- evolutia cererii de forta de munca la nivel regional

1. SCOPUL SI OBIECTIVELE STUDIULUI

Proiectul ce face obiectul contractului RO2002/000-586.01.02.02.01-2 si-a propus sa estimeze, in perspectiva anului 2013, evolutia cererii de forta de munca la nivel regional, in 7 din cele 8 regiuni de dezvoltare, pentru a permite o decizie informata in procesul de moderizare a invatamantului preuniversitar profesional si tehnic, pentru a raspunde cerintelor pietei muncii.

Metodologia de analiza a pornit de la experienta diferitelor tari in proiectarea evolutiilor pietei muncii si analiza impactului acestora asupra invatamantului profesional si tehnic si a tinut cont de specificitatea economiei romanesti (schimbarea sistemului economic, reforma si restructurare economica), limitele informationale, dar si de provocarile viitoare (globalizare, integrare in Uniunea europeana). Mentionam ca o metodologie de estimare a cererii de forta de munca pe termen scurt si mediu a fost creata in cadrul unui proiect realizat in perioada 2003-2004 pe cazul regiunii Centru finantat de MEC-CNDIPT, dar utilizarea acesteia ca atare in proiectul de fata nu a fost insa posibila fara o ajustare iterativa, functie de diferentele regionale.

Desi demersul are caracter de pionierat pentru Romania si a fost facut in conditiile in care exista inca serioase probleme informationale, fapt ce a contribuit la modificarea succesiva a modelului de proiectie, apreciem ca rezultatele contribuie semnificativ la dezvoltarea unui sistem decizional documentat.

Principalele etape ale proiectului au fost:

1. Analiza situatiei trecute din punct de vedere demo-socio-economic, in fiecare din cele 7 regiuni
2. Proiectarea, lansarea si prelucrarea unei anchete in randul a 2400 firme active (ancheta reprezentativa la nivel regional), in vederea investigarii tendintelor de dezvoltare a economiei locale pe termen scurt si a perceptiei angajatorilor cu privire la nevoile de calificare a fortei de munca (de asemenea pe termen scurt). Desi in proiectia initiala a cercetarii de teren s-a construit esantionul numai din randul firmelor cu peste 10 salariati, in procesul de aplicare a chestionarului s-a gasit oportuna si elaborarea unui studiu de caz asupra tendintelor de dezvoltare a microfirmelor (cu pana in 10 salariati)
3. Elaborarea de proiectii ale cererii de forta de munca la nivel regional pe activitati economice si in profil ocupational in 3 scenarii: unul al continuarii trendului de dezvoltare din ultimii 10 ani, unul de crestere economica in conformitate cu  coordonatele Planului National de Dezvoltare pentru 2007-2013 (care proiecteaza scadere a cererii de forta de munca) si unul de crestere moderata a cererii de forta de munca. Mentionam ca pe parcursul elaborarii proiectiilor s-au facut multiple incercari de surprindere cat mai exacta a potentialului de dezvoltare regional, local, sectorial (pentru aceasta utilizandu-se observatiile si concluziile rezultate din alte proiecte ale Institutului) si s-au folosit mai multe metode de proiectare a posibilelor tendinte. Au fost astfel elaborate 2 variante ale scenariului de extindere a trendurilor perioadei trecute, dintre care s-a ales doar una pentru a fi prezentata in acest raport.
4. diseminarea rezultatelor catre Consortiile regionale in vederea fundamentarii elaborarii PRAI si PLAI si formularea unor concluzii si recomandari catre decindentii din domeniul educatiei

SUMAR EXECUTIV

Intr-o era a schimbarilor tehnologice rapide, a schimbului de informatii si a aparitiei de noi activitati este crucial sa se poata identifica nevoile viitoare cu privire la competentele fortei de munca (ca volum si structura ocupationala).In procesul de elaborare a proiectiilor de dezvoltare regionala viitoare s-au utilizat urmatoarele abordari si instrumente :

1. Abordari macro-economice (analiza dinamicii si modificarilor structurale ale PIB si VAB, analiza dinamicii investitiilor autohtone si straine, analiza impactului diferitelor fenomene macro-economice asupra economiei)
2. Analize ale pietei muncii (analize privind dinamica si modificarile structurale ale populatiei active si ocupate, atat pe baza indicatorilor statistici, cat si pe baza datelor culese prin ancheta de teren)
3. Analize prospective realizate cu 2 tipuri de instrumente : modele econometrice recursive si analize calitative in randul angajatorilor din cele 7 regiuni
4. Analize sectoriale (analize demografice, analize ale dinamicii diferitelor sectoare productive si impactul asupra cererii de forta de munca)
5. Analize regionale cu detaliere locala

Aceste analize si proiectii au generat concluzii consistente cu privire la starea si dinamica cererii de forta de munca in plan regional, local, sectorial si ocupational. In sinteza acestea sunt:

1.     Urmare a evolutiilor demografice din ultimii ani si a celor previzionate, populatia tanara isi va reduce efectivele cu circa 20%. In randul populatiei de varsta scolara, cea mai mare scadere este de asteptat la grupa 15-24 ani

2.     Procesul lent dar continuu de imbatranire demografica ce se manifesta la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare analizate, creaza necesitatea cresterii competitivitatii economice astfel incat sa se creeze surse necesare dezvoltarii serviciilor medicale si a celor sociale pentru varstnici. Cresterea competitivitatii economice este strans legata de necesitatea sporirii competentelor tehnice si informationale ale fortei de munca. Pe cale de consecinta, reforma sistemului de invatamant profesional si tehnic trebuie condusa catre cresterea ofertei de calificari inalte si stimularea elevilor de a dobandi un nivel de pregatire profesionala cat mai ridicat.

3.     Mutarea centrului de greutate dinspre avantajul competitiv bazat pe intensivitatea muncii catre cel bazat pe intensivitatea capitalului in cadrul procesului de modernizare economica va presupune nu numai eforturi de retehnologizare si informatizare, dar si inzestrarea fortei de munca cu competente tehnologice complexe si informationale, in special in urmatoarele grupe ocupationale: tehnicieni in stiintele vietii, ocrotirea sanatatii si asimilati, meseriasi si muncitori calificati in constructii si asimilati, mecanici, montatori si reparatori de masini si utilaje, montatori si reparatori de aparate si echipamente electronice si electrotehnice, operatori la masini, utilaje si asamblori de masini, echipamente si alte produse, muncitori calificati in reglarea si intretinerea masinilor si instalatiilor, lucratori calificati in servicii personale si de protectie, conducatori de vehicole si operatori la instalatii mobile.

4.     Rezultatele anchetei de teren efectuata in cadrul contractului indica, pe termen scurt, o cerere in crestere pe ansamblul tuturor regiunilor, pe domenii ocupationale acestea fiind concetrate in special in: comert, constructii si lucrari publice, mecanic, textile-pielarie si industrie alimentara.

5.     Schimbarile structurale previzibile in economia regionala vor muta accentul pe dezvoltarea serviciilor, constructiilor si unor ramuri din industria prelucratoare ca industria alimentara, industria materialelor de constructii, industria lemnului. Rezultatele proiectiei cererii de forta de munca indica necesitatea stoparii ofertei de absolventi din domeniile agricole, deoarece pentru acest sector exista o supraoferta majora.

6.     Pe termen mediu, deoarece se estimeaza ca productia in lohn va scadea, desi pare ca are un potential competitiv relativ ridicat prin costurile de   personal reduse, cererea de forta de munca pentru industria textila se va reduce substantial.

7.     Integrarea pietelor va genera necesitatea ca firmele sa se adapteze concurentei tot mai puternice, fiind favorizati cei care au un nivel de pregatire ridicat, cu o paleta mai larga de competente, dar si cu o mobilitate profesionala mare. Pe cale de consecinta, absolventii de invatamant preuniversitar ce vor intra in urmatorii ani pe piata muncii va trebui sa aiba o pregatire mai larga pentru a putea a avea o mobilitate profesionala ridicata si pe de alta parte va trebui sa fie inzestrata cu competente superioare pentru a fi competitiva;

8.     Urmare a elasticitatii reduse a ocuparii la cresterea economica, sunt necesari mai multi ani de crestere sustinuta pentru a fi vizibila in crearea semnificativa de locuri de munca, pe termen mediu cererea fiind devansata substantial de oferta. Prin urmare, procesul de deficit de cerere de forta de munca pe orizontul de proiectie al proiectului este evident in scenariul moderat si chiar si in ipoteza scenariului optimist. In acest context, competentele antreprenoriale vor creste sansele de ocupare a absolventilor.

9.     Intrucat in cadrul procesului de globalizare la care este provocata economia romaneasca, construirea societatii cunoasterii faciliteaza organizarea muncii in jurul proceselor de productie care reunesc nevoile clientilor, rezulta clar ca traseele de cariera ii favorizeaza pe cei care au competente ce pot acoperi mai multe profesii si care dovedesc calitati de lucru in echipa si de dezvoltare continua a cunostintelor. Prin urmare este necesara dezvoltarea de competente de lucru in echipa si de perfectionare a pregatirii initiale.

10.  Concluziile studiului cu privire la structura actuala a ocuparii indica necesitatea cresterii pregatirii profesionale a fortei de munca de pe piata muncii pentru a face fata cerintelor de dezvoltare tehnologica. Pe de alta parte, este evident ca anumite scoli din anumite judete/regiuni trebuie sa se adapteze pe de o parte la scaderea numarului de elevi in sistemul pregatirii de baza. In contextul existentei unui potential al sistemului de educatie trebuie valorificata oportunitatea accesului scolilor pe piata de formare si recalificare a fortei de munca.

2. METODOLOGIE

2.1 Metodologie de ancheta

Ancheta de teren s-a adresat firmelor din judetele regiunii. Stratificarea esantionului s-a realizat pe baza informatiilor de la Registrul Comertului pe grupe de activitati economice (codificate CAEN) si dimensiunea firmei (mici, 10-49 salariati, mijlocii, 50-249 salariati si mari, cu peste 250 salariati). In cadrul fiecarui judet a fost investigat un numar de 57-58 firme astfel incat sa se asigure numarul minim de cazuri necesare pentru a se realiza stratificarea. Totodata s-a realizat si un studiu de caz pe microfirme (0-9 salariati). Perioada de realizare a anchetei a fost 25 februarie-20 martie 2005.

Un model de chestionar a fost propus de expertul strain, dar in procesul de pretestare a suferit unele modificari, rezultand chestionarul aplicat angajatorilor din judetele regiunii (vezi anexa).

Esantionarea, aplicarea chestionarului in randul firmelor, codificarea si incarcarea bazei de date a fost realizata de catre CURS S.A.

Intrucat s-a considerat ca raspunsurile privind intentiile de dezvoltare si de angajare de salariati in cazul unor firme mici (din esantionul initial) nu se pot compara cu cele in cazul unor firme mari s-a aplicat un procedeu de ponderare a raspunsurilor si s-au facut analizele informatiilor. Ulterior s-a renuntat la acest procedeu deoarece s-a considerat dificil de utilizat si s-a prelucrat din nou baza de date cu raspunsurile, dorindu-se redarea trendului mai mult decat a unor valori reprezentative regional. Observatiile rezultate le vom prezenta in cele ce urmeaza.

2.2 Metodologie de proiectie

In cadrul proiectului s-au elaborat 3 scenarii de evolutie a economiei regionale structurata in plan sectorial si ocupational :

1. Scenariul 1 (pesimist) de extrapolare a trendurilor perioadei trecute (1993-2002)
2. Scenariul 2 (moderat) de crestere economica sustinuta, bazata pe investitii straine in retehnologizare si informatizare, cu ritmuri inalte de productivitate a muncii, cu ocupare in scadere
3. Scenariul 3 (optimist) de crestere economica sustinuta, dar cu ritmuri ale productivitatii muncii moderate si usoara crestere a ocuparii

Ipoteze ale proiectiilor:

• In elaborarea scenariului 1 (al extrapolarii trendului din trecut) s-a presupus ca informatia statistica utilizata (din surse oficiale) reflecta realitatea. In legatura cu aceasta ipoteza au existat dezbateri privind diferentele semnificative intre valorile ocuparii fortei de munca (si structura sectoriala) din perioada intercensitara si cea din anii de recensamant. Solutia pe care am ales-o a fost calcularea functiilor de trend pentru anii 1993-2001 si calibrarea lor cu valorile anului 2002.
• In elaborarea scenariilor 2 si 3 s-a utilizat o metoda de proiectie normativa luandu-se ca tinte de crestere economica valorile proiectate la nivel national prin Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si presupunand ca cele 7 regiuni nu isi vor schimba contributia la cresterea economica. (Intrucat la momentul elaborarii scenariului 2 si 3 nu au existat informatii oficiale disponibile cu privire la tintele de dezvoltare regionala acestea au fost stabilite in cadrul proiectului considerandu-se constante contributiile regiunilor la formarea PIB din perioada 1998-2001 pentru care existau date statistice).

Limite si factori de risc:

• Intr-o prima abordare, estimarea tendintelor de evolutie a cererii de forta de munca sectorial si regional s-a elaborat prin utilizarea metodelor de analiza a seriilor dinamice de date. Au existat doua categorii de situatii: una in care curba valorilor empirice ale cererii s-a putut aproxima cu o linie dreapta (functia care descria evolutia cuprinzand o componenta de trend si una reziduala) pentru care testele de semnificatie aveau valori inscrise in intervalele de incredere, si alta in care testele de semnificatie nu se incadrau in intervalele de incredere. In aceasta situatie, verificarea independentei erorilor a aratat ca acestea sunt autocorelate, procedandu-se la eliminarea autocorelatiei dintre acestea. S-a observat ca testele de semnificatie nu se incadrau in intervalele de incredere si existenta a doua tipuri de metode de proiectie a valorilor estimate pentru judetele regiunii a presupus estimarea evolutiei de la nivel regional prin aditionarea valorilor estimate la nivel de judet. Acest fapt prezenta inconvenientul ca la nivel regional, metodele de proiectie a trendului nu erau omogene. De asemenea, intrucat nu exista informatii statistice intercensitare cu privire la structura pe ocupatii a populatiei ocupate, analiza modificarilor structurale ocupationale s-a elaborat luand in calcul doar datele din 1992 si 2002 (ani de recensamant);
• Lipsa informatiilor cu privire la PIB/VAB la nivel regional in preturi comparabile nu ne-au permis utilizarea acestora in analiza dinamica la nivel regional, in profil sectorial si nici in proiectarea tendintei de dezvoltare;
• In realizarea anchetei de teren, au existat situatii cand nu s-au gasit firme din esantionul construit pe baza informatiilor de la Registrul Comertului sau incadrarea acestora in clasele de marime dupa numarul de salariati nu mai corespundea cu cea preluata de la Registrul Comertului.
• In cazul estimarii trendului viitor de evolutie a cererii de forta de munca, aplicarea unor teste statistice de semnificatie a fost compromisa ca urmare a lipsei informatiilor statistice. In plus, durata scurta de aplicare a anchetei asupra fortei de munca realizata de Institutul National de Statistica (AMIGO) si schimarile in metodologia de ancheta operate in anii trecuti nu au permis utilizarea acestei surse de date la elaborarea scenariului 1.
• Modelul econometric propus intr-un proiect anterior nu a putut fi utilizat ca atare, ca urmare a inconsistentei informatiilor statistice la nivelul celor 7 regiuni analizate.

Mai multe detalii cu privire la pasii urmati in elaborarea proiectiei cererii si ofertei de munca sunt redate in anexa 1 la acest raport.

3. ANALIZA SITUATIEI CURENTE

3.1. Evolutii demografice

Populatia regiunii Sud-Vest s-a aflat intr-un proces continuu si lent de scadere de la inceputul anilor 90, urmare a sporului natural negativ si a soldului negativ al migratiei externe. Intre 1990 si 2002, populatia regiunii s-a redus cu 110,4 mii persoane (respectiv cu 4,5%). Pe judete (figura nr. 1), cea mai importanta reducere se observa in Olt (6,7%) si in Dolj (5,9%). Cea mai mica scadere a populatiei a fost in judetul Gorj (0,0%).

Figura nr. 1

Sursa: INS, Statistica teritoriala

Urmare a scaderii natalitatii, structura populatiei pe grupe de varsta s-a modificat incepand cu 1990 in sensul reducerii populatiei tinere si cresterii ponderii populatiei adulte si varstnice. Procesul lent, dar continuu de imbatranire demografica a afectat cu preponderenta judetele Valcea si Olt (figura nr. 2), dar si in celelalte judete a avut manifestari insemnate.

Figura nr. 2

Sursa: INS, Statistica teritoriala

Fenomenul este ingrijorator deoarece cresterea "presiunii" populatiei varstnice si a celei tinere asupra populatiei adulte, potential active afecteaza echilibrul bugetar al sistemelor sociale.

Din punctul de vedere demografic, grupa de varsta cu cele mai insemnate evolutii este grupa 0-14 ani. In perioada 1990 si 2002, populatia de 0-14 ani s-a redus drastic in toate judetele regiunii, in special in judetul Olt si pe cale de consecinta si ponderea acestei grupe in total populatie s-a redus semnificativ (figura nr. 3).

Figura nr.3

Sursa: INS, Statistica teritoriala

3.2. Dinamica populatiei scolare

Corelat cu tendinta de reducere a populatiei tinere, populatia scolara din invatamantul preuniversitar a scazut drastic, cele mai mari reduceri inregistrandu-se in judetele Dolj (20,3%), Valcea (18,4%) si Olt (17,3%). Mentionam ca reducerea populatiei tinere nu a fost singura cauza a scaderilor populatiei scolare, la acest trend contribuind si cresterea ratei abandonului scolar in special in regiunile cu populatie mai numeroasa in mediul rural si cu zone defavorizate.

Figura nr. 4

Sursa: INS, Statistica teritoriala

Pe nivele de educatie, evolutia populatiei scolare a fost descrescatoare pentru toate nivelurile, cu exceptia invatamantul postliceal si de maistri care s-a plasat pe un trend puternic crescator.

Pentru invatamantul primar si gimnazial, cele mai mari scaderi ale populatiei scolare s-au inregistrat in judetul Olt (15,9%), iar cea mai mica reducere a fost in judetul Gorj (7,8%). Evolutiile se datoreaza in special modificarilor demografice, ratele de abandon scolar in invatamantul primar si gimnazial nefiind in crestere.

In invatamantul liceal, cele mai importante scaderi ale populatiei scolare s-au inregistrat in judetele Dolj (30,9%) si Valcea (26,2%), iar cea mai mica scadere a fost in judetul Gorj (17,7%). In invatamantul profesional si de ucenici, cea mai mare scadere a populatiei scolare s-a produs in judetul Dolj (40,4%), iar cea mai mica in judetul Gorj 14,0%).

Figura nr. 5

Sursa: INS, Statistica teritoriala

3.3. Economia regionala

Cresterea economica continua a PIB national incepand cu anul 2001 s-a regasit si la nivelul regiunii, dar lipsa informatiilor statistice oficiale in profil regional, nu ne permit o analiza a dimensiunii si structurii acestui fenomen in perioada 2001-2003. Cu toate acestea, analiza participarii fiecarui judet la crearea PIB regional (figura nr.), indica situatii defavorabile in judetele Gorj si Mehedinti.

Figura nr. 6

Sursa: INS, Anuarul Statistic 2003

In lipsa unor informatii statistice detaliate la nivel regional, doar se poate presupune ca a avut loc un proces de crestere economice si la nivel regional, datorata nu numai mentinerii la cote ridicate a activitatii industriale si de constructii, dar si revigorarii serviciilor.

De asemenea, din punct de vedere al structurii valorii adaugate brute pe activitati ale economiei, putem presupune ca procesul de crestere s-a reflectat si in imbunatatirea participarii activitatilor industriale, in special cele ale industriei prelucratoare, de constructii si a serviciilor la crearea VAB. Trendul de evolutie al participarii activitatilor economice la VAB din perioada 1998-2001 indica modificari in sensul reducerii contributiei industriei extractive, a comertului, a activitatii hoteliere, a administratiei publice si a sanatatii si asistentei sociale.

Unul din motoarele cresterii economice l-a constituit investitia straina. Aceasta insa a fost orientata preponderent catre regiunea Bucuresti-Ilfov (care detine o pondere de 60,7% din investitiile straine totale), regiunea Sud-Vest detinand in 2003 doar 1,3% din totalul investitiilor straine din Romania. Evolutia structurii investitiilor straine din judetele regiunii in total regiune in perioada 1999-2003, indica o dinamica neuniforma, cele mai afectate judete fiind: Valcea si Olt, iar cele mai favorizate Dolj si Gorj (figura nr. 7).

Figura nr. 7

Sursa: Registrul National al Comertului

3.4. Ocupare, productivitate si castiguri salariale

Piata muncii din Romania a suferit transformari majore in contextul procesului de restructurare economica manifestate prin reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, mentinerea somajului la valori relativ constante (cu exceptia perioadelor de recesiune economica), dar cresterea somajului de lunga durata si - aspect cu conotatii puternic negative - cresterea populatiei inactive. Impactul fenomenelor demografice asupra evolutiei resurselor de munca (scaderea natalitatii, mentinerea mortalitatii ridicate, cresterea migratiei externe) a fost insotit de efecte economice cum ar fi restructurarea economica, recesiune care au accentuat migratia urban-rural si ocuparea in agricultura de subzistenta, dezvoltarea pietei muncii informale sau constituirea unui segment important de populatie inactiva.

In perioada 1992-2003, populatia ocupata a scazut continuu (figura nr. 8), urmare a procesului de restructurare economica. In unele judete ca Gorj si Valcea, reducerea a fost mai drastica, fata de alte judete unde impactul restructurarii nu a fost asa mare (Olt si Dolj).

Figura nr. 8

Sursa: INS, Anuarul Statistic

Pe activitati economice cele mai importante reduceri ale populatiei ocupate in perioada 1992-2003 au avut loc in: industria extractiva (judetul Valcea cu 50%, judetul Gorj cu 44,2%), in hoteluri si restaurante (judetul Olt cu 55,6%, judetul Gorj cu 50,5%) in tranzactii imobiliare (judetul Mehedinti cu 76,5%, judetul Olt cu 70,5%, judetul Dolj cu 64,9% si judetul Valcea cu 63,8%) si in transporturi (judetul Gorj cu 51%, judetul Olt cu 50,9%).

Cele mai importante cresteri ale populatiei ocupate in 2002 fata de 1993 s-au produs in administratie publica (judetul Dolj cu 566,3%, judetul Olt cu 420,8%), comert (judetul Dolj cu 1100,7%, judetul Gorj cu 8,7%), intermedieri financiare ( judetul Dolj cu 59,4%) si sanatate (judetul Dolj cu 16,5% si judetele Olt si Valcea cu 8,2%).

Din punct de vedere al structurii de ocupare, se pot observa diferente importante intre judetele regiunii (figura nr. 9). Se pot contura doua profile: unul cu ocupare ridicata in sectorul agricol si redusa in servicii (Olt, Dolj si Mehedinti) si unul cu ocupare relativ mica in agricultura si mai ridicata in servicii (Gorj, Valcea).

Figura nr. 9

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor INS

In afara de existenta unor dezechilibre structurale, principala problema ramane insa ponderea deosebit de ridicata a populatiei ocupate in agricultura (intre 21% in judetul Gorj si 51% in judetul Olt), in buna masura ocupare de subzistenta.

Pe activitati industriale, cresteri ale ocuparii s-au inregistrat in perioada 1993-2002 doar in sectorul echipamentelor electrice si optice (judetul Dolj cu 322%, judetul Olt cu !6,9% si judetul Mehedinti cu 14,7%). Scaderile cele mai importante se inregistreaza in sectorul celuloza si hartie (judetul Dolj cu 91.3%, judetul Mehedinti cu 28,7%), industria textila si a produselor textile (judetul Dolj cu 87,8%, judetul Valcea cu 47,5%), industria pielariei si incaltamintei (judetul Dolj cu 83,5%, judetul Olt cu 85,7%), industria lemnului, exclusiv mobila (judetul Dolj cu 87,2%, judetul Gorj cu 61,7%).

Dinamica populatiei ocupate pe grupe ocupationale in judetele regiunii (figura nr.10) indica scaderi ale ocuparii pentru tehnicieni, maistri si asimilati, functionari administrativi, agricultori si lucratori calificati in agricultura si asimilati, mestesugari si lucratori calificati, operatori la masini, instalatii si asimilati, muncitori necalificati.

Figura nr. 10

Sursa: INS, Recensamantul populatiei si locuintelor 1992 si 2002

Analiza dinamicii structurii somerilor dupa nivelul de pregatire profesionala ne permite desprinderea observatiei ca ponderea persoanelor cu nivel de pregatire mai redus (studii primare, gimnaziale) a crescut in toate judetele, cu exceptia judetului Valcea (figura nr. 11).

Figura nr. 11

Sursa: INS, Anuarul Statistic

Cu toate ca in termeni nominali, castigul salarial a crescut, in termeni reali acesta a scazut fata de 1990 (la nivel national, indicele castigului salarial real era in 2002, fata de 1990 de 62,8%). In perioada 1999-2003, castigul mediu salarial a crescut cu circa 38% la nivel national, iar indicele salariului real cu 24,3%. Nivelul redus al salariilor este determinat de productivitatea redusa manifestata in economie in anii tranzitiei.

4. ESTIMARI PRIVIND OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN PERIOADA 2005-2013

4.1. Ipoteze de proiectie

Proiectia ofertei de forta de munca a avut la baza informatiile din prognoza evolutiei populatiei Romaniei la orizontul anilor 2025 elaborata de Institutul National de Statistica. Deoarece informatiile cu privire la prognoza populatiei totale, a populatiei pe grupe mari de varsta si a populatiei pe grupe de varsta scolara erau disponibile pentru anii 2005, 2010, 2015, construirea seriei de date pentru fiecare an din intervalul 2004-2015 s-a realizat prin interpolarea valorilor prognozei INS.

Deoarece proiectia ofertei de forta de munca nu constituia unul din obiectivele proiectului, nu s-au elaborat scenarii alternative pentru aceasta. Prin urmare, oferta de forta de munca tine cont doar de modificarile demografice, neluand in considerare posibile alternative de evolutie a ratelor de cuprindere scolara, a ratelor de abandon scolar si a ratelor de promovare. In cadrul proiectiei ofertei de forta de munca, ratele de cuprindere scolara, de abandon si de promovare sunt considerate constante pe orizontul de proiectie si egale cu cele din anul scolar 2002/2003.

4.2 Estimari cu privire la evolutia populatiei in perioada 2005-2013

Ca urmare a mentinerii trendurilor demografice manifestate in perioada 1990-2003 (scaderea natalitatii populatiei, mentinerea unor fluxuri migratorii interne generate de unele evolutii economice nefavorabile), prognoza populatiei in perioada 2005-2013 semnaleaza scaderi ale populatiei cu circa 4,3% la nivelul regiunii (figura nr.12). In judetul Olt se estimeaza cu cea mai mare scadere a populatiei (6,9%), iar in judetul Gorj cea mai mica reducere a populatiei (1,4%).

Figura nr. 12

Sursa: calculele autorilor dupa date INS

Prognoza populatiei pe grupe mari de varsta la orizontul anului 2013 indica tendinte de reducere accentuata a populatiei 0-14 ani in toate judetele regiunii, insotita de reducerea populatiei adulte si scaderea populatiei varstnice (figura nr.13). Cresterea populatiei din aceste doua grupe de varsta se estimeaza in cazul populatiei 15-64 ani doar in judetul Gorj, in timp ce in cazul populatiei de 65 ani si peste nu este previzibila in nici unul dintre judetele regiunii.

Figura nr. 13

Sursa: calculele autorilor dupa date INS

Proiectia populatiei in varsta scolara indica scaderi insemnate ale acesteia, in special pentru grupa de varsta 15-24 ani, in medie 20,6%. Cele mai mari scaderi ale populatiei din aceasta grupa de varsta se estimeaza pentru judetelul Olt (23,3%), Remarcam si scaderea insemnata a populatie din grupa de varsta 7-14 ani in judetele Olt (21%) si Gorj (20,1%). Pentru populatia cu varsta 3-6 ani, cele mai mari reduceri sunt previzionate in judetele Olt (16,2%), Valcea (13,4) si Mehedinti (11,8%).

Figura nr. 14

Sursa: calculele autorilor dupa date INS

4.3 Proiectii ale populatiei scolare la orizontul anului 2013

Pornind de la efectele previzibile ale evolutiilor demografice si considerand constante ratele de cuprindere scolara si de abandon scolar pe nivele de instruire (si egale cu cele din anul scolar 2002/2003), am estimat efectivele scolare la orizontul 2013.

Astfel, proiectia populatiei scolare din invatamantul primar si gimnazial pentru perioada 2005-2013 indica scaderi semnificative, in medie de 23,2% (figura nr. 15). Cele mai mari scaderi se estimeaza in judetele Olt (25,8%) si Mehedinti (23,8), iar cele mai mici in judetele Dolj (22,1%) si Valcea (22,1%).

Figura nr. 15

Sursa: calculele autorilor dupa date INS

Si populatia scolara din invatamantul liceal se estimeaza ca va continua sa se reduca (figura nr. 16), in medie, scaderea fiind estimata la 23,2%, cel mai mult in judetul Olt (25,8%).

Figura nr. 16

Sursa: calculele autorilor dupa date INS

Asemeni evolutiilor populatiei scolare din invatamantul liceal si cea din invatamantul profesional si de ucenici se estimeaza ca se va reduce in perioada de prognoza 2005-2013 in medie cu 23,1% (figura nr. 17), mai mult in judetul Olt (25,8%) si mai putin in judetele Dolj (22,1%) si Valcea (22,1%).

Figura nr. 17

Sursa: calculele autorilor dupa date INS

Prin urmare, procesul de continuare a scaderii efectivelor populatiei scolare pe toate nivelele de educatie trebuie sa fie luat in considerare la dimensionarea retelei unitatilor de invatamant, diferit functie de evolutia regionala si locala. Paralel cu aceasta, resursele pot fi utilizate catre imbunatatirea calitatii si noutatii tehnice a dotarilor.

4.4 Proiectia ofertei de forta de munca

Luand in considerare tendintele demografice ale populatiei la nivel regional si considerand constante ratele de participare la activitatea economica, oferta de forta de munca la orizontul 2005-2013 se va reduce in medie cu 4,4% (figura nr. 18) Judetele in care oferta de forta de munca se va reduce cel mai semnificativ sunt: Olt (6,9%), Dolj (4,8%) si Mehedinti (4,6%).

Figura nr. 18

Sursa: calculele autorilor dupa date INS

5.ANALIZA PROSPECTIVA A EVOLUTIILOR VIITOARE ALE CERERII DE FORTA DE MUNCA PE BAZA ANCHETEI IN FIRME

5.1 Instrumentul de lucru

Instrumentul de cercetare utilizat in cadrul anchetei a fost un chestionar compus din 8 intrebari la care au raspuns 295 firme. In teren analiza s-a completat cu un studiu de caz pe cateva firme cu pana la 10 salariati.

5.2 Rezultate

Prelucrarea raspunsurilor la chestionarul aplicat in teren indica, la nivelul tuturor judetelor, releva o atitudine optimista in legatura cu trendurile de dezvoltare pe termen scurt. Asteptarile angajatorilor pentru viitorul imediat este semnificativ si pozitiv indicand o crestere rapida in ocupare,ceea ce este o provocare nu numai pentru sectorul de invatamant ci si pentru cel al pregatirii continue.

Cresterea numarului de salariati se estimeaza, la nivelul regiunii, in perpectiva urmatoarelor 6 luni si a anului urmator. Astfel, pentru firmele cu mai mult de 10 salariati, in toate judetele (cu exceptia judetului Gorj) se prevad cresteri ale angajatilor (figura nr.19).

Figura nr. 19

Atitudinea este chiar mai optimista in situatia firmelor cu mai putin de 10 salariati, caz in care cresterile de personal se estimeaza ca vor avea un trend ascensdent atat peste 6 luni, cat si peste 12 luni. Cele mai mari cresteri sunt previzionate in perspectiva urmatorului an in judetele Mehedinti si Gorj (figura nr.20). Face exceptie judetul Olt, pentru care nu sunt previziuni de crestere a ocuparii.

Figura nr. 20

Pe activitati economice, cresteri estimate de catre toate firmele investigate atat in perspectiva urmatoarelor 6 luni, respectiv 1 an (figura nr.21) sunt in agricultura, silvicultura, pescuit, tranzactii imobiliare si alte servicii, constructii, transport, depozitare, comunicatii, comert, hoteluri si restaurante, industrie prelucratoare, energie electrica, termica, gaze si apa.

Figura nr. 21

In cazul firmelor cu mai putin de 10 salariati, cresterile numarului de salariati sunt previzibile pentru urmatoarele tipuri de activitati CAEN: agricultura, silvicultura, pescuit, industrie prelucratoare, comert, hoteluri si restaurante, industrie extractiva, (figura nr. 22), iar estimarile sunt mai ridicate comparativ cu firmele cu peste 10 salariati.

Figura nr. 22

In ceea ce priveste numarul posturilor neocupate, se observa ca la nivelul firmelor mici este foarte mic in comparatie cu cele din cadrul firmelor mari. Aceasta, pe langa faptul ca numarul firmelor mici cuprinse in ancheta este destul de mic, ne impiedica sa facem unele comparatii pertinente intre cele doua clase de firme raportat la sectoarele de activitate ale firmelor in care au existat posturi neocupate in a doua jumatate a anului 2004. Totusi, mentionam faptul ca exista 2 sectoare CAEN in care firmele mici au inregistrat posturi libere. Este vorba despre sectorul tranzactiilor imobiliare ( K ) si despre sectorul comertului (G+H).

Tabel nr. 1

In ceea ce priveste firmele mari, cele mai multe posturi libere s-au grupat in sectorul Industriei prelucratoare (D) - 55% si in sectorul Comertului (G+H) - 28% Urmeaza la mare distanta sectorul Tranzactiilor imobiliare (K) care necesita persoane care sa ocupe posturile libere existente in proportie de numai 9% din cadrul grupelor CAEN.

La o analiza succinta a judetelor, se remarca detasat judetul Valcea care declara cele mai multe posturi libere in cadrul regiunii (31%). Urmeaza apoi judetul Gorj (22%), apoi judetul Olt (19%) si, detasat, celelalte judete din regiune cu valori mult mai mici, asa cum se vede si in graficul de mai jos.

Raportat si la domeniul de activitate, cele mai multe posturi cer ca nivel de pregatire tot gimnaziul, in special in domeniul textile pielarie. Absolventii scolii de arta si meserii sunt si ei cautati, in special in domenii precum textile pielarie, chimie industriala sau fabricarea produselor din lemn. Pe locul 3 in ierarhia nivelului de studii cautat de catre firmele care au declarat posturi libere la finele anului 2004 se afla liceul, absolventii acestui nivel educational fiind cautati indeosebi in domeniul mechanic, in comert si in alte domenii necuprinse in grila tabelului.

In ceea ce priveste calificarile care vor fi necesare pe diverse domenii in firmele cu 10 sau mai mult de 10 angajati care au facut obiectul anchetei (fara a lua in calcul calificarile care necesita studii superioare) in regiunea de dezvoltare SUD VEST cererea se concentreaza pe domeniile oupationale "comert"( 115 mentionari la nivel de regiune), "constructructii si lucrari publice"(86 mentionari) si "mecanic"(43 mentionari).

Acesta este de altfel si trendul identificat referitor la variabila din chestionar care masoara "calificarile salariatilor - domenii de calificare - dupa scoala absolvita" regiunea de dezvoltare SUD VEST inregistrand cel mai ridicat procent de angajati pe grupele ocupationale "mecanic"(24,4%), "constructii si lucrari publice" (14,2%) si "comert" (18,8%). Asa dupa cum se poate observa, cererea inregsitreaza o inversare de pozitii intre domeniile ocupationale "mecanic" si "comert".

Tabel nr. 2

Raportat la calificarile care vor fi necesare pe diverse domenii in firmele cu mai putin de 10 angajati ( fara a lua in calcul calificarile care necesita studii superioare) in regiunea de dezvoltare SUD VEST cererea se concentreaza pe domeniile oupationale "comert"( 9 mentionari la nivel de regiune) si "mecanic"(3 mentionari). Trebuie sa se tina insa cont de faptul ca acest tip de firme nu a intrat in procedura de stratificare a esantionului. In plus, numarul lor este foarte mic comparativ cu cel al firmelor cu 10 sau mai mult de 10 angajati.

Tabel nr. 3

6. ESTIMAREA EVOLUTIILOR VIITOARE ALE CERERII DE FORTA DE MUNCA

6.1 SCENARIUL 1

6.1.1 Ipotezele scenariului

In elaborarea acestui scenariu s-a pornit de la ipoteza ca cererea de forta de munca in structura sectoriala, ocupationala, regionala si locala va evolua pe acelasi trend cu cel din perioada precedenta (respectiv din anii intervalului 1993-2002 pentru cererea in structura sectoriala si regionala si dintre anii 1992 si 2002 pentru cererea in structura ocupationala, regionala si locala). Sursa de date pentru anii intercensitari (1993-2001) a fost anuarul statistic, iar pentru anii in care s-au efectuat recensaminte, respectiv 1992 si 2002, datele de recensamant.

6.1.2 Metoda de calcul

Asa cum s-a prezentat in capitolul 2.2 (metodologia de proiectie) s-au realizat doua variante ale acestui scenariu. Rezultatele primei variante au fost difuzate membrilor consortiului regional. Intrucat inconvenientul metodei consta in lipsa de omogenitate a metodelor de proiectie utilizate la nivel regional, s-a optat pentru a doua varianta.

In aceasta varianta, proiectia cererii de forta de munca la nivel sectorial si local a fost facuta prin efectuarea calculelor de trend cu ajutorul functiei "trend" din Excell pentru anii 1993-2001. Functia de trend astfel obtinuta a fost extinsa pentru perioada urmatoare, respectiv 2002-2013. Analiza valorilor obtinute a relevat faptul ca intre valoarea de proiectie corespunzatoare anului 2002 si valoarea reala (inregistrata la recensamant) sunt diferente insemnate. Luand in considerare caracterul exhaustiv al recensamantului, prin urmare cu grad mare de credibilitate, s-a translatat originea functiei de trend in punctul dat de cererea de forta de munca din anul 2002. In cele ce urmeaza vom prezenta valorile rezultate in aceasta a doua abordare.

Estimarea cererii de forta de munca in structura ocupationala s-a bazat pe ritmul de evolutie a populatiei ocupate pe grupe ocupationale intre cele doua recensaminte ale populatiei (992 si 2002)

6.1.3 Rezultatele obtinute

In conditiile scenariului 1, tendinta generala de evolutie a cererii de forta de munca este de scadere pentru toate judetele regiunii (de 25,5%). Cele mai mari reduceri ale cererii de forta de munca (figura nr. 24) se estimeaza in judetele Gorj (61,4%), Dolj (cu 24,7%) si Valcea (cu 21,4%). Iar cele mai mici scaderi ale cererii de forta de munca in perioada 2005-2013 se prevad in judetul Mehedinti (10,3%).

Figura nr. 24

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor INS

Pe activitati economice, dinamica cererii de forta de munca in perioada 2005-2013, in ipoteza scenariului 1, se estimeaza a fi de reducere in toate judetele in activitati ca: industrie extractiva, industrie prelucratorare, constructii, transport, depozitare, comunicatii. De asemenea, se estimeaza reduceri ale cererii de forta de munca in hoteluri si restaurante (cu exceptia judetului Mehedinti), comert (doar in judetul Dolj), educatie (cu exceptia judetelor Dolj si Gorj), agricultura, in 3 din cele 5 judete (Gorj, Olt, Valcea), intermedieri financiare in 3 din cele 5 judete (Gorj, Olt, Valcea) si energie electrica, termica, gaze si apa (cu exceptia judetului Mehedinti).

Tabel nr. 4

Proiectia dinamicii cererii de forta de munca pe activitati economice, in perioada 2005-2013, in ipotezele scenariului 1, in judetele regiunii Sud-Vest

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor INS

Cresteri ale cererii de forta de munca se estimeaza pentru activitatile de comert (in 4 din cele 5 judete ale regiunii (Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea), administratie publica si aparare (in toate judetele din regiune), sanatate si asistenta sociala in 4 din cele 5 judete (Dolj, Mehedinti, Olt si Valcea).

Pe activitatile industriei prelucratoare, trendul de evolutie este de scadere pentru toate subramurile, cu cateva exceptii: pentru industria alimentara, in judetul Valcea se previzioneaza o crestere a cererii cu 28%, pentru industria produselor textile, in judetul Olt se previzioneaza o crestere a cererii (cu 6,4%), pentru industria pielariei si incaltamintei in judetul Olt se previzioneaza cresteri ale cererii de forta de munca (cu 581,1%), in industria lemnului, exclusiv mobila se previzioneaza cresteri ale cererii, de asemenea, in judetul Dolj (cu 721,5%), in sectorul celulozei si hartiei in judetul Olt (55,4%), in industria chimica si petrochimica (in judetele Gorj si Mehedinti), in industria prelucratoare cauciuc si mase plastice (Olt) iar in industria echipamentelor electrice si optice se estimeaza cresteri in 4 din cele 5 judete: Dolj, Gorj, Olt si Valcea (cu 4,4%, 24,4%, 90,7% si 21,4%), industria de masini si echipamente se previzioneaza crestere a cererii in judetul Dolj (1,4%). Cele mai dramatice scaderi se estimeaza in sectorul altor nemetalice (cuprinse intre 10,9% si 1185,2%) si in industria pielariei si incaltamintei (scaderi intre 77,2% si 752,6%) si in sectorul metalurgiei si al constructiilor metalice (scaderi intre 1,6% si 365%).

Tabel nr. 5

Proiectia dinamicii cererii de forta de munca pe activitati industriale, in perioada 2005-2013, in ipotezele scenariului 1, in judetele regiunii Sud-Vest

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor INS

Estimarea evolutiei viitoare a cererii pe grupe ocupationale intre anii 2002-2012 (pe baza datelor din anii 1992 si 2002) observam scaderi pentru tehnicieni, maistri si asimilati, functionari administrativi, agricultori si lucratori calificati in agricultura si asimilati, mestesugari si lucratori calificati, operatori la masini, instalatii si asimilati, muncitori necalificati.

Cresteri ale cererii de forta de munca se estimeaza, pe baza trendurilor trecute, doar pentru lucratori operativi in servicii si comert, agricultori si lucratori calificati in agricultura.

6.2 SCENARIUL 2 - CRESTERE ECONOMICA MEDIE LA NIVEL NATIONAL 5,5% (conform proiectiilor din Planul National de Dezvboltare 2007-2013)

6.2.1 Premise si ipoteze

Ipotezele scenariului cresterii economice in conditiile Planului National de Dezvoltare Economica pentru perioada 2007-2013 sunt urmatoarele :

• Ritm mediu anual de crestere economica previzionata in perioada 2007-2013, la nivel national, este de 5,5%
• Contributia judetelor/regiunilor la crearea PIB/VAB nationale raman constante cu cele din perioada 1998-2001
• Impactul cresterii investitiilor straine la cresterea economica la nivel local/regional se va mentine constant si egal cu cel din perioada 1999-2001
• Impactul reducerii numarului de personal asupra cresterii productivitatii muncii se va mentine constant si egal cu cel din perioada 1998-2001
• Forta de munca se va realoca pe ramuri economice, cu precadere spre ramurile cu potential de progres tehnologic si cu avantaj competitiv

Riscurile posibile in realizarea ipotezelor scenariului sunt:

• incetinirea ritmului de crestere economica, urmare a unui aflux insuficient de investitii straine si/sau autohtone
• dificultati in realocarea fortei de munca in domenii cu potential de crestere pe termen mediu si lung (greve, mobilitate profesionala redusa, lipsa calificarii adecvate)
• cresterea deficitului bugetar si, prin urmare, dificultati in asigurarea finantarii sistemului de educatie
• intarzieri in restructurarea economica - cu impact asupra franarii cresterii ocuparii in sectorul industrial in activitatile productive

In cazul scenariului 2, ipotezele detaliate la nivelul regiunii, indica ritmuri sustinute de crestere economica, cele mai dinamice activitati economice fiind: transportul, comertul, constructiile, industria prelucratoare, intermedieri financiare, tranzactii imobiliare, industria extractiva, sanatate si asistenta sociala.

De asemenea, in ipotezele scenariului 2 se estimeaza rate medii anuale de crestere a productivitatii muncii ridicate, activitatile economice in care cresterea productivitatii muncii are cele mai mari valori sunt : industria prelucratoare si intermedieri financiare. Este de retinut faptul ca pentru toate ramurile economice ritmurile de crestere a productivitatii muncii sunt semnificativ mai mari comparativ cu perioada 1998-2001.

Analiza ipotezelor privind contributia factorului munca la cresterea PIB releva doua tipuri de actiune : una in sensul cresterii contributiei factorului munca (ocupare, respectiv productivitate) la formarea produsului inetrn brut, alta in sensul reducerii contributiei factorului munca la crearea PIB, mai ales in activitati intensive in munca. Contributia factorului capital va fi substantiala, ritmurile anuale de crestere fiind inalte. Cele mai mari cresteri ale contributie factorului capital se proiecteaza in activitati economice cum arfi : agricultura, energie electrica, termica, apa, transport, depozitare, comunicatii, servicii prestate firmelor.

6.2.2 Rezultate

Aplicarea modelului econometric ajustat ne-a condus la estimarea cererii de forta de munca la nivel regional. In perioada 2005-2013, dinamica cererii de forta de munca indica scaderea acesteia cu 3,1% la nivelul regiunii (figura nr. 25). Cele mai mari reduceri se prevad in judetele Dolj (4,3%) si Olt (3,2%). Cea mai mica reducere a cererii de forta de munca se estimeaza in judetul Mehedinti (1,4%).

Figura nr. 25

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor INS

Pe activitati economice, analiza ritmurilor de evolutie a cererii potentiale de forta de munca in perioada 2005-2013 indica scaderi ale cererii in activitati precum: agricultura, vanatoare, silvicultura, administratie publica si aparare, educatie, energie electrica, termica, apa, gaze, industrie extractiva si alte activitati neclasificate. Activitati economice cu potential de crestere a cererii de forta de munca se estimeaza a fi: industrie prelucratoare, constructii, comert, hoteluri si restaurante, transport, depozitare, comunicatii, intermedieri financiare, tranzactii imobiliare si servicii prestate firmelor.

Tabel nr. 6

Proiectia dinamicii cererii de forta de munca pe activitati economice, in perioada 2005-2013, in ipotezele scenariului 2, in judetele regiunii Sud-Vest

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor INS

Pe grupe ocupationale, proiectiile privind cererea de forta de munca in scenariul 2 estimeaza scaderi ale cererii pentru grupele:

Agricultori, lucratori calificati in agricultura, silvicultura, pescuit (cele mai mici in judetul Gorj, cele mai mari in judetul Olt)

Muncitori necalificati (cele mai mici in judetele Gorj si Valcea, cele mai mari in judetul Dolj)

Functionari administrativi, subgrupa functionari de birou (cele mai mici in judetul Gorj si cele mai mari in judetele Dolj, Mehedinti si Olt)

Pentru perioada 2005-20013 cresteri ale cererii de forta de munca sunt previzibile pentru urmatoarele ocupatii:

tehnicieni in stiintele vietii, ocrotirea sanatatii si asimilati, alte ocupatii asimilate tehnicienilor,

lucratori in servici personale si de protectie (administratori si lucratori operativi in restaurante, cantine si pensiuni, personal de ingrijire si asimilat, alti lucratori in servicii pentru populatie, personal de paza si ordine),

meseriasi si muncitori calificati in constructii si asimilati, muncitori constructori la lucrari de finisare, mecanici, montatori si reparatori si masini si utilaje, montatori si reparatori de aparate si echipamente electronice si electrotehnice, meseriati si muncitori calificati in industria alimentara, lucratori in prelucrarea pielii si fabricarea incaltamintei,

operatori la instalatii fixe si lucratori asimilati (operatori la cuptoarele si instalatiile de obtinere a sticlei, ceramicii si produselor refractare, abrazive, operatori la instalatiile de prelucrare a metalului, operatori la instalatiile de prelucrare a lemnului si hartiei), operatori la masini, utilaje si asamblori de masini, echipamente si alte produse (operatori la masini pentru fabricarea produselor alimentare, operatori la masini pentru fabricarea articolelor de cauciuc si mase plastice, asamblori de masini, echipamente si alte produse), conducatori vehicole si operatori la instalatii mobile.

6.3. SCENARIUL 3 - CRESTERE ECONOMICA MODERATA

6.3.1 Premise si ipoteze

Premisele privind ritmurile de crestere economica si ale investitiilor straine raman aceleasi cu cele din scenariul 2

Intrucat consideram ca ritmurile de crestere a productivitatii muncii din ipotezele pentru scenariul 2 sunt prea inalte am considerat ca o ajustare a acestora va creste gradul de predictibilitate a estimarilor privind cererea de forta de munca

6.3.2 Rezultate

In intervalul 2005-2013 se va produce o reducere a cererii de forta de munca in judetele Olt (cu 3,2%), Dolj (cu 1,7%) si Mehedinti (1%). Desi mici, cresteri ale cererii potentiale de forta de munca se estimeaza in judetele Gorj (cu 1,1%) si Valcea (cu 0,2%).

Figura nr. 26

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor INS

Pe activitati economice, analiza ritmurilor de evolutie a cererii potentiale de forta de munca in perioada 2005-2013 indica scaderi ale cererii in activitati precum: agricultura, vanatoare, silvicultura, administratie publica si aparare si industrie extractiva, invitamant si energie electrica, termica, gaze, apa. Activitati economice cu potential semnificativ de crestere a cererii de forta de munca se estimeaza a fi: industrie prelucratoare, constructii, comert, hoteluri si restaurante, transport, depozitare, comunicatii, intermedieri financiare, tranzactii imobiliare si servicii prestate firmelor.

Tabel nr. 7

Proiectia dinamicii cererii de forta de munca pe activitati economice, in perioada 2005-2013, in ipotezele scenariului 3, in judetele regiunii Sud-Vest

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor INS

Pe activitati ale industriei, se estimeaza reduceri ale cererii in industria textila si a produselor textile in toate judetele cu exceptia judetului Gorj (unde se previzioneaza un usor trend de constanta), industria pielariei si incaltamintei (in toate judetele se estimeaza o constanta, mai putin in judetul Valcea, unde se estimeaza o scadere de 1,5%), metalurgie si constructii metalice, cu exceptia judetelor Olt si Mehedinti, dar si in sectorul mijloacelor de transport, cu exceptia judetelor Gorj si Olt.

Cresteri importante ale cererii de forta de munca se estimeaza in industria alimentara, bauturi si tigari, industria de masini si echipamente, industria echipamentelor electrice si optice, industria mobilei.

Tabel nr. 8

Proiectia dinamicii cererii de forta de munca pe activitati industriale, in perioada 2005-2013, in ipotezele scenariului 3, in judetele regiunii Sud-Vest

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor INS

7. ESTIMAREA CERERII INLOCUITE

In afara de cererea potentiala, in analiza oportunitatilor de ocupare a absolventilor invatamantului profesional si tehnic, este de luat in considerare si cererea inlocuita - principala sursa de locuri de munca, mai ales pe termen scurt cata vreme ritmul crearii de locuri de munca este foarte mic si cererea se afla pe un trend descendent. Mentionam ca determinarea cererii inlocuite a luat in considerare si tendinta modificarilor structurale ale cererii viitoare.

Dintre profesiile pentru care exista potential de ocupare pentru viitorii absolventi si anume:

1.     Tehnicieni, maistri si asimilati, subgrupele tehnicieni in domeniul fizicii si tehnicii si tehnicieni in stiintele vietii, ocrotirea sanatatii si asimilati.

2.     Meseriasi si lucratori calificati in meserii de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor, in special subgrupa meseriasi si muncitori calificati in constructii metalice, metalurgie si asimilati si subgrupa meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara, textila si confectii

3.     Operatori la instalatii si masini, asamblori de masini, echipamente si alte produse, subgrupa operatori la masini, utilaje si asamblori de masini, echipamente si alte produse, conducatori de vehicole si operatori la instalatii mobile

4.     Lucratori operativi in servicii, comert si asimilati, in special lucratori in servicii personale si de protectie

8. PRINCIPALELE RECOMANDARI

Avind in vedere rezultatele analizei situatiei actuale a celor 7 regiuni, precum si prefigurarea unor trenduri de dezvolatare viitoare, atat pe baza rezulatelor anchetei de teren, cat si ca urmare a estimarii dezvoltarii viitoare a evolutiei cererii si ofertei de forta de munca in cele 3 scenarii, se despind urmatoarele recomandari de politica in domeniul dezvoltarii invatamantului profesional si tehnic:

1.     pentru contracararea efectelor pe care le-ar putea genera continuarea trendului de dezvoltare economica din anii 1992-2001 sunt necesare actiuni serioase menite sa sustina cresterea calitatii resuselor umane, cu rol major in dezvoltarea locala si cresterea competitivitatii economiei locale. Astfel, este necesara schimbarea ofertei educationale astfel incat prin pregatirea initiala sa se asigure un nivel ridicat de competente tehnologice si informatice pe o paleta mai larga de posibile calificari, iar pentru pregatirea continua oferta sa asigure acoperirea nevoilor de dezvoltare a unor competente tehnologice si informationale cerute de modernizarea economica. Din aceasta perspectiva este necesara stimularea parteneriatelor locale si regionale intre furnizorii de pregatire si firme.

2.     asigurarea realizarii tintelor de dezvoltare propuse prin Planul national de dezvoltare a Romaniei la orizontul anilor 2007-2013 implica masuri de crestere a nivelului de calificare a ofertei de forta de munca, din cel putin doua motive importante: numai cu o forta de munca inalt calificata se poate realiza un nivel ridicat de competitivitate a economiei locale si regionale, persoanele cu nivel de calificare ridicata isi gasesc loc de munca mai usor. Din analiza efectuata a rezultat ca domeniile cu perspectiva de dezvoltare sunt legate de servicii (din care un loc important il ocupa serviciile sociale), constructii si activitatile orizontale conexe, industria alimentara, industria de masini si echipamente, industria echipamentelor electrice si optice, hoteluri si restaurante, comert, servicii prestate firmelor (transport, depozitare), comunicatii, intermedieri financiare.

3.     Deoarece cererea de forta de munca se estimeaza ca va ramane deficitara comparativ cu oferta in toate regiunile de dezvoltare economica, in special pentru nivelul de pregatire preuniversitara, dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale alaturi de competente cat mai ridicate in domeniul tehnologic si informatic sporesc sansa absolventilor de invatamant profesional si tehnic de a-si gasi un loc de munca.

4.     situatia actuala si proiectia cererii si ofertei de forta de munca pe termen mediu sustin necesitatea pregatirii elevilor in domenii cu potential competitiv, care au la baza tehnologii moderne, prin urmare devine necesara asigurarea unui nivel de pregatire tehnic corespunzator unei economii moderne. Conform proiectiilor, ocupatiile cu perspectiva de dezvoltare pe termen mediu sunt : tehnicieni in stiintele vietii, ocrotirea sanatatii si asimilati, meseriasi si muncitori calificati in constructii si asimilati, mecanici, montatori si reparatori de masini si utilaje, montatori si reparatori de aparate si echipamente electronice si electrotehnice, operatori la masini, utilaje si asamblori de masini, echipamente si alte produse, muncitori calificati in reglarea si intretinerea masinilor si instalatiilor, lucratori calificati in servicii personale si de protectie, conducatori de vehicole si operatori la instalatii mobile. Pe termen scurt, previziunile angajatorilor indica cereri pentru domeniile ocupationale: comert, constructii si lucrari publice, mecanic, textile-pielarie si industrie alimentara.

5.     Pe de alta parte, deoarece procesul de modernizare a economiei si de adecvare a ei la mecanismele pietei unice europene va impune o restructurare semnificativa a structurii economiei, este necesara asigurarea unei baze mai largi de cunostinte si aptitudini care sa permita absolventilor un grad crescut de flexibilitate pe piata muncii. Pe de alta parte, este necesara stoparea pregatirii initiale de lucratori calificati pentru agricultura si orientarea resurselor potentiale ale scolilor catre pregatirea continua in acest domeniu.

6.     Intrucat procesul de crestere a performatei firmelor reclama din partea salariatilor nu numai abilitati si competente profesionale adecvate, dar si responsabilitate/seriozitate si capacitatea lucrului in echipa, consideram important sa se stimuleze responsabilitatea, punctualitatea, corectitudinea si obisnuinta lucrului in echipa la elevii din invatamantul profesional si tehnic.