunilor societatii care se afla in raporturi de dreptul muncii cu societatea si care raspund civil fata de societate si fata de terti pentru neindeplinirea indatoririlor lor.
3.3.4.2. Conditii pentru a fi director executiv
Prin art. 135 din Legea nr. 31/1990 se dispune ca nu pot fi directori ai societatii comerciale persoane care nu pot fi fondatori.
Interdictiile privind dobandirea calitatii de fondator al unei societati comerciale si implicit de director al unei asemenea societati sunt prevazute in art. 6 (2) din Legea nr. 31/1990.
Potrivit acestei prevederi legale nu pot fi fondatori si in consecinta directori executivi:
- persoanele care potrivit legii sunt incapabile;
- persoanele care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita precum si pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990.
In contextul interdictiilor mentionate se poate aprecia ca pentru a fi director executiv o persoana fizica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba capacitate de exercitiu deplina;
- sa fie o persoana onorabila.
3.3.4.3. Incompatibilitati privind calitatea de director executiv
Directorii executivi nu pot fi membri ai consiliului de administratie.
Daca o persoana ajunge in situatia de a cumula calitatea de membru al consiliului de administratie cu aceea de director executiv ea trebuie sa renunte la una dintre acestea. In caz de refuz ea poate fi revocata din consiliul de administratie de catre adunarea generala a actionarilor, putand ramane doar director executiv cu contract de munca. In situatia in care opteaza pentru a ramane membru al consiliului de administratie, atunci contractul sau de munca trebuie desfiintat sau suspendat.
O problema care ar putea fi analizata este daca o persoana fizica director executiv poate fi membru in comitetul de directie.
Desi Legea nr. 31/1990 nu interzice expres directorilor executivi de a fi membri in comitetul de directie, consideram ca exista incompatibilitate intre cele doua calitati, deoarece potrivit art. 140 (1) din Legea nr. 31/1990 membrii comitetului de directie sunt alesi dintre membrii consiliului de administrtie, iar directorii executivi nu pot fi membri ai consiliului de administratie.
3.3.4.4. Desemnarea directorilor executivi
Numirea directorilor executivi se face de catre consiliul de administratie. Aceasta reiese din interpretarea si coroborarea art. 147 din Legea nr. 31/1990 in care se dispune ca directorii executivi sunt functionari ai societatii si a art. 141 (1) din aceeasi lege in care se prevede ca numirea functionarilor societatii se face de catre consiliul de administratie, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel.
Raporturile juridice dintre societate si directorii executivi sunt raporturi de munca.
3.3.4.5. Puterile directorilor executivi
Directorii executivi sunt organe de executie. Ei pun in aplicare deciziile consiliului de administratie si ale comitetului de directie. Directorii executivi sunt investiti si cu dreptul de a reprezenta societatea singuri sau impreuna cu un membru al consiliului de administratie (art. 71 din Legea nr. 31/1990).
3.3.4.6. Raspunderea directorilor executivi
Raspunderea directorilor executivi este angajata dupa aceleasi reguli ca si raspunderea administratorilor (art. 147 din Legea nr. 31/1990).
Ei pot raspunde civil sau penal in raport de fapta generatoare de raspundere. Actiunea in raspundere apartine adunarii generale a actionarilor.
3.4.1. Consideratii prealabile
Potrivit art. 154 (1) din Legea nr. 31/1990 societatea pe actiuni trebuie sa aiba trei cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.
Cenzorii sunt persoanele care exercita controlul aupra gestionarii si administrarii societatii comerciale.
Cenzorii sunt desemnati prin actul constitutiv sau prin alegere de catre adunarea generala ordinara (art. 8 lit. h, art. 111 lit. b din Legea nr. 31/1990).
Numarul cenzorilor trebuie sa fie intotdeauna impar. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil.
3.4.3. Durata mandatului, revocarea si inlocuirea cenzorilor
Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani cu posibilitatea realegerii lor.
Revocarea cenzorilor se face de catre adunarea generala ordinara in aceleasi conditii in care au fost alesi.
Inlocuirea cenzorilor se face in situatiile de vacantare temporara a functiei de cenzor, determinata de deces, impiedicare fizica, renuntare la mandat, pana la alegerea cenzorilor necesari. Conditiile inlocuirii sunt prevazute in art. 157 (1) din Legea nr. 31/1990.
3.4.4. Remunerarea si garantia
Cenzorii sunt remunerati pentru activitatea prestata cu o indemnizatie fixa stabilita prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii actionarilor.
Pentru a proteja societatea si a se recupera eventualele prejudicii produse de catre cenzori, acestia sunt obligati sa depuna o garantie care se stabileste prin actul constitutiv sau de catre adunarea generala la nivelul unei treimi din garantia stabilita pentru administratori. Obiectul garantiei este acelasi ca pentru administratori.
3.4.5. Incapacitati si restrictii
Incapacitatile privind functia de cenzor sunt cele prevazute in art. 6 si art. 135 din Legea nr. 31/1990 si privesc:
- persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu din cauze de minoritate ori interdictii ale persoanei majore;
- persoanele care au suferit condamnari de natura celor prevazute in art. 6 (2) si art. 265-276 din Legea nr. 31/1990.
Restrictiile privind functia de cenzor sunt cele prevazute in art. 156 din Legea nr. 31/1990.
Drepturile[15] cenzorilor sunt stabilite prin art. 151, art. 156 si art. 159 din Legea nr. 31/1990 si vizeaza dreptul la remuneratie, dreptul la informare asupra mersului societatii, dreptul de a participa la sedintele adunarilor generale si ale consiliului de administratie, dreptul de a participa la numirea administratorului provizoriu pana la convocarea adunarii generale in caz de vacantare a postului unuia sau mai multor administratori.
Obligatiile[16] cenzorilor sunt reglementate de art. 157-159 din Legea nr. 31/1990 si sunt cu privire la supravegherea gestiunii societatii, la a veghea pentru respectarea dispozitiilor legii si actului constitutiv, la a contribui la buna functionare a societatii comerciale si la a pastra confidentialitatea fata de terti privind constatarile si datele in legatura cu exercitarea mandatului lor.
Cenzorii societatii pe actiuni lucreaza impreuna sau separat in exercitarea atributiilor lor. Ei sunt obligati sa lucreze impreuna cand verifica si certifica bilantul si cand intocmesc raportul privind bilantul si contul de profit si pierderi pe care-l prezinta adunarii generale a actionarilor.
3.4.8. Incetarea functiei de cenzor
Functia de cenzor al societatii pe actiuni inceteaza prin: expirarea mandatului, revocarea mandatului, decesul cenzorului persoana fizica ori incetarea existentei cenzorului persoana juridica.
Pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a indatoririlor lor, in raport de natura abaterii, cenzorii pot raspunde civil sau penal. Angajarea raspunderii lor se face in conditiile art. 150 din Legea nr. 31/1990 si art. 270-271 din aceeasi lege.
3.5. Actiunile si obligatiunile emise de societatea pe actiuni
Notiunea[17] de actiune poate fi privita in mai multe sensuri:
- ca fractiune a capitalului social;
- ca titlu comercial de valoare;
- ca raport juridic intre actionar si societate.
Actiunea poate fi definita[18] ca o fractiune a capitalului social reprezentata printr-un titlu comercial de valoare transmisibil si negociabil care confera titularului (posesorului) calitatea de actionar si drepturile corespunzatoare acestei calitati.
3.5.1.2. Caracterele actiunilor
Actiunile au urmatoarele caractere:
- sunt fractiuni ale capitalului social, cu o valoare nominala minima de 1000 lei (art. 93 din Legea nr. 31/1990);
- sunt fractiuni egale ale capitalului social, cu consecinta conferirii de drepturi egale pentru actionari (art. 94 din Legea nr. 31/1990);
- sunt indivizibile cu consecinta asigurarii bunei functionari a societatii comerciale (art. 102 din Legea nr. 31/1990);
- sunt titluri de valoare negociabile si transmisibile (art. 98 din Legea nr. 31/1990).
3.5.1.3. Natura juridica a actiunilor
Actiunile au fost considerate ca titluri speciale corporative de participatiune[19]. Ele nu pot fi considerate titluri de credit perfecte deoarece nu au toate caracterele acestora, lipsindu-le autonomia si literalitatea.
In raport de anumite criterii, actiunile pot fi clasificate[20] in mai multe categorii.
Dupa criteriul dreptului pe care-l confera, actiunile pot fi:
- actiuni de capital, adica actiunile primite de asociati in schimbul aportului social;
- actiuni in folosinta, adica dreptul de beneficii asupra unei parti virtuale daca societatea va fi realizat beneficii;
- actiuni industriale, adica echivalentul unor prestatii succesive in munca;
- actiuni preferentiale, adica avand dividend prioritar pentru titular.
Dupa criteriul titlurilor si modurilor de transfer:
actiuni nominative al caror titular este cunoscut, acesta fiind acela care beneficiaza de drepturile conferite de titlu;
actiuni la purtator al caror titular nu este nominalizat, posesorul fiind cel care beneficiaza de drepturile conferite de acest titlu.
Dupa criteriul felului aportului pe care il reprezinta actiunile sunt:
- actiuni de aport in numerar, adica primite in schimbul aportului in bani;
- actiuni de depozit in natura, adica primite in schimbul aportului in natura;
- actiuni de aport in industrie, adica permite in schimbul aportului in prestatii de munca.
Dupa modul de divizibilitate:
- actiuni indivize care sunt proprietatea mai multor persoane si nu pot fi impartite;
- actiuni divizibile care pot fi impartite intre mai multe persoane.
Dupa criteriul calitatii persoanelor care le detin:
- actiuni detinute de administratori;
- actiuni detinute de cenzori;
- actiuni detinute de salariati.
Potrivit art. 93 (2) din Legea nr. 31/1990 actiunile ca inscrisuri care incorporeaza anumite drepturi trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
- denumirea si durata societatii;
- data actului constitutiv;
- numarul de inregistrare din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea;
- numarul Monitorului Oficial in care s-a facut publicarea societatii;
- capitalul social al societatii cu precizarea numarului de actiuni, numarului de ordine, valoarea nominala a actiunilor, varsamintele efectuate;
- avantajele acordate fondatorilor.
Pentru actiunile nominative trebuie sa se precizeze numele, prenumele si domiciliul actionarului persoana fizica sau denumirea si sediul actionarului persoana juridica (art. 93 (3) din Legea nr. 31/1990).
Actiunile trebuie sa poarte semnatura unicului administrator sau daca sunt mai multi administratori semnatura a doi dintre acestia (art. 93 (4) din Legea nr. 31/1990).
Emiterea actiunilor este supusa urmatoarelor conditii:
- actiunile pot fi emise numai dupa inmatricularea societatii comerciale in registrul comertului (art. 93 (2) lit. b din Legea nr. 31/1990);
- actiunile se emit pentru o suma la nivelul valorii nominale (art. 92 (1) din Legea nr. 31/1990);
- actiunile noi pentru majorarea capitalului social pot fi emise numai dupa ce au fost complet achitate actiunile din emisiunea precedenta (art. 92 (3) din Legea nr. 31/1990).
Impunerea unor conditii legale pentru emiterea actiunii este determinata de interese care privesc protectia subdobanditorilor, creditului general, societatii si actionarilor.
3.5.1.7. Drepturile si obligatiile actionarilor
Actionarii societatilor pe actiuni au urmatoarele drepturi:
a) dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor (art. 120, art. 124 din Legea nr. 31/1990);
b) dreptul de informare asupra mersului societatii (art. 173 din Legea nr. 31/1990);
c) dreptul de vot in adunarea generala (art. 101 din Legea nr. 31/1990);
d) dreptul la dividende (art. 67 (2) din Legea nr. 31/1990);
e) dreptul asupra partii cuvenite din lichidarea societatii (art. 132 si art. 261 din Legea nr. 31/1990).
Actionarii de la societatea pe actiuni au ca principala obligatie efectuarea platii varsamintelor pentru actiunile subscrise (art. 100 din Legea nr. 31/1990).
Daca actionarii nu se conformeaza acestei obligatii, se va proceda conform art. 100 din Legea nr. 31/1990.
3.5.1.8. Transmiterea actiunilor
3.5.1.8.1. Consideratii prealabile
Modalitatile de transmitere a actiunilor sunt diferite:
- transmitere prin declaratie facuta in registrul actionarilor;
- transmitere prin oferta publica;
- transmitere prin simpla traditiune.
3.5.1.8.2. Transmiterea actiunilor nominative
Potrivit art. 98 (1) din Legea nr. 31/1990, dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor emitentului subscrisa de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor si prin mentiune facuta pe actiune.
Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte modalitati de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative. Daca actiunile transmise nu sunt complet achitate catre societate, subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani de la data de la care s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.
In cazul in care exista mai multi cesionari dobanditori, acestia trebuie sa desemneze o persoana reprezentant care sa exercite drepturile rezultand din actiune.
3.5.1.8.3. Transmiterea actiunilor la purtator
Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora (art. 99 din Legea nr. 31/1990).
3.5.1.8.4. Transmiterea actiunilor prin oferta publica
Potrivit art. 108 din Legea nr. 31/1990 actionarii pot oferi spre vanzare actiunile lor prin oferta publica.
Prospectul de oferta publica se elaboreaza si se supune procedurilor prevazute de O.U.G. nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate.
3.5.1.8.5. Restrictii privind transmiterea actiunilor
Transmiterea actiunilor poate fi restrictionata prin lege sau prin actul constitutiv. O limitare legala prevazuta de Legea nr. 31/1990 in materia transmiterii actiunilor este cea din art. 103 in care se dispune ca societatea nu poate dobandi propriile actiuni decat cu aprobarea adunarii generale extraordinare, numai in limita de 10% din capitalul social subscris, decat daca actiunile sunt integral liberate si daca se respecta si celelalte conditii impuse de lege.
Ca limitari conventionale prin actul constitutiv pot fi introduse clauze care sa conditioneze transmiterea actiunilor de anumite avize (aprobarea adunarii generale, aprobarea consiliului de administratie) ori de respectarea anumitor drepturi ale celorlalti actionari (dreptul de preferinta).
3.5.1.8.6. Dobandirea de catre societate a propriilor actiuni
Societatea comerciala pe actiuni poate sa dobandeasca de la actionari propriile actiuni.
Conditiile pentru dobandirea propriilor actiuni prevazute de art. 103 din Legea nr. 31/1990 sunt:
- aprobarea dobandirii de catre adunarea generala extraordinara;
- publicarea hotararii adunarii generale prin care s-a aprobat dobandirea in Monitorul Oficial;
- realizarea dobandirii in cel mult 18 luni de la publicarea hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial;
- valoarea actiunilor dobandite cumulata cu cele aflate in portofoliul societatii sa nu depaseasca 10% din capitalul social subscris;
- actiunile care se dobandesc sa fie integral liberate iar capitalul social subscris sa fie integral varsat;
- plata actiunilor dobandite sa se faca numai din beneficiile distribuite si din rezervele disponibile, (exceptand rezervele legale) dupa ultimul bilant contabil aprobat.
Actiunile astfel dobandite nu dau drept la dividende si nici drept la vot pe perioada cat sunt detinute de societate. Daca dobandirea actiunilor s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art. 103 din Legea nr. 31/1990, societatea este obligata sa le instraineze in termen de un an de la data subscrierii sau sa reduca in mod corespunzator capitalul social.
Prin art. 104 din Legea nr. 31/1990 se dispune ca societatea poate sa dobandeasca propriile actiuni in urmatoarele situatii:
- daca dobandirea are ca scop reducerea capitalului social prin anularea unui numar de actiuni proprii de o valoare corespunzatoare;
- daca dobandirea se face pentru cesionarea catre personalul societatii a unui numar de actiuni proprii in limitele si conditiile aprobate de adunarea generala a actionarilor;
- daca dobandirea se produce prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotarari judecatoresti pronuntate intr-o procedura de urmarire silita impotriva unui debitor al societatii;
- daca dobandirea este cu titlu gratuit;
- daca dobandirea se face in scopul regularizarii cursului actiunilor proprii pe piata bursiera sau pe o piata extrabursiera, cu avizul CNVM.
3.5.1.9. Garantii reale mobiliare asupra actiunilor si interdictii privind operatiuni cu actiunile
Actiunile societatii comerciale pe actiuni pot constitui obiect al unei garantii reale mobiliare (art. 106 din Legea nr. 31/1990 si art. 6 (5) lit. d din Legea nr. 99/1999, titlul VI).
Constituirea garantiei reale asupra actiunilor se face printr-o declaratie autentica sau sub semnatura privata (contract de garantie reala mobiliara), care se certifica de functionarul societatii.
In declaratie sau in inscris trebuie sa se prevada cuantumul datoriei garantate, valoarea si categoria actiunilor aduse garantie.
Garantia constituita se inscrie in registrul actionarilor, eliberandu-i-se creditorului o dovada.
Legea nr. 31/1990 prin art. 105 interzice societatii sa acorde avansuri sau imprumuturi ori sa constituie garantie in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert.
Asemenea interdictii nu opereaza[21] pentru salariatii societatii sau pentru actionarii acesteia, cu atat mai mult cu cat societatile pe actiuni cu capital de stat se afla in procesul de privatizare.
Pentru acoperirea unor fonduri necesare activitatii sale societatea pe actiuni poate utiliza diferite formule juridice cum sunt:
- majorarea capitalului social printr-o noua emisiune de actiuni;
- contractarea unui imprumut de la o persoana juridica (banca) sau persoana fizica;
- emiterea de obligatiuni care sa fie oferite public pe termen.
Obligatiunile[22] sunt titluri de credit emise de catre societatea pe actiuni oferite publicului in schimbul unei sume de bani cu titlu de imprumut care dau dreptul obligatarilor la rambursarea de catre societate a acestor sume si la plata dobanzilor aferente.
Obligatiunile au urmatoarele caractere:
- sunt fractiuni ale unui imprumut unic contractat de societate cu o valoare nominala de cel putin 25.000 lei (art. 162 (2) din Legea nr. 31/1990);
- sunt fractiuni egale si indivizibile si dau drepturi egale pentru aceeasi emisiune (art. 162 (3) din Legea nr. 31/1990);
- sunt fractiuni indivizibile;
- sunt titluri de valoare negociabile si transmisibile (art. 164 din Legea nr. 31/1990, art. 2 pct. 40 din O.U.G. nr. 28/2002).
3.5.2.3. Natura juridica a obligatiunilor
Obligatiunile sunt titluri de valoare care incorporeaza sume de bani prevazute in titlu. Ele sunt valori mobiliare[23] fiind calificate astfel de prevederile art. 2 pct. 40 lit. b din O.U.G. nr. 28/2002.
Obligatiunile confera posesorului calitatea de obligatar, de creditor al emitentului, care este diferit de actionarul societatii. Obligatarul are dreptul la restituirea sumei si la plata dobanzii aferente indiferent de situatia profitului sau pierderilor societatii.
3.5.2.4. Categorii de obligatiuni
Obligatiunile pot fi clasificate[24] in functie de anumite criterii in mai multe categorii. Dupa criteriul formei emiterii:
- obligatiuni in forma materiala pe suport de hartie (art. 162 (4) din Legea nr. 31/1990);
- obligatiuni in forma dematerializata prin inscriere in cont (art. 162 (4) din Legea nr. 31/1990).
Dupa criteriul dreptului pe care il confera:
- obligatiuni ordinare, care dau dreptul la restituirea imprumutului si la dobanda;
- obligatiuni cu prima de emisiune care se achizitioneaza de cumparator sub valoare nominala (diferenta fiind prima de emisiune) sau de rambursare;
- obligatiuni cu loturi care se pot rambursa la scadenta sau inainte de scadenta prin tragere la sorti la o suma peste valoarea nominala care este stabilita anticipat de societate si anuntata public tot anticipat (art. 171 (2) din Legea nr. 31/1990).
Dupa criteriul modului in care circula:
- obligatiuni nominative care cuprind in titlu numele, prenumele si domiciliul obligatarului persoana fizica sau denumirea si sediul obligatarului persoana juridica acesta fiind cel care exercita drepturile conferite, obligatiunile transmitandu-se prin cesiune (art. 162 (1) din Legea nr. 31/1990);
- obligatiuni la purtator care nu cuprind elemente de identificare ale detinatorului, acesta fiind cel care exercita drepturile conferite de titlu, obligatiunile transmitandu-se prin traditiunea titlului.
3.5.2.5. Continutul obligatiunii
In temeiul art. 165 (3) din Legea nr. 31/1990 in care se dispune ca 'titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele aratate la art. 163, numarul de ordine si tabloul platilor de capital si dobanzi' precum si a art. 165 (4) din aceeasi lege in care se prevede ca 'titlurile vor fi semnate in conformitate cu dispozitiile art. 93 (4) din Legea nr. 31/1990, cuprinsul obligatiunii va include elementele care sunt precizate in articolele de lege la care se face trimitere.
Aceste elemente sunt:
- denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societatii (art. 163 lit. a);
- capitalul social si rezervele (art. 163 lit. b);
- data publicarii in Monitorul Oficial a incheierii de inmatriculare si modificarile actului constitutiv (art. 163 lit. c);
- situatia patrimoniului social dupa ultimul bilant contabil (art. 163 lit. d);
- categoriile de actiuni emise de societate (art. 163 lit. e);
- suma totala a obligatiunilor care au fost emise anterior si a celor ce urmeaza sa fie emise (art. 163 lit. f);
- modul de rambursare a obligatiunilor (art. 163 lit. f);
- valoarea nominala a obligatiunilor (art. 163 lit. f);
- dobanda care se acorda (art. 163 lit. f);
- indicarea categoriei obligatiunii, adica nominativa sau la purtator si daca sunt convertibile dintr-o categorie in alta sau in actiuni (art. 163 lit. f);
- sarcinile care greveaza imobilele societatii (art. 163 lit. g);
- data la care a fost publicata hotararea adunarii generale extraordinare care a aprobat emiterea de obligatiuni (art. 163 lit. h);
- numarul de ordine al obligatiunii (art. 165 (3));
- tabloul platilor de capital si dobanzi (art. 165 (3));
- semnatura unicului administrator sau daca sunt mai multi, a cel putin doi dintre acestia (art. 93 (4) si art. 165 (4).
Pentru obligatiunile nominative trebuie sa se precizeze numele, prenumele si domiciliul obligatarului persoana fizica sau denumirea si sediul obligatarului persoana juridica.
3.5.2.6. Emiterea obligatiunilor
Emiterea obligatiunilor este supusa urmatoarelor conditii:
- conditii de fond care constau in:
- existenta valabila a societatii comerciale ca persoana juridica;
- existenta aprobarii adunarii generale extraordinare data prin hotarare (art. 113 lit. k din Legea nr. 31/1990);
- valoarea totala a obligatiunilor emise, sa nu depaseasca trei patrimi din capitalul varsat si existent conform ultimului bilant aprobat (art. 162 (1) din Legea nr. 31/1990);
- valoarea nominala a unei obligatii sa nu fie mai mica de 25.000 lei (art. 162 (2) din Legea nr. 31/1990);
- valoarea obligatiunilor din aceeasi emisiune sa fie egala si sa confere drepturi egale posesorilor (art. 162 (3) din Legea nr. 31/1990);
- valoarea obligatiunilor convertibile in actiuni sa fie egala cu cea a actiunilor (art. 165 (5) din Legea nr. 31/1990).
- conditii de forma care constau in:
- hotararea adunarii generale extraordinare pentru emiterea obligatiunilor sa fie adoptata cu respectarea conditiilor de cvorum si majoritate prevazute de art. 115 din Legea nr. 31/1990;
- daca emiterea obligatiunilor se face prin subscriptie publica sa se respecte procedura de oferta publica prevazuta de art. 163-164 din Legea nr. 31/1990 si de art. 64-97 din O.U.G. nr. 28/2002;
- subscrierea obligatiunilor pe exemplarul prospectului de emisiune sau prin intermediul societatilor de investitii si servicii financiare (art. 165 din Legea nr. 31/1990 si art. 85-89 din O.U.G. nr. 28/2002).
Daca obligatiunile sunt emise si fac obiectul sistemului unei oferte publice[25] atunci trebuie respectate conditiile de emisiune a prospectului de emisiune si de subscriere prevazute de art. 163-165 din Legea nr. 31/1990 si art. 64-97 din O.U.G. nr. 28/2002.
Prospectul de emisiune trebuie sa cuprinda elemente prevazute in art. 163 din Legea nr. 31/1990:
- obiectul de activitate, sediul, denumirea si durata societatii (lit. a);
- capitalul social si rezervele (lit. b);
- data publicarii in Monitorul Oficial a incheierii de inmatriculare a societatii pe actiuni si modificarilor aduse actului constitutiv (lit. c);
- situatia patrimoniului social dupa ultimul bilant contabil aprobat (lit. d);
- categoriile de actiuni emise de societate (lit. e);
- suma totala a obligatiunilor care au fost emise anterior si a celor care urmeaza sa fie emise, modul de rambursare, valoarea nominala a obligatiunilor, dobanda, indicarea daca sunt nominative sau la purtator precum si indicarea daca sunt convertibile dintr-o categorie in alta de actiuni;
- sarcinile care greveaza imobilele societatii;
- data la care a fost publicata hotararea adunarii generale extraordinare care a aprobat emiterea de obligatiuni.
Prospectul de emisiune trebuie autorizat de CNVM (art. 64 din O.U.G. nr. 28/2002).
Daca emiterea si subscrierea obligatiunilor se face in regimul O.U.G. nr. 28/2002, atunci oferta publica trebuie facuta printr-o societate de servicii si investitii financiare (art. 79 din O.U.G. nr. 28/2002).
Subscrierea obligatiunilor se face prin consemnare pe exemplarele prospectului de emisiune aratandu-se numele, prenumele si domiciliul subscriitorului persoana fizica sau denumirea si sediul subscriitorului persoana juridica, numarul de obligatiuni subscrise, data subscrierii si semnatura subscriitorului.
3.5.2.7. Drepturile si obligatiile obligatarilor
Obligatarii care detin obligatiuni la societatea pe actiuni au urmatoarele drepturi:
a) dreptul de a participa la adunarea generala a obligatarilor (art. 166 (1) din Legea nr. 31/1990);
b) dreptul de a vota in adunarea generala a obligatarilor (art. 166 (1) si art. 169 din Legea nr. 31/1990);
c) dreptul la rambursarea valorii obligatiunii si la plata dobanzii in caz de rambursare la scadenta sau a valorii obligatiunii si a primei in caz de rambursare anticipata (art. 171 din Legea nr. 31/1990);
d) dreptul de a fi desemnat reprezentant al detinatorilor de obligatiuni in raporturile cu societatea si in justitie (art. 167 (1) din Legea nr. 31/1990);
e) dreptul la remuneratie in cazul in care este desemnat ca reprezentant al obligatarilor (art. 167 (1) lit. a din Legea nr. 31/1990);
f) dreptul de a ataca in justitie hotararile adunarii generale a obligatarilor daca au fost absenti sau au votat impotriva si s-a consemnat aceasta in procesul verbal de sedinta (art. 169 (2) din Legea nr. 31/1990);
g) dreptul de a asista la adunarile generale ale societatii comerciale daca a fost desemnat reprezentant al obligatarilor (art. 167 (2) lit. a din Legea nr. 31/1990).
Detinatorii de obligatiuni au urmatoarele obligatii:
- obligatia de a efectua integral varsamantul obligatiunilor sbscrise (art. 165 (2) din Legea nr. 31/1990);
- obligatia de a nu lua parte la administrarea societatii comerciale (art. 167 (2) lit. b din Legea nr. 31/1990).
3.5.2.8. Transmiterea, rambursarea si conversia obligatiunilor
Tranzactionarea obligatiunilor care fac obiectul unei oferte publice asa cum este definita prin O.U.G. nr. 28/2002 se face in conditiile prevazute de actul normativ mentionat.
Potrivit art. 171 din Legea nr. 31/1990 rambursarea obligatiunilor se face in doua modalitati:
- rambursarea la scadenta;
- rambursarea inainte de scadenta.
In cazul rambursarii obligatiunilor la scadenta titularul obligatiunilor primeste o suma echivalenta valorii nominale a obligatiunii la care se adauga dobanda aferenta conform datelor inscrise in tabloul platilor.
Daca rambursarea obligatiilor se face anticipat prin tragere la sorti atunci titularul obligatiunii va primi o suma care se compune din valoarea nominala a obligatiunii la care se adauga o prima.
Conversia obligatiunilor in actiuni se face in conditiile stabilite prin prospectul de emisiune.
Obligatiunile convertibile sunt preschimbate in actiuni ale societatii emitente (art. 171 (3) din Legea nr. 31/1990)
3.5.2.9. Organe de deliberare si decizie ale obligatarilor
3.5.2.9.1. Consideratii prealabile
Pentru protejarea intereselor obligatarilor Legea nr. 31/1990 a instituit prin art. 166 ca organ de deliberare si decizie adunarea generala a obligatarilor.
3.5.2.9.2. Adunarea generala a obligatarilor
Potrivit art. 166 (3) din Legea nr. 31/1990 dispozitiile privind adunarea generala ordinara a actionarilor privind formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea se aplica si adunarii detinatorilor de obligatiuni. In afara acestor reguli generale exista si reguli specifice privind convocarea adunarii generale a obligatarilor (art. 166 (2) din Legea nr. 31/1990).
Initiativa convocarii apartine detinatorilor care reprezinta o patrime din titlurile emise si nerambursate sau dupa numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni apartine acestora. Prima convocare a adunarii generale a obligatarilor se face pe cheltuiala societatii.
3.5.2.9.2.2. Cuprinsul convocarii
Convocarea trebuie sa cuprinda locul de desfasurare a adunarii, data tinerii adunarii, ordinea de zi cu prezentarea problemelor care fac obiectul dezbaterii.
3.5.2.9.2.3. Incunostiintarea obligatarilor privind convocarea
Aducerea convocarii la cunostinta obligatarilor se face prin publicarea convocarii in Monitorul Oficial si intr-un ziar de larga raspandire in localitatea de sediu a societatii comerciale sau prin scrisoare recomandata sau simpla sau prin afisare la sediul societatii.
3.5.2.9.2.4. Desfasurarea adunarii generale a obligatarilor
3.5.2.9.2.4.1. Locul si ora desfasurarii
Adunarea generala a obligatarilor se desfasoara la ora si locul indicate prin convocare, in localul indicat.
Daca nu se indica in convocare localul, atunci adunarea se desfasoara la sediul societatii comerciale.
3.5.2.9.2.4.2. Participarea obligatarilor si constituirea valabila a adunarii generale
Obligatarii participa la sedintele adunarii generale direct sau prin reprezentare. Nu pot fi mandatari administratorii, cenzorii si functionarii societatii. Societatea emitenta a obligatiunilor nu participa la deliberarile adunarii generale a obligatarilor.
Adunarea generala a obligatarilor este valabil constituita daca participa obligatari reprezentand cel putin o treime din titlurile emise si rambursate cand se discuta probleme de natura celor prevazute in art. 167 (1) lit a-c si cel putin doua treimi pentru celelalte cazuri.
Sedinta adunarii generale a obligatarilor este deschisa de catre cel care a avut initiativa convocarii sau dupa desemnarea reprezentantilor, de catre acestia.
Pentru verificarea si constatarea indeplinirii cerintelor legale de desfasurare a adunarii generale se poate desemna un secretariat tehnic si un presedinte de sedinta.
Lucrarile sedintei se consemneaza intr-un proces-verbal.
Potrivit art. 167 din Legea nr. 31/1990 adunarea generala a obligatarilor are urmatoarele atributii:
- numirea unui reprezentant si a unuia sau mai multi supleanti ai acestuia care sa-i reprezinte pe detinatorii de obligatiuni in fata societatii si in justitie (lit. a);
- fixarea remuneratiei reprezentantilor obligatarilor (lit. a);
- indeplinirea actelor de supraveghere si de aparare a intereselor comune ale obligatarilor (lit. b);
- autorizarea reprezentantului cu indeplinirea actelor de supraveghere (lit. b);
- constituirea unui fond pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru apararea drepturilor obligatarilor (lit. c);
- stabilirea regulilor pentru gestionarea fondului pentru acoperirea cheltuielilor (lit. c);
- formularea de opozitii impotriva hotararilor adunarilor generale a societatii comerciale de modificare a actului constitutiv sau imprumuturilor prin care s-ar aduce atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni (lit. d);
- pronuntarea asupra emiterii de noi obligatiuni (lit. e).
3.5.2.9.2.6. Exercitarea dreptului la vot
Dreptul la vot se poate face direct sau prin reprezentare. Votul poate fi deschis sau secret dupa cum stabilesc obligatarii prin hotarare.
3.5.2.9.2.7. Hotararile adunarii generale
3.5.2.9.2.7.1. Adoptarea hotararilor
Hotararile adunarii generale a obligatarilor sunt valabile daca sunt adoptate cu votul a cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate in cazurile in care privesc probleme de competenta din cele prevazute in art. 167 lit.a-c din Legea nr. 31/1990 si cu votul a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate in adunare pentru celelalte cazuri.
3.5.2.9.2.7.2. Comunicarea hotararilor
Hotararile adunarii generale a obligatarilor vor fi aduse la cunostinta societatii in cel mult trei zile de la adoptarea lor (art. 167 (2) din Legea nr. 31/1990).
3.5.2.9.2.7.3. Caracterele hotararilor
Hotararile adunarii generale a obligatarilor sunt obligatorii pentru toti acestia indiferent daca au fost absenti sau prezenti sau au votat pentru sau impotriva.
3.5.2.9.2.8. Anularea hotararilor
Potrivit art. 169 (2) din Legea nr. 31/1990 hotararile adunarii generale a obligatarilor pot fi atacate in justitie de catre detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.
Procedura, termenele si motivele privind actiunea in anulare sunt aceleasi ca si pentru hotararile adunarii generale a actionarilor asa cum sunt acestea prevazute in art. 131-132 din Legea nr. 31/1990.
3.5.2.9.2.9. Actionarea in justitie a societatii
Oricare dintre obligatari care considera ca i-au fost incalcate drepturile de catre societate poate introduce actiune in justitie impotriva acesteia.
Daca actiunea obligatarului are acelasi obiect cu actiunea reprezentantului obligatarilor sau este contrara unei hotarari a adunarii generale a obligatarilor, atunci aceasta actiune este inadmisibila (art. 170 din Legea nr. 31/1990).
3.6. Registrele societatii pe actiuni
Societatea pe actiuni este obligata sa tina potrivit art. 172 (1) din Legea nr. 31/1990 urmatoarele categorii de registre:
- registrul actionarilor in care se consemneaza numele, prenumele si domiciliul actionarilor persoane fizice sau denumirea si sediul actionarilor persoane juridice cu actiuni nominative si varsamintele facute in contul actiunilor (lit. a);
- registrul actiunilor in care se evidentiaza actiunile si miscarile de actiuni nominative (lit. a);
- registrul sedintelor si deliberarilor adunarilor generale (lit. b);
- registrul sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie (lit. c);
- registrul sedintelor si deliberarilor comitetului de directie (lit. d);
- registrul deliberarilor si constatarilor cenzorilor (lit. e);
- registrul obligatiunilor cu precizarea obligatiunilor emise si rambursate si a numelui si prenumelui si a domiciliului obligatarilor persoane fizice sau a denumirii si sediului titularilor persoane juridice.
Daca actiunile sau obligatiunie sunt emise in forma dematerializata si sunt tranzactionate pe o piata (bursiera sau extrabursiera) atunci registrul actiunilor se tine independent de registrul privat al actionarilor.
Registrele actionarilor se pot tine manual sau computerizat (art. 174 din Legea nr. 31/1990).
Administratorii sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor sau obligatarilor registrele actionarilor sau obligatarilor si sa elibereze la cerere extrase de pe ele.
3.7. Situatiile financiare anuale
Societatile pe actiuni sunt obligate sa intocmeasca situatii financiare anuale (art. 27 (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991).
Situatiile financiare anuale se compun din bilant si cont de profit si pierdere.
Ele se intocmesc prin grija administratorilor, se certifica de catre cenzori si se aproba de catre adunarea generala ordinara a actionarilor.
Dupa aprobare, situatiile financiare se depun la organele fiscale, la registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 100 miliarde lei.
O parte din beneficiile societatii sunt alocate pentru fondul de rezerva al societatii.
Constituirea acestuia se face prin alocarea in fiecare an a unui procent de cel putin 5% pe an din beneficii pana la concurenta unui minim de 20% din capitalul social.
Fondul de rezerva include si excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala daca acest excedent nu este folosit pentru amortizari sau pentru plata cheltuielilor de emisiune.
Daca fondul de rezerva se diminueaza, dupa constituire din orice cauza, el trebuie completat pana la limita minima prevazuta de lege.
In afara fondului de rezerva societatea poate sa-si constituie si alte fonduri.
3.9. Modificarea societatii pe actiuni
Actul constitutiv al societatii pe actiuni poate fi modificat pentru toate categoriile de cazuri prevazute de Legea nr. 31/1990.
Procedura de modificare parcurge etapele comune oricarei modificari de societate comerciala.
Fara a face o analiza a categoriilor de cazuri de modificare a societatii comerciale, deoarece au fost examinate in cadrul regulilor generale privind modificarea societatii comerciale, vom pune in discutie in aceasta secventa doar problemele care prezinta particularitati pentru societatea pe actiuni.
In privinta modificarii societatii pe actiuni pentru cazuri care afecteaza existenta si durata societatii aratam, ca prelungirea duratei societatii, dizolvarea anticipata, fuziunea, divizarea, transformarea societatii si schimbarea sediului se produc dupa regulile si in conditiile generale de modificare a societatii comerciale fara a exista particularitati pentru societatea pe actiuni.
Pentru modificarea societatii pe actiuni determinata de cauze care se refera la patrimoniul societatii, mentionam ca majorarea capitalului social si reducerea capitalului social se fac dupa regulile generale de modificare.
O problema specifica de modificare a societatii pe actiuni consta in dreptul de retragere a actionarilor din societate, adica al actionarilor care nu sunt de acord cu hotararile luate de adunarea generala cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului sau schimbarea formei juridice a societatii.
Cum in principiu asociatii de la societatea pe actiuni nu se pot retrage din societate, ei putand sa piarda calitatea de actionar prin cesiunea actiunilor, acesta este un caz special de restrangere instituit de lege.
Procedura de retragere urmeaza regulile retragerii oricarui asociat dintr-o societate comerciala.
Actionarul retras are dreptul de a obtine contravaloarea actiunilor pe care le poseda, in conditiile art. 133 din Legea nr. 31/1990.
Cand depune declaratia de retragere, actionarul trebuie sa depuna si actiunile pe care le poseda.
4. Incetarea existentei societatii comerciale pe actiuni
Incetarea existentei societatii pe actiuni parcurge cele doua faze comune pentru incetarea existentei oricarei societati comerciale si anume dizolvarea si lichidarea.
Regulile dupa care se realizeaza dizolvarea si lichidarea societatii pe actiuni sunt regulile comune de dizolvare si lichidare a oricarei societati comerciale si reguli speciale acestei forme de societate comerciale.
Cauzele de dizolvare a societatii pe actiuni sunt:
- cauze generale de dizolvare a oricarei societati comerciale prevazute in art. 222 din Legea nr. 31/1990;
- cauzele specifice pentru acest tip de societate comerciala prevazute de art. 223 si art. 153 din Legea nr. 31/1990.
Cum cauzele generale de dizolvare a societatii comerciale au fost examinate in cadrul analizarii regulilor generale de dizolvare, ne vom limita doar la a face aprecieri cu privire la cauzele speciale.
Potrivit art. 223 din Legea nr. 31/1990 societatea pe actiuni se dizolva:
- in cazul si in conditiile prevazute de art. 153 din Legea nr. 31/1990;
- cand capitalul social se reduce sub minimul legal;
- cand numarul actionarilor scade sub minimul legal.
Din continutul prevederilor legale mentionate se poate observa ca in categoria cauzelor de dizolvare specifice societatii pe actiuni sunt cuprinse:
- reducerea capitalului social;
- reducerea numarului actionarilor sub limita prevazuta de lege.
Situatiile de reducere a capitalului social ca o cauza speciala de dizolvare sunt:
- pierderea unei jumatati din capitalul social;
- reducerea capitalului social sub limita minima.
Pentru prima situatie, administratorii sunt obligati sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a se lua in termen de 9 luni de la constatare o hotarare, fie de reconstituirea capitalului, fie de limitare a acestuia la suma ramasa, fie de dizolvare a societatii.
Daca adunarea genrala extraordinara nu se poate intruni la prima convocare se face o noua convocare.
In cazul in care nici la a doua convocare nu se intruneste cvorumul prevazut de art. 115 din Legea nr. 31/1990, administratorii vor cere instantei din raza teritoriala in care se afla sediul societatii sa numeasca un expert care va verifica pierderea din capitalul social.
Pe baza expertizei, constatand pierderea unei jumatati din capitalul social, instanta va da o incheiere, autorizand administratorii sa convoace adunarea generala care va putea sa hotarasca indiferent de numarul de actionari prezenti fie limitarea capitalului la suma ramasa, fie dizolvarea societatii.
Pentru a doua situatie privind reducerea capitalului social sub limita minima legala de 25.000.000 lei societatea se dizolva daca acesta nu se completeaza in termen de 9 luni de la constatarea reducerii, acesta nu este reintregit sau societatea pe actiuni nu se transforma in alta forma juridica de societate comerciala pentru capitalul social existent daca este corespunzator formei juridice respective.
Situatia reducerii numarului de actionari sub limita de 5 prevazuta de lege, atrage dizolvarea societatii pe actiuni daca aceasta nu isi completeaza numarul minim de actionari in termen de 9 luni de la constatarea reducerii.
Lichidarea societatii pe actiuni se face dupa regulile generale de lichidare prevazute de Legea nr. 31/1990 si prevederile din actul sau constitutiv.
SECTIUNEA A IV-A. Societatea in comandita pe actiuni
1. Notiunea, definitia si caracterele
Societatea in comandita pe actiuni are asemanari si deosebiri fata de societatea in comandita simpla.
Asemanarea consta in existenta celor doua categorii de asociati (comanditari si comanditati) si forma de raspundere juridica diferita pentru fiecare categorie de asociati.
Deosebirile dintre cele doua categorii de societati constau in modul diferit de divizare a capitalului social (parti de interes la S.C.S. si actiuni la S.C.A.) si in limita minima diferita de capital social (fara limita minima la S.C.S. si la 25.000.000 lei la S.C.A.)
Societatea in comandita pe actiuni este incadrata in categoria societatilor de capitaluri fiind mai apropiata de societatea pe actiuni.
Elementele care au fost avute in vedere in doctrina[26] la definirea socetatii in comandita pe actiuni sunt:
- elementul asociativ avand la baza un minim de asociati;
- aportul adus de asociati structurat in fractiuni denumite actiuni;
- intentia asociatilor ca societatea sa efectueze fapte de comert;
- scopul societatii de a reliza si imparti beneficii;
- forma de raspundere diferita a asociatilor pentru obligatiile sociale.
Consideram ca societatea in comandita pe actiuni este acea forma juridica de societate comerciala care se constituie prin asocierea a cel putin cinci persoane dintre care cel putin un comanditar sau comanditat, care pun in comun anumite aporturi cu o valoare minima de 25.000.000 lei, pentru desfasurarea unei activitati comerciale, cu scopul de a realiza si imparti beneficii si al carei capital social este divizat in fractiuni denumite actiuni si in care raspunderea pentru obligatiile sociale este garantata cu patrimoniul social si in subsidiar cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati si in limita aportului lor, a asociatilor comanditari.
Societatea in comandita pe actiuni are urmatoarele caractere:
- constituirea societatii se face de catre un numar minim de cinci asociati care sunt de doua categorii: 1)comanditati; 2)comanditari;
- capitalul social este structurat in fractiuni denumite actiuni care sunt titluri negociabile si transmisibile;
- garantarea obligatiilor sociale este asigurata cu patrimoniul social si in subsidiar cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati si in limita aportului a asociatilor comanditari.
2. Constituirea societatii in comandita pe actiuni
2.1. Modalitati de constituire
Societatea in comandita pe actiuni se constituie in aceleasi modalitati ca si societatea pe actiuni:
- constituirea obisnuita sau simultana;
- constituirea continuata sau prin subscriptie publica.
Societatea in comandita pe actiuni se constituie potrivit art. 5 (1) (4) din Legea nr. 31/1990 prin contractul de societate si statut care atunci cand sunt redactate sub forma inscrisului unic pot fi denumite act constitutiv.
Actul constitutiv al societatii in comandita pe actiuni se incheie cu respectarea conditiilor de fond si de forma privind contractul de societate.
El trebuie sa cuprinda elementele prevazute in art. 8 din Legea nr. 31/1990 ca si societatea pe actiuni.
Actul constitutiv al societatii in comandita pe actiuni prezinta anumite elemente particulare.
Privitor la asociati:
- actionarii societatii in comandita pe actiuni pot fi persoane fizice sau persoane juridice;
- numarul asociatilor este de cel putin cinci, trebuind sa cuprinda cel putin un comanditar sau comanditat.
Privitor la capitalul social:
- capitalul social are o limita minima de 25.000.000 lei;
- capitalul social este divizat in fractiuni denumite actiuni care au o valoare minima de cel putin 1000 lei;
- capitalul social care trebuie varsat la constituirea societatii este de 30% din fiecare actiune;
- diferenta de capital social subscris de 70% trebuie varsat in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii;
- aporturile la capitalul social pot fi numai in numerar, in natura sau creante fiind excluse aporturile in prestatii in munca.
Privitor la firma societatii:
- firma sau denumirea societatii se compune dintr-o denumire proprie de natura a o deosebi de firma altor societati, la care se adauga mentiunea 'societate in comandita pe actiuni' scrisa in intregime sau S.C.A. (art. 35 din Legea nr. 26/1990);
- firma societatii se consemneaza pe orice act care emana de la societate.
Privitor la actiuni:
- se va preciza numarul si valoarea actiunilor;
- se va preciza daca actiunile sunt nominative sau la purtator.
Privitor la administrarea societatii:
- se vor preciza administratorii care sunt numai dintre asociatii comanditati persoane fizice sau juridice cu aratarea atributelor de identificare;
- se va preciza garantia pe care administratorii trebuie sa o aduca;
- se vor preciza puterile administratorilor si modul de lucru;
- se vor preciza drepturile speciale de administrare si reprezentare acordate unora dintre administratori.
Privitor la controlul gestionarii si administrarii:
- se vor preciza cenzorii cu atributele lor de identificare;
- se vor preciza clauzele speciale pentru exercitarea controlului societatii.
Privitor la avantajele rezervate fondatorilor si a operatiunilor incheiate de asociati in contul societatii, in actul constitutiv trebuie sa se prevada eventualele avantaje ale fondatorilor si preluarea operatiunilor incheiate de fondatori si sumele care trebuie platite pentru aceste operatiuni (art. 8 lit. m si lit. o din Legea nr. 31/1990).
2.3. Etape si formalitati constitutive
Constituirea societatii in comandita pe actiuni parcurge in functie de modalitatea de constituire aceleasi etape si formalitati ca si societatea pe actiuni.
3. Functionarea societatii in comandita pe actiuni
Functionarea societatii in comandita pe actiuni este asigurata de aceleasi categorii de organe ca si pentru societatea pe actiuni: a) organe de deliberare si decizie; b) organe de administrare; c) organe de control.
3.1. Organe de deliberare si decizie
Deliberarile si deciziile in cadrul societatii in comandita pe actiuni, privitoare la problemele esentiale ale societatii se iau de catre adunarile generale ordinare sau extraordinare ale actionarilor. Ele se compun din toti actionarii.
Convocarea, functionarea, competentele si adoptarea hotararilor adunarii generale se realizeaza dupa aceleasi reguli ca la societatea pe actiuni.
Societatea in comandita pe actiuni este administrata de unul sau mai multi asociati comanditati (art. 183 (1) din Legea nr. 31/1990).
Daca sunt mai multi administratori ei constituie un consiliu de administratie care poate delega o parte din atributiile sale unui comitet de directie constituit din membri alesi dintre administratori.
Alegerea si revocarea administratorilor se face de catre adunarea generala a actionarilor printr-o hotarare luata cu majoritatea pentru adunarile generale extraordinare.
In cazul in care se impune alegerea unui nou administrator pe un loc vacant deoarece ocupantul sau a fost revocat, a decedat sau i-a incetat mandatul, in afara de hotararea adunarii generale, trebuie ca numirea sa fie aprobata si de ceilalti administratori daca sunt mai multi.
Administratorul nou numit devine asociat comanditat.
Administratorul care a fost revocat este raspunzator nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat in timpul administratiei sale, avand actiune in regres impotriva societatii (art. 184 (5) din Legea nr. 31/1990).
Functionarea organelor colective de administrare se realizeaza dupa aceleasi reguli ca la societatea pe actiuni.
Controlul asupra gestionarii si administrarii societatii in comandita pe actiuni se face de catre cenzori, care sunt alesi si care desfasoara activitate in aceleasi conditii ca si cenzorii de la societatile pe actiuni.
Potrivit art. 185 din Legea nr. 31/1990 asociatii comanditati care sunt administratori nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor.
3.4. Drepturile si obligatiile actionarilor
Actionarii societatii in comandita pe actiuni au urmatoarele categorii de drepturi:
- drepturi comune tuturor asociatilor;
- drepturi ale asociatilor comanditari;
- drepturi ale asociatilor comanditati.
Drepturile comune asociatilor comanditari si comanditati sunt:
- dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor (art. 120 si art. 124 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de informare asupra mersului societatii (art. 173 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de vot in adunarea generala (art. 101 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul la dividende (art. 67 (2) din Legea nr. 31/1990);
- dreptul asupra partii cuvenite din lichidarea societatii (art. 132 si art. 261 din Legea nr. 31/1990).
Drepturile asociatilor comanditari sunt:
- dreptul de a indeplini servicii in administratia interna a societatii (art. 89 (2) din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de a cere copie dupa bilantul contabil si de pe contul de profit si pierderi (art. 89 (3) din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de a participa la incheierea unor operatiuni in contul societatii numai pe baza unei procuri speciale data de reprezentantii societatii si inscrisa in registrul comertului (art. 89 din Legea nr. 31/1990).
Drepturile asociatilor comanditati sunt:
- dreptul de a fi administrator al societatii comerciale (art. 183 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de a reprezenta societatea (art. 88 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de a folosi fondurile societatii (art. 81 din Legea nr. 31/1990).
Obligatiile actionarilor din societatea in comandita pe actiuni sunt:
- obligatii comune tuturor asociatilor;
- obligatii ale asociatilor comanditari;
- obligatii ale asociatilor comanditati.
Obligatia comuna a asociatilor comanditati si comanditari este de a efectua plata varsamintelor pentru actiunile subscrise.
Asociatii comanditari au obligatia de a nu se amesteca in administrarea societatii.
Asociatii comanditati au ca obligatii urmatoarele:
- obligatia de a nu face concurenta societatii (art. 82 din Legea nr. 31/1990);
- obligatia de a nu intrebuinta capitalul social, bunurile sau creditul societatii in folosul lor ori al altei persoane (art. 80 din Legea nr. 31/1990);
- obligatia de a nu lua din fondurile societatii mai mult decat li s-a fixat (art. 81 din Legea nr. 31/1990);
- obligatia de a nu lua parte la deliberarile adunarii generale pentru alegerea cenzorilor (art. 185 din Legea nr. 31/1990).
4. Incetarea existentei societatii in comandita pe actiuni
Societatea in comandita pe actiuni parcurge in procedura de incetare ca persoana juridica etapa dizolvarii si etapa lichidarii.
Regulile dupa care se realizeaza dizolvarea si lichidarea societatii in comandita pe actiuni sunt regulile comune de dizolvare si lichidare a oricarei societati comerciale si reguli specifice pentru aceasta forma juridica de societate comerciala.
Cauzele de dizolvare a societatii in comandita pe actiuni sunt:
- cauze generale de dizolvare a oricarei societati comerciale prevazute in art. 222 din Legea nr. 31/1990;
- cauzele specifice pentru acest tip de societate comerciala prevazute de art. 223 (2) si art. 224 (3) din Legea nr. 31/1990.
Cauzele generale de dizolvare au fost examinate in cadrul analizei regulilor generale aplicabile societatilor comerciale, o reluare a lor fiind inoportuna.
In privinta cazurilor speciale de dizvolvare a societatii in comandita pe actiuni in art. 223-224 din Legea nr. 31/1990 sunt prevazute urmatoarele:
- pierderea unei jumatati din capitalul social (art. 223 (2));
- reducerea capitalului social sub minimul legal (art. 223 (2));
- reducerea numarului de asociati sub limita legala (art. 223 (1) lit. c);
- incapacitatea, excluderea, retragerea, decesul ori falimentul singurului asociat comanditar sau comanditat (art. 224 (3)).
Pentru fiecare dintre situatiile speciale de excludere dizolvarea poate fi inlaturata procedandu-se dupa regulile privind societatea pe actiuni, pentru completarea capitalului social sau limitarea lui in conditiile respectarii minimului legal sau transformarea societatii corespunzator cuantumului de capital si numarului de asociati intr-o noua forma juridica adecvata.
Lichidarea societatii in comandita pe actiuni se face dupa regulile generale de lichidare prevazute de Legea nr. 31/1990 si prevederile actului sau constitutiv.
SECTIUNEA A V-A. Societatea cu raspundere limitata
1. Notiunea, definitia si caracterele societatii cu raspundere limitata
Societatea cu raspundere limitata este destinata afacerilor mijlocii.
Ea are trasaturi atat de la societatile de persoane cat si de la societatile de capitaluri.
Asocierea are la baza increderea asociatilor iar numarul asociatilor este mic asemanator societatilor de persoane, iar raspunderea asociatilor este in limita aporturilor la capitalul social ca la societatea pe actiuni.
In elaborarea unei definitii a societatii cu raspundere limitata in doctrina[27] juridica au fost avute in vedere urmatoarele elemente:
- elementul asociativ avand la baza un numar minim de doi asociati si un numar maxim de 50 de asociati;
- aportul adus de asociati la capitalul social care este structurat in fractiuni denumite parti sociale;
- intentia asociatilor ca societatea sa realizeze fapte de comert;
- scopul societatii de a realiza si imparti beneficii;
- forma de raspundere in limitele aportului, a asociatilor, pentru obligatiile sociale.
Consideram ca societatea cu raspundere limitata este acea forma juridica de societate comerciala care se constituie prin asocierea a cel putin doua persoane si cel mult cincizeci care pun in comun anumite aporturi cu o valoare minima de 2.000.000 lei, pentru desfasurarea unei activitati comerciale, cu scopul de a realiza si imparti beneficii si al carei capital social este divizat in fractiuni denumite parti sociale si in care raspunderea pentru obligatiile sociale este garantata cu patrimoniul social si in subsidiar cu raspunderea in limitele aportului a asociatilor.
Societatea cu raspundere limitata are urmatoarele caractere:
- asocierea unui numar de cel putin doi si cel mult cincizeci de asociati bazata pe increderea acestora;
- capitalul social este structurat in fractiuni denumite parti sociale si are o limita minima de 2.000.000 lei;
- garantarea obligatiilor sociale este asigurata cu patrimoniul social si in subsidiar cu raspunderea in limitele aportului adus, a asociatilor.
2. Constituirea societatii cu raspundere limitata
Societatea cu raspundere limitata se constituie potrivit art. 5 (1) (4) din Legea nr. 31/1990 prin contract de societate si statut, care atunci cand sunt redactate sub forma inscrisului unic pot fi denumite act constitutiv.
Actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata se incheie cu respectarea conditiilor de fond si de forma privind contractul de societate.
El trebuie sa cuprinda elementele prevazute in art. 8 din Legea nr. 31/1990.
Actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata cuprinde anumite elemente particulare.
Referitor la asociati:
- asociatii societatii cu raspundere limitata pot fi persoane fizice sau persoane juridice;
- numarul asociatilor este de cel putin doi si de cel mult cincizeci.
Referitor la capitalul social:
- capitalul social are o limita minima de 2.000.000 lei;
- capitalul social este divizat in fractiuni denumite parti sociale care au o valoare minima de 100.000 lei;
- capitalul social subscris trebuie varsat integral la constituirea societatii;
- aporturile la capitalul social pot fi numai in numerar.
Referitor la firma societatii:
- firma sau denumirea societatii se compune dintr-o denumire proprie insotita de mentiunea 'societate cu raspundere limitata' scrisa in intregime sau 'SRL' (art. 33 din Legea nr. 26/1990);
- firma societatii se consemneaza pe orice act care emana de la societate.
2.2. Etape si formalitati constitutive
Constituirea societatii cu raspundere limitata parcurge etapele comune de constituire a oricarei societati comerciale.
3. Functionarea societatii cu raspundere limitata
Organele care asigura functionarea societatii cu raspundere limitata sunt: a) organele de deliberare si decizie; b) organele de administratie; c) organele de control.
3.1. Organele de deliberare si decizie
3.1.1. Consideratii prealabile
Potrivit art. 186 (1) din Legea nr. 31/1990 hotararile asociatilor se iau in adunarea generala.
Organul de deliberare si decizie al societatii cu raspundere limitata este adunarea generala a asociatilor.
3.1.2. Adunarea generala a asociatilor
3.1.2.1. Periodicitatea intrunirii adunarii
Adunarea generala a asociatilor se intruneste cel putin odata pe an sau ori de cate ori este necesar (art. 190 din Legea nr. 31/1990).
Adunarea generala poate fi ordinara sau extraordinara.
3.1.2.2. Locul si localul tinerii adunarii generale
Locul tinerii adunarii generale este sediul social al societatii sau alt loc fixat prin convocare.
3.1.2.3. Convocarea adunarii generale
Adunarea generala a asociatilor se convoaca de catre administratori (art. 190 din Legea nr. 31/1990).
Daca unul sau mai multi asociati reprezinta cel putin o patrime din capitalul social, pot sa ceara administratorilor sa convoace adunarea generala a asociatilor.
In cazul in care administratorii stau in pasivitate sau refuza sa convoace adunarea generala, atunci cenzorii in virtutea prevederilor art. 194 (3) din Legea nr. 31/1990 sunt obligati sa convoace ei adunarea generala a asociatilor.
Convocarea trebuie sa cuprinda:
- locul de desfasurare a adunarii generale;
- data tinerii adunarii (anul, luna, ziua, ora);
- ordinea de zi cu precizarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor.
Modalitatea de convocare este cea prevazuta in actul constitutiv, iar in absenta unei asemenea prevederi cu scrisoare recomandata expediata cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru tinerea adunarii.
3.1.2.4. Constituirea valabila a adunarii generale a asociatilor
Adunarea generala a asociatilor este valabil constituita in raport de problemele care sunt supuse deliberarilor adunarii generale si anume:
- pentru adunarile generale avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar sa fie prezenti direct sau prin mandatari toti asociatii, deoarece altfel nu s-ar putea crea premisele obtinerii votului tuturor asociatilor (art. 187 (2) din Legea nr. 31/1990);
- pentru adunarile generale avand ca obiect alte probleme este necesar sa fie prezenti asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a acestora si a partilor sociale pentru a se putea crea premisele obtinerii acestui vot al dublei majoritati (art. 187 (1) din Legea nr. 31/1990).
Daca adunarea generala legal constituita nu poate lua o decizie doarece prin vot nu s-a intrunit majoritatea ceruta de lege, atunci adunarea convocata din nou (a doua convocare) poate decide asupra ordinii de zi oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.
O problema care poate fi pusa cu privire la aceasta a doua convocare si la luarea deciziilor in aceasta a doua adunare este daca si in aceasta situatie opereaza regula dublei majoritati, in conditiile in care art. 188 (3) nu precizeaza nimic in acest sens.
Consideram ca si in aceasta situatie este aplicabila regula dublei majoritati[28] ca si la prima convocare cu diferenta ca hotararile se iau cu dubla majoritate simpla si nu absoluta deoarece legea nu mai impune constituirea valabila a adunarii pentru a se asigura premisele unei decizii cu aceasta din urma majoritate[29].
De la regula dublei majoritati Legea nr. 31/1990 prevede urmatoarele exceptii:
- adoptarea deciziilor de catre asociatii care reprezinta majoritatea capitalului social in caz de divergenta intre administratorii care trebuie sa lucreze impreuna, sa decida cu unanimitate (art. 76 (1), art. 192 (3));
- adoptarea deciziilor de catre asociatii care reprezinta majoritatea capitalului social privind alegerea administratorilor, fixarea puterilor acestora, stabilirea duratei mandatului lor si fixarea remuneratiei (art. 77 (1), art. 192).
3.1.2.5. Atributiile adunarii asociatilor
In conformitate cu prevederile art. 189 din Legea nr. 31/1990 adunarea generala a asociatilor are urmatoarele atributii:
- aproba bilantul si stabileste repartizarea beneficiului net (lit. a);
- desemneaza si revoca administratorii si cenzorii (lit. b);
- da descarcare privind activitatea administratorilor si cenzorilor (lit. b);
- decide urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele produse societatii si desemneaza persoanele care sa o exercitae (lit. c);
- aproba modificarea actului constitutiv (lit. d).
Legea nr. 31/1990 nu face o delimitare de atributii intre adunarea generala ordinara si adunarea generala extraordinara.
3.1.2.6. Desfasurarea adunarii generale
Adunarea generala se intruneste si isi desfasoara lucrarile la data si in locul fixat prin convocare.
Participarea asociatilor la sedintele adunarii generale se face direct sau prin reprezentare de catre alti asociati cu procura sau de catre alte persoane daca prin actul constitutiv se prevede o asemenea posibilitate.
Sedinta adunarii asociatilor este deschisa de catre unul dintre administratori care, verificand daca adunarea este valabil constituita, va propune adunarii, dupa caz, alegerea organelor de lucru (un presedinte de sedinta, un secretar).
Dupa desemnarea organelor de lucru se poate trece la dezbaterea problemelor inscrise pe ordinea de zi.
Exercitarea dreptului la vot se face dupa regula ca o parte sociala da drept la un vot (art. 188 (1) din Legea nr. 31/1990).
Dreptul la vot este restrictionat pentru un asociat pentru deliberarile privind aporturile sale in natura sau actele juridice incheiate intre el si societate (art. 188 (2) din Legea nr. 31/1990).
Pentru nerespectarea unei asemenea interdictii asociatul raspunde pentru prejudiciile cauzate, daca fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta de lege (art. 79 si art. 192 din Legea nr. 31/1990).
Exercitarea votului se face direct sau prin corespondenta daca asa s-a stabilit prin actul constitutiv.
3.1.2.7. Adoptarea hotararilor adunarii asociatilor
Hotararile adunarii generale a asociatilor se adopta prin vot deschis sau prin vot secret dupa cum s-a stabilit prin actul constitutiv.
Hotararile adunarii generale a actionarilor sunt valabil adoptate in urmatoarele conditii:
v in raport de obiectul hotararii:
- pentru modificarea actului constitutiv hotararile trebuie luate cu votul tuturor asociatilor (art. 187 (2) din Legea nr. 31/1990);
- pentru transmiterea de parti sociale catre persoane din afara societatii hotararile trebuie luate cu votul asociatilor reprezentand 3/4 din capitalul social (art. 197 (2) din Legea nr. 31/1990);
- pentru celelalte probleme hotararile trebuie luate cu majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale (art. 187 (1) din Legea nr. 31/1990).
v in raport de constituirea valabila la prima sau a doua convocare:
- la prima convocare hotararile se iau potrivit unanimitatii sau majoritatilor impuse de lege pentru obiectul hotararii (unanimitate, 3/4 ori dubla majoritate, dupa caz);
- la a doua convocare hotararile se iau cu majoritatea simpla a asociatilor si a partilor sociale oricare ar fi reprezentarea acestora in adunarea asociatilor (art. 188 (3) din Legea nr. 31/1990).
3.1.2.8. Caracterele hotararii adunarii generale a asociatilor
Hotararile adunarii generale a asociatilor adoptate cu respectarea actului constitutiv si a dispozitiilor legale sunt obligatorii pentru toti asociatii indiferent daca au fost prezenti sau absenti la adunare, sau au votat pentru sau impotriva.
Legea nr. 31/1990 nu impune ca hotararile adunarii asociatilor societatii cu raspundere limitata sa fie publicate, dar in doctrina[30] s-a afirmat ca daca aceste hotarari se refera la acte si fapte a caror inregistrare este prevazuta de lege acestea trebuie sa fie inregistrate la registrul comertului (art. 21 din Legea nr. 26/1990).
3.1.2.9. Consemnarea lucrarilor sedintei adunarii asociatilor
Desfasurarea lucrarilor sedintei adunarii asociatilor se consemneaza in procesul-verbal de sedinta.
3.1.2.10. Anularea hotararilor adunarii asociatilor
Prin art. 191 din Legea nr. 31/1990 se dispune ca reglementarile privind dreptul de a ataca hotararile adunarii generale la societatile pe actiuni se aplica si societatilor cu raspundere limitata.
In conditiile unei asemenea trimiteri sunt aplicabile prevederile art. 131-133 din Legea nr. 31/1990 privind termenele de introducere a actiunii in anulare, motivele actiunii in anulare, instanta competenta sa solutioneze o asemenea actiune.
3.2.1. Consideratii prealabile
Potrivit art. 192 (1) din Legea nr. 31/1990 societatea cu raspundere limitata este administrata de unul sau mai multi administratori asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala.
Administratorii pot fi dintre asociati sau din afara societatii.
3.2.2. Desemnarea si revocarea administratorilor
Administratorii societatii cu raspundere limitata pot fi desemnati in doua moduri:
- prin actul constitutiv (art. 192 (1) din Legea nr. 31/1990);
- de catre adunarea generala a asociatilor (art. 192 (1) din Legea nr. 31/1990).
Daca administratorii sunt numiti prin actul constitutiv, aceasta numire se face cu unanimitatea asociatilor, deoarece aprobarea actului constitutiv se face cu aceasta cumulare de voturi.
In cazul in care administratorii sunt alesi de adunarea generala a asociatilor aceasta alegere se face cu dubla majoritate absoluta a capitalului social si a asociatilor (art. 187 din Legea nr. 31/1990).
Revocarea administratorilor se face cu aceeasi dubla majoritate.
Administratorii nu pot primi fara autorizarea adunarii asociatilor mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate si nici sa faca acelasi comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice (art. 192 (2) din Legea nr. 31/1990).
3.2.3. Atributiile administratorilor
Administratorii societatii cu raspundere limitata pot sa incheie orice acte juridice, in limitele mandatului acordat, necesare pentru functionarea societatii comerciale.
Cele mai importante atributii ale administratorilor sunt:
- convocarea adunarii generale a asociatilor (art. 190 (1) din Legea nr. 31/1990);
- tinerea unui registru al asociatilor cu datele de identificare ale acestora, numarul de parti sociale, miscarile de parti sociale (art. 193 (1) din Legea nr. 31/1990);
- intocmirea bilantului si contului de profit si pierdere si prezentarea acestuia adunarii generale a asociatilor (art. 196 (1) din Legea nr. 31/1990);
- reprezentarea societatii in relatiile cu tertii (art. 75 si art. 192 (3) din Legea nr. 31/1990).
3.2.4. Sistemul de lucru al administratorilor
Daca societatea cu raspundere limitata are numai un administrator atunci acesta lucreaza singur.
In cazul in care societatea cu raspundere limitata are mai multi administratori acestia pot sa lucreze individual sau impreuna dupa cum s-a prevazut in actul constitutiv.
Daca administratorii trebuie sa lucreze impreuna ei vor decide cu unanimitate, iar in caz de divergenta decizia se va lua de catre asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
Pentru situatia in care un administrator are initiativa unei operatiuni care depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, acesta trebuie sa ii instiinteze pe ceilalti administratori inainte de a incepe operatiunea, sub rezerva sanctiunii de a suporta pierderile care ar rezulta dintr-o asemenea operatiune.
In caz de opozitie a unuia dintre administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social (art. 78 (3) din Legea nr. 31/1990)).
3.2.5. Raspunderea administratorilor
Raspunderea administratorilor societatii cu raspundere limitata este reglementata de dispozitiile privitoare la mandat si de regulile prevazute in art. 72-73 din Legea nr. 31/1990.
Potrivit art. 73 (1) din Legea nr. 31/1990 administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:
- realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
- existenta reala a dividendelor platite;
- existenta si corecta tinere a registrelor cerute de lege;
- indeplinirea exacta a hotararilor adunarii generale;
- indeplinirea stricta a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun.
Exercitarea actiunii in raspundere impotriva administratorilor apartine societatii si creditorilor societatii.
Ca forma juridica de raspundere, raspunderea administratorilor poate fi civila sau penala.
3.3.1. Consideratii prealabile
Controlul administrarii si gestionarii societatii cu raspundere limitata se poate exercita dupa caz de catre cenzori sau de catre asociati.
Exercitarea controlului de catre cenzori este conditionata de numarul asociatilor pe care ii are societatea.
Daca societatea are pana la cincisprezece asociati, desemnarea cenzorilor este facultativa, iar peste acest numar este obligatorie (art. 194 (2) din Legea nr. 31/1990).
Dispozitiile prevazute pentru cenzorii societatii pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatile cu raspundere limitata.
3.3.2. Controlul exercitat de cenzori
3.3.2.1. Desemnarea cenzorilor
Potrivit art. 194 (1) din Legea nr. 31/1990 actul constitutiv poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori de catre adunarea asociatilor.
Avand in vedere ca, in art. 7 din Legea nr. 31/1990 in care sunt prevazute elementele obligatorii ale contractului de societate, pentru societatea cu raspundere limitata nu se precizeza ca trebuie desemnati prin actul constitutiv cenzorii, iar potrivit art. 194 (1) in actul constitutiv trebuie prevazuta alegerea unuia sau a mai multor cenzori de catre adunarea generala, insemneaza ca desemnarea cenzorilor este de competenta adunarii generale a asociatilor.
Numarul cenzorilor poate fi de unul sau mai multi.
Singurul cenzor sau cel putin unul dintre cei mai multi trebuie sa fie expert contabil sau contabil autorizat.
3.3.2.2. Durata mandatului, revocarea si inlocuirea cenzorilor
Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani cu posibilitatea realegerii lor.
Revocarea cenzorilor se face de catre adunarea generala a asociatilor in aceleasi conditii in care au fost alesi.
Inlocuirea cenzorilor se face in cazurile de vacantare temporara a functiei de cenzor, determinata de deces, impiedicarea fizica, renuntarea la mandat pana la alegerea cenzorilor necesari.
Conditiile inlocuirii sunt cele prevazute in art. 157 (1) din legea nr. 31/1990.
3.3.2.3. Remunerarea si garantia
Cenzorii sunt remunerati pentru activitatea prestata cu o indemnizatie fixa, stabilita prin hotarare a adunarii asociatilor.
Ei sunt obligati sa depuna o garantie care se stabileste de adunarea generala a asociatilor.
3.3.2.4. Incapacitati si restrictii
Incapacitatile privind functia de cenzor la societatea cu raspundere limitata sunt cele prevazute in art. 6 si art. 135 din Legea nr. 31/1990 si se refera la:
- persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu fiind minore ori au interdictii chiar daca sunt majore;
- persoanele care au fost condamnate pentru infractiunile prevazute in art. 6 (2) si art. 265-276 din Legea nr. 31/1990.
Restrictiile privind functia de cenzor sunt cele prevazute in art. 156 din Legea nr. 31/1990 adica:
- sa nu fie rude sau afini pana la gradul patru inclusiv sau soti ai administratorilor;
- sa nu primeasca sub orice forma pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate;
- sa nu le fie interzisa functia de administrator conform art. 135 din Legea nr. 31/1990.
3.3.2.5. Drepturi si obligatii
Cenzorii de la societatea cu raspundere limitata au urmatoarele drepturi:
- dreptul la remuneratie;
- dreptul la informare asupra mersului societatii;
- dreptul de a convoca adunarea generala in caz de pasivitate a administratorilor.
Obligatiile cenzorilor societatii cu raspundere limitata sunt:
- obligatia de a supraveghea gestiunea societatii;
- obligatia de a informa administratorii asupra constatarilor facute;
- obligatia de a nu exercita functia de cenzor in mai mult de trei societati concomitent.
Cenzorii societatii cu raspundere limitata lucreaza impreuna sau separat. Ei trebuie sa lucreze impreuna cand verifica si certifica bilantul si cand intocmesc raportul privind bilantul si contul de profit si pierderi pe care il prezinta adunarii generale a asociatilor.
3.3.2.7. Incetarea functiei de cenzor
Incetarea functiei de cenzor in societatea cu raspundere limitata are loc prin expirarea mandatului, revocarea mandatului, decesul cenzorului, persoana fizica si incetarea existentei cenzorului persoana juridica.
3.3.2.8. Raspunderea cenzorilor
In raport de natura abaterii si a neindeplinirii obligatiilor, cenzorii pot raspunde civil sau penal.
Angajarea raspunderii lor se face in conditiile art. 150 si art. 270-271 din Legea nr. 31/1990.
3.3.3. Controlul exercitat de catre asociati
In situatia in care societatea cu raspundere limitata nu are cenzori, controlul gestiunii si administrarii se face de catre asociati (art. 194 (4) din Legea nr. 31/1990).
Modalitatile prin care se exercita controlul sunt:
- participarea la deliberari si decizii;
- cercetarea registrelor societatii comerciale;
- cunoaseterea, inainte de aprobare in adunarea generala, a bilantului si a contului de profit si pierderi;
- supravegherea operatiunilor societatii.
3.4. Drepturile si obligatiile asociatilor
Asociatii din societatea cu raspundere limitata au urmatoarele drepturi:
- dreptul de a participa la adunarile generale ale asociatilor (art. 189 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de vot in adunarile generale (art. 187 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul la dividende (art. 67 (1) din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de a fi administratori (art. 192 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de control asupra gestiunii (art. 194 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de cesiune a partilor sociale (art. 197 din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de a se retrage din societate (art. 227 din Legea nr. 31/1990).
Obligatiile asociatilor din societatea cu raspundere limitata sunt:
- obligatia de a efectua aportul promis (art. 65 si art. 217 din Legea nr. 31/1990);
- obligatia de a nu face concurenta societatii (art. 82 din Legea nr. 31/1990);
- obligatia de a despagubi societatea pentru prejudiciul cauzat (art. 80-81 si art. 84 (1) din Legea nr. 31/1990);
- obligatia de a se abtine de la deliberari si decizii privind problemele in care este in conflict de interese cu societatea (art. 79 (1) din Legea nr. 31/1990).
3.5. Situatiile financiare, fondul de rezerva, beneficiile si dividendele
Societatea cu raspundere limitata este obligata sa intocmeasca situatii financiare anuale, care sunt precedate de inventarierea generala a elementelor de activ si pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune si administrare.
Ele sunt supuse auditului financiar dupa care sunt supuse aprobarii adunarii generale a asociatilor (art. 29 din Legea nr. 82/1991 si art. 198 (1) din Legea nr. 31/1990).
Dupa aprobare, situatiile financiare anuale se depun in termen de 15 zile la Administratia financiara si la Registrul comertului, trimitandu-se un anunt despre acestea la Monitorul Oficial.
Fondul de rezerva se constituie pentru a inlatura consecintele anumitor situatii prejudiciabile care ar putea deteriora activitatea societatii.
Constituirea fondului de rezerva la societatea cu raspundere limitata se face dupa aceleasi reguli ca la societatea pe actiuni.
Din beneficiile societatii se va prelua in fiecare an cel putin 5% pana cand fondul va ajunge la o cincime din capitalul social.
In cazul in care dupa constituire, fondul de rezerva se diminueaza, el trebuie completat anual in aceleasi conditii ca la constituire.
3.5.3. Beneficiile si dividendele
Beneficiile se evidentiaza in bilant.
Repartitia beneficiilor sub forma dividendelor se face de catre adunarea generala a asociatilor in conditiile stabilite prin actul constitutiv, iar in lipsa unei asemenea stipulatii, in raport de cota de participare la capitalul social.
Pentru a putea fi repartizate beneficiile trebuie sa fie reale si utile. Asociatul caruia i s-au repartizat dividende devine creditorul societatii.
3.6. Modificarea societatii cu raspundere limitata
3.6.1. Consideratii prealabile
Actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata poate fi modificat pentru toate cazurile de modificare prevazute de Legea nr. 31/1990.
Dintre aceste cazuri pentru societatea cu raspundere limitata, particularitati prezinta: transmiterea partilor sociale, retragerea asociatului, excluderea asociatului, transformarea societatii.
3.6.2. Transmiterea partilor sociale
3.6.2.1. Modalitati de transmitere a partilor sociale
Partile sociale pot fi transmise in urmatoarele modalitati:
- prin cesiune intre asociati;
- prin cesiune catre persoane din afara societatii;
- pe cale succesorala.
3.6.2.2. Conditiile transmiterii
Daca partile sociale se transmit intre asociati sau catre persoane din afara societatii sunt aplicabile regulile cesiunii de creanta, fiind necesar consimtamantul tuturor asociatilor.
Daca partile sociale se transmit pe cale succesorala sunt aplicabile regulile in materie succesorala fiind necesar acordul asociatilor pentru continuarea societatii cu mostenitorii.
Partile sociale se transmit cu titlu gratuit sau oneros la valoarea nominala deoarece nu sunt titluri negociabile.
3.6.2.3. Cesiunea partilor sociale intre asociati
Cesiunea partilor sociale intre asociati se face prin contract de cesiune intre cedent si cesionar (art. 197 (1) din Legea nr. 31/1990).
In actul constitutiv se pot prevedea restrictii sau interdictii privind cesiunea partilor sociale intre asociati.
Actul de cesiune se incheie in forma autentica, se notifica societatii, se inregistreaza in registrul asociatilor si in registrul comertului.
Efectele cesiunii constau in:
- in cazul cesiunii partiale, in modificarea repartitiei partilor sociale intre asociati;
v in cazul cesiunii totale:
- modificarea repartitiei partilor sociale intre asociatii ramasi;
- pierderea calitatii de asociat de catre cedent;
- dizolvarea societatii daca numarul asociatilor se reduce la unul si societatea nu se transforma in societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
3.6.2.4. Cesiunea partilor sociale catre persoane din afara societatii
Cesiunea partilor sociale catre persoane din afara societatii trebuie aprobata, in prealabil, prin hotararea adunarii asociatilor adoptata cu o majoritate de trei patrimi din capitalul social (art. 197 (2) din Legea nr. 31/1990).
Actul de cesiune se incheie in forma autentica, se notifica societatii, se inscrie in registrul asociatilor si in registrul comertului.
Efectele cesiunii sunt:
v in cazul cesiunii partiale:
- se modifica structura asociatilor in sensul majorarii numarului acestora cu asociatul cesionar;
- se modifica repartitia partilor sociale intre asociati;
- dobandirea calitatii de asociat de catre cesionar.
v in cazul cesiunii totale:
- se modifica repartitia partilor sociale intre asociati;
- dobandirea calitatii de asociat de catre cesionar.
3.6.2.5. Transmiterea partilor sociale pe cale succesorala
Partile sociale pot fi dobandite pe cale succesorala.
Transmiterea partilor sociale se face in aceasta situatie prin efectul legii, mostenitorii titularului decedat devenind asociati.
Daca in actul constitutiv exista clauza de continuare activitatii societatii cu mostenitorii, atunci nu mai este necesar un acord al celorlalti asociati.
In cazul in care, in actul constitutiv se prevede ca societatea poate sa continue activitatea societatii cu mostenitorii, numai daca se obtine acordul expres al celorlalti asociati, atunci in cazul neobtinerii acordului, mostenitorii au dreptul la contravaloarea partilor sociale calculata potrivit ultimului bilant aprobat (art. 197 (3) din Legea nr. 31/1990).
Aceeasi situatie este si cand prin actul constitutiv se interzice continuarea societatii cu mostenitorii.
Efectele transmiterii partilor sociale pe cale succesorala pot fi:
v in cazul dobandirii si mentinerii calitatii de asociati a succesorilor:
- modificarea repartitiei partilor sociale intre asociati;
- dobandirea de catre mostenitori a calitatii de asociat, cu consecinta modificarii numarului de asociati daca exista mai mult de un mostenitor.
v in cazul necontinuarii societatii cu mostenitori:
- reducerea numarului de asociati cu asociatul decedat;
- dizolvarea societatii, daca prin decesul unui asociat se reduce numarul de asociati la unul si nu se transforma societatea in societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
Daca prin dobandirea calitatii de asociat de catre toti succesorii s-ar depasi numarul de 50 de asociati acestia sunt obligati sa desemneze un numar de titulari incat sa se poata respecta numarul maxim de asociati impus de lege (art. 197 (4) din Legea nr. 31/1990).
3.6.3. Retragerea asociatului din societate
Retragerea asociatului din societatea cu raspundere limitata se produce dupa aceleasi reguli ca retragerea din societatea in nume colectiv ori societatea in comandita simpla, prevazute in art. 221 din Legea nr. 31/1990.
Modalitatile de retragere, formalitatile si efectele retragerii sunt aceleasi ca la societatea in nume colectiv.
3.6.4. Excluderea asociatului din societate
Excluderea asociatului din societatea cu raspundere limitata se face pentru aceleasi cauze, in aceeasi modalitate, cu aceleasi formalitati si produce aceleasi efecte ca excluderea din societatea in nume colectiv sau in comandita simpla.
3.6.5. Transformarea formei juridice a societatii cu raspundere limitata
Societatea cu raspundere limitata cu doi sau mai multi asociati se poate transforma in societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
Conditiile pentru transformare sunt:
- adoptarea unei hotarari a asociatilor privind retragerea celorlalti asociati sau de cesiune de catre acestia a partilor sociale catre asociatul ramas;
- indeplinirea formalitatilor pentru societatea cu raspundere limitata cu unic asociat (elaborarea statutului, inregistrarea modificarii la registrul comertului, publicarea modificarii).
Daca reducerea numarului de asociati la unul este cauzata de alte motive decat retragerea sau excluderea (exemplu: decesul asociatilor, falimentul asociatilor, incapacitatea asociatilor) atunci asociatul ramas hotaraste el continuarea existentei societatii si indeplineste formalitatile de transformare (art. 224 din Legea nr. 31/1990).
4. Incetarea existentei societatii comerciale cu raspundere limitata
Existenta societatii cu raspundere limitata inceteaza prin parcurgerea celor doua faze si anume dizolvarea si lichidarea.
Regulile dupa care se realizeaza dizolvarea si lichidarea sunt regulile comune de dizolvare si lichidare si regulile specifice pentru aceasta forma juridica de societate comerciala.
Dizolvarea societatii cu raspunderea limitata se produce pentru:
- cauze generale de dizolvare, prevazute de art. 222 din Legea nr. 31/1990;
- cauze specifice de dizolvare a societatii cu raspundere limitata.
Deoarece cauzele generale de dizolvare a societatii comerciale au fost examinate vom aborda numai cauzele specifice de dizolvare a societatii cu raspundere limitata.
Potrivit art. 224 (1) din Legea nr. 31/1990 societatea cu raspundere limitata se dizvolva daca numarul asociatilor s-a redus la unul ca urmare a falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii ori decesului unuia sau mai multor asociati cu exceptia situatiilor in care exista in actul constitutiv cauza cu mostenitori sau asociatul ramas hotaraste sa continue existenta societatii prin transformarea acesteia in societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
O alta cauza specifica de dizolvare a societatii cu raspundere limitata este reducerea capitalului social sub minimul legal si neluarea in termen de 9 luni de la data constatarii a unei masuri de reintregire a capitalului social sau de transformare a societatii intr-o alta forma juridica pentru care capitalul social este corespunzator cuantumului redus.
Lichidarea societatii cu raspundere limitata se face dupa regulile generale de lichidare prevazute de Legea nr. 31/1990 si de actul constitutiv al societatii.
5. Societatea cu raspundere limitata cu unic asociat
5.1. Notiune, definitie, caractere
In temeiul art. 13 din Legea nr. 31/1990 societatea cu raspundere limitata se poate constitui prin aportul unui singur asociat persoana fizica sau juridica. O persoana fizica sau o persoana juridica, poate fi asociat unic decat la o singura societate, iar o societate cu raspundere limitata cu unic asociat nu poate fi asociat unic la o alta societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
Daca se incalca o asemenea interdictie orice persoana interesata si Statul prin Ministerul Finantelor Publice poate cere dizolvarea socitatii pe cale judecatoreasca (art. 14 din Legea nr. 31/1990).
Consideram ca societatea cu raspundere limitata cu un asociat poate fi definita ca acel tip[31] de societate cu raspundere limitata care se constituie prin actul unilateral[32] de vointa al unei persoane fizice sau juridice care intelege sa afecteze un aport cu o valoare minima de 2.000.000 lei pentru desfasurarea unei activitati comerciale cu scopul de a realiza si imparti beneficii si al carei capital social este divizat in fractiuni denumite parti sociale si in care raspunderea pentru obligatiile sociale este garantata cu patrimoniul social si in subsidiar cu raspunderea asociatului unic in limita aportului.
Societatea cu raspundere limitata cu unic asociat are urmatoarele caractere:
- constituirea societatii se face de catre un singur asociat, persoana fizica sau persoana juridica prin actul unilateral de vointa al acestuia;
- capitalul social este structurat in fractiuni, denumite parti sociale;
- garantarea obligatiilor sociale este asigurata cu patrimoniul social si in subsidiar, cu raspunderea asociatului unic in limita aportului.
5.2. Constituirea societatii cu raspundere limitata cu unic asociat
Potrivit art. 5 (2) din Legea nr. 31/1990 societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane, iar in aceasta situatie se intocmeste numai statutul societatii.
Statutul societatii cu raspundere limitata cu unic asociat se incheie cu respectarea conditiilor de fond si de forma ale oricarui act juridic.
Statutul trebuie sa cuprinda elementele prevazute in art. 7 din Legea nr. 31/1990.
Actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata cu unic asociat are si elemente particulare care trebuie cuprinse in acesta.
In ceea ce priveste asociatii:
- asociatul unic poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica;
- numarul asociatilor este intotdeauna unu;
In ceea ce priveste firma societatii:
- firma[33] societatii se compune dintr-o denumire proprie urmata de mentiunea societate cu raspundere limitata scrisa in intregime sau prescurtat SRL (art. 33 din Legea nr. 26/1990);
- firma trebuie consemnata pe toate documentele care emana de la societate.
In ceea ce priveste capitalul social:
- capitalul social are o limita minima de 2.000.000 lei divizat in fractiuni denumite parti sociale a cate cel putin 100.000 lei fiecare;
- capitalul social trebuie varsat in intregime la constituire;
- aporturile la capitalul social pot fi in natura sau in numerar nefiind permise aporturile in creante sau in munca.
In ceea ce priveste functionarea societatii:
- deliberarile si deciziile se iau de catre asociatul unic;
- administrarea societatii se poate realiza de catre asociatul unic sau de catre alta persoana;
- controlul societatii se asigura de catre asociatul unic.
Prin art. 14 din Legea nr. 31/1990 sunt impuse doua interdictii privind calitatea de asociat si anume:
- o persoana fizica sau juridica nu poate fi asociat unic decat la o singura societate cu raspundere limitata (art. 14 (1));
- o societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
Ratiunea acestor interdictii ca o persoana fizica sau juridica sa constituie un lant de persoane juridice de forma societatii cu raspundere limitata cu unic asociat este de a preveni abuzurile si incalcarea legii de catre o asemenea persoana prin fel de fel de manopere (trucarea licitatiei, concurenta neloiala, diminuarea masei impozabile etc.)[34].
5.2.3. Etape si formalitati constitutive
Constituirea societatii cu raspundere limitata cu unic asociat parcurge etapele comune de constituire a oricarei forme juridice de societate comerciala.
5.3. Functionarea societatii cu raspundere limitata cu unic asociat
Functionarea societatii cu raspundere limitata cu unic asociat este asigurata de aceleasi categorii de organe care asigura functionarea unei societati comerciale si anume:
- organe de deliberare si decizii;
- organe de administrare;
- organe de control.
5.3.1. Organele de deliberare si decizie
Prin art. 13 (1) din Legea nr. 31/1990 se dispune ca in situatia in care partile sociale ale unei societati cu raspundere limitata sunt ale unei singure persoane, atunci aceasta in calitate de asociat unic are drepturile si obligatiile ce revin adunarii generale a asociatilor.
Fata de aceasta prevedere legala asociatul unic poate decide potrivit art. 189 (1) din Legea nr. 31/1990 cu privire la :
- aprobarea bilantului si stabilirea beneficiului net;
- desemnarea administratorilor si cenzorilor si descarcarea acestora de activitate;
- urmarirea administratorilor si a cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii si desemnarea persoanei care sa exercite urmarirea;
- modificarea actului constitutiv.
5.3.2. Organele de administrare
Societatea cu raspundere limitata cu unic asociat poate fi administrata de catre acesta sau de catre alte persoane desemnate de catre acesta.
Daca asociatul unic este administrator, acesta are si obligatiile care-i revin potrivit legii pentru aceasta calitate (art. 13 (2) din Legea nr. 31/1990).
Obligatiile administratorului societatii cu raspundere limitata cu unic asociat sunt cele comune pentru oricare administrator al unei societati comerciale prevazute in art. 70-73 din Legea nr. 31/1990 si cele prevazute in art. 75-79 si art. 190 din aceeasi lege, pentru societatile cu raspundere limitata.
Controlul asupra gestiunii si administrarii societatii cu raspundere limitata cu unic asociat se exercita de catre asociatul unic. El poate sa desemneze cenzori care sa exercite contolul deoarece legea nu interzice acest lucru.
5.3.4. Drepturile si obligatiile asociatului unic
Asociatul unic al societatii cu raspundere limitata cu unic asociat are urmatoarele drepturi:
- dreptul de a delibera si decide privind problemele esentiale ale societatii (art. 189 (1) din Legea nr. 31/1990);
- dreptul la dividende (art. 67 (1) din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de a fi administrator al societatii (art. 78 (2) si art. 13 (2) din Legea nr. 31/1990);
- dreptul de a folosi foondurile societatii in interesul acesteia (art. 8 (1) (3) din Legea nr. 31/1990);
- dreptul la restituirea cheltuielilor facute in interesul societatii (art. 1073 din C. civ.).
Obligatiile asociatului unic al societatii cu raspundere limitata cu unic asociat sunt:
- obligatia aducerii aportului promis (art. 65 si art. 217 din Legea nr. 31/1990);
- obligatia de a despagubi societatea pentru prejudiciile cauzate de el acesteia (art. 80, art. 81, art. 84 (2) din Legea nr. 31/1990).
5.4. Modificarea actului constitutiv
Societatea cu raspundere limitata cu unic asociat poate fi modificata pentru cazurile de modificare prevazute de art. 113 si art. 199-245 din Legea nr. 31/1990. Exista totusi cazuri de modificare care nu sunt aplicabile acestei societati cum sunt: retragerea asociatului unic; excluderea asociatului unic.
Formalitatile de modificare sunt cele prevazute de lege pentru modificarea oricarei societati comerciale.
5.5. Raspunderea pentru obligatiile societatii
Obligatiile societatii cu raspundere limitata cu unic asociat sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea in limita aportului a asociatului unic.
Raspunderea societatii este principala iar a asociatului unic este subsidiara.
5.6. Incetarea existentei societatii
Incetarea existentei societatii cu raspundere limitata cu asociat unic parcurge cele doua faze comune de incetare a existentei oricarei societati comerciale: a)dizolvarea; b)lichidarea.
Dizolvarea societatii cu raspundere limitata cu unic asociat intervine pentru cauzele generale de dizolvare prevazute de art. 222 din Legea nr. 31/1990 dar si pentru o cauza specifica.
Aceasta cauza specifica de dizolvare a societatii cu raspundere limitata cu asociat unic este prevazuta in art. 14 (3) din Legea nr. 31/1990 si consta in incalcarea de catre o asemenea societate a interdictiei de a avea ca asociat unic o persoana fizica sau juridica avand aceasta calitate la o alta societate cu raspundere limitata cu unic asociat sau de a avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
Intr-o asemenea situatie, dizolvarea se produce pe cale judecatoreasca la cererea statului prin Ministerul Finantelor.
Potrivit art. 231 din Legea nr. 31/1990 dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare.
Transmiterea patrimoniului si incetarea existentei societatii are loc la urmatoarele date:
- pe data expirarii termenului de opozitie de 30 de zile prevazut de art. 62 din Legea nr. 31/1990 daca nu s-a facut o asemenea opozitie;
- pe data la care hotararea de respingere a opozitiei a devenit irevocabila, daca s-a facut opozitie;
- pe data la care a devenit irevocabila hotararea de constatare ca societatea sau asociatul unic au platit datoriile sau s-au oprit garantiile acceptate de creditori sau s-a convenit cu acestia un angajament pentru plata datoriilor daca s-a facut opozitie.
[1] A se vedea: S. D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 269; R.P. Vonica, op. cit., 2000, p. 176.
[2] A se vedea: R. Petrescu, Drept comercial roman, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1996, p. 170.
[3] A se vedea CSJ, sectia com., Decizia nr. 476/09.04.1996 publicata in F. Ciutacu - Culegere de spete. Modele de contracte. Modele de actiuni. Legislatie, Editura LVS. Crepuscul, 2001, p. 137.
[4] A se vedea CSJ, sectia com., Decizia nr. 476/09.04.1996 publicata in F. Ciutacu, op. cit., 2001, p. 139.
[5] A se vedea: Curtea de Apel Cluj, sectia com., Decizia nr. 20/13.01.1998, publicata in F. Ciutacu, op. cit., 2001, p. 122.
[6] S. D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 276.
[7] A se vedea Legea nr. 31/1990 art. 3 (2) (3).
[8] A se vedea S.D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 283; R.P. Vonica, op. cit., 2000, p. 191.
[9] In acest sens: Y. Guyon, Droit des affaires, Tomer 1, 8e edition, Economica, Paris, 1994, p. 270.
[10] S.D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 289.
[11] A se vedea: R.P. Vonica, op. cit., 2000, p. 197.
[12] Pentru definitia societatii pe actiuni a se vedea: S.D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 289; R.P. Vonica, op. cit., 2000, p. 200.
[13] A se vedea: S.D. Carpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, op. cit., 2001, p. 308-309.
[14] A se vedea pentru detalii, examinarea facuta in prezenta lucrare, Cap. V, Sectiunea a III-a, 'Functionarea societatii comerciale'.
[15] A se vedea pentru detalii analiza facuta in prezenta lucrare in Cap. V, Sectiunea a III-a, 'Functionarea societatii comerciale' pct. 439.
[16] A se vedea S.D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 34
[17] A se vedea: S.D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 298-299.
[18] Pentru definirea actiunii a se vedea: S.D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 299; R.P. Vonica, op. cit., 2000, p. 217.
[19] A se vedea: I. Turcu, op. cit., vol. I, 1998, p. 463.
[20] A se vedea pentru clarificari: S.D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 300-301; R.P. Vonica, op. cit., 2000, p. 218-220; I. Turcu, op. cit., 1998, vol. I, p. 464-465.
[21] A se vedea: M. Scheaua, op. cit., 2000, p. 234; S. D. Carpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, op. cit., 2001, p. 230-231.
[22] A se vedea pentru definirea obligatiunilor: S.D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 318; R.P. Vonica, op. cit., 2000, p. 227.
[23] In art. 2 pct. 40 din O.U.G. nr. 28/2002 se precizeaza ca valorile mobiliare sunt 'instrumente financiare negociabile transmisibile prin traditiune sau prin inscriere in cont, care confera drepturi egale pe categorie dand detinatorilor dreptul la o fractiune din capitalul social al emitentului sau un drept de creanta general asupra patrimoniului emitentului si sunt susceptibile de tranzactie mare pe o piata reglementata'.
In continuare in alin. 2 lit. b se dispune ca valori mobiliare sunt si 'titluri de stat, obligatiuni emise de administratia publica centrala sau locala si societati comerciale precum si alte titluri de imprumut cu scadenta mai mare de un an'.
[24] Pentru clasificari a se vedea: I. Turcu, op. cit., 1998, vol. I, p. 487; R.P. Vonica, op. cit., 2000, p. 227.
[25] Pentru notiunea de oferta publica si categoriile acesteia a se vedea: O.U.G. nr. 28/2002 art. 2 pct. 23-25.
[26] A se vedea S.D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 328; R.P. Vonica, op. cit., 2000, p. 240.
[27] A se vedea S.D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 382; R.P. Vonica, op. cit., 2000, p. 246.
[28] Pentru opinie contrara: I. Turcu, op. cit., 1998, p. 442.
[29] In acest sens: S.D. Carpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, op. cit., 2001, p. 413.
[30] A se vedea: S. D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 338.
[31] A se vedea D. Ciobanu, Societatile comerciale cu asociat unic, Dreptul nr. 9/1993, p. 14.
[32] In acest sens A. Economu, Societatea comerciala cu raspundere limitata cu un singur asociat, RDC nr. 5/1994, p. 52 si urm.
[33] Legea nr. 26/1990 nu prevede ca in cuprinsul firmei sa fie consemnata si mentiunea de 'asociat unic'. Consideram ca ar fi fireasca o asemenea mentiune.
[34] A se vedea C. L. Popescu, Posibilitatea de multiplicare in fapt a numarului societatilor cu raspundere limitata constituite de o singura persoana, RDC nr. 11/1997, p. 86.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
