Cauzele aparitiei omonimiei

Cauzele aparitiei omonimiei

Omonimele lexicale, ca si alte categorii de omofone, se intalnesc in diverse limbi. Aceasta inseamna ca ele au in limba o existenta reala si nu sunt produsul creatiei unor lingvisti, desi exista si pareri contradictorii, dupa care omonimia este o falsa problema a lingvisticii.

Aparitia omonimelor este legata de actiunea unor cauze obiective ale evolutiei sistemelor lingvistice. Dar, spre deosebire de alte categorii semasiologice, cum ar fi polisemia sau sinonimia, omonimele nu corespund unor necesitati obiective de functionare a sistemului.

Aparitia omonimiei este legata de mai multe cauze:

I. Procese diacronice diferite

1) Ca urmare a unor procese fonetice convergente sau a unor modificari in structura morfologica a cuvintelor, care duc la coincidente fonice ale unor lexeme diferite: incinge₁ "a arde cu o flacara mare" < lat. incendere; incinge₂ "a (se) infasura peste mijloc cu o cingatoare" < lat. incingere; semana₁ "a pune, a arunca samanta in pamantul pregatit prealabil" < lat. seminare; semana₂ "a avea trasaturi comune cu altcineva sau altceva" < lat. similare; lat₁ "nod larg la capatul unei sfori" < lat. laceus; lat₂ "despicatura ingusta de lemn" (var. leat) < maghiara léc etc.

2) Ca urmare a coincidentei dintre formele sonore ale cuvintelor autohtone sau mostenite din latina si a imprumuturilor mai tarzii din alte limbi: jurui₁ "a face sa se roteasca" jur + ui; jurui₂ (reg.) "a fagadui" < magh. gyürüzni; lac₁ "intindere de apa" < lat. lacus, lac₂ "preparat chimic pentru vopsit" < germ. lack; nas₁ "grad de rudenie" < nun + as, nas₂ "numele literei n din alfabetul chirilic" < sl. nasĭ; tort₁ "fir tors de canepa" < lat. tortus; tort₂ "prajitura din mai multe straturi de aluat" < germ. torte etc.

3) Ca urmare a coincidentei intamplatoare a cuvintelor imprumutate din limbi diferite: jale₁ "tristete, mahnire" < sl. zalĭ, jale₂ "nume de planta" "(Salvia)" < magh. zsalya, mol₁ (din chimie)"molecule / gram" < germ. Mol; mol₂ "dig de piatra in port" < fr. môle; patron₁ "cartus" < germ. Patrone, patron₂ "proprietar, protector" < lat. patronus; viola₁ "instrument muzical cu coarde" < it. viola, viola₂ (botanica) "toporas" < lat. viola; zar₁ "cub mic cu puncte folosit la jocuri de noroc" < turca zar, zar₂ (reg.) "broasca de la usa" < magh. zár etc.

4) In urma imprumutului de omonime din alta limba: marca₁ "unitate in unele tarile europene" < germ. Mark, marca₂ "provincie de frontiera in statul franc" < germ. Mark, marca₃ "timbru postal" < germ. Marke; pascal₁ "unitate de masura a presiunii" < fr. Pascal, pascal₂ "referitor la Pasti" < fr. pascal etc.

5) In urma adaptarii fonetice sau morfologice a unor cuvinte, straine, care in limba respectiva se deosebeau prin forma lor sonora, iar in limba romana se pronunta la fel: rutina₁ "experienta, obisnuinta" < fr. routine, rutina₂ "substanta chimica extrasa din unele plante, folosita in medicina" < fr. rutine; spalt₁ (tipografie) "zat asezat in forma de coloana lunga pe copia caruia se fac corecturile" < germ. Spalte, spalt₂ "piele subtire de calitate inferioara folosita pentru captuseli si fete de incaltaminte" < germ. Spalt etc.

II. Derivarea

1) Apar omonime prin derivare de la acelasi cuvant cu acelasi sufix: cicanas "ciocanas", "ciocan mic", din subst. ciocan + sufix diminutival -as si ciocanas "lucrator care sparge sarea cu ciocanul in ocnele de sare", din ciocan + sufixul de agent -as.

2) Omonimele pot rezulta si prin derivare de la radacini diferite cu sufixe diferite: fierarie "lucruri din fier" (din fier + sufixul -arie) si fierarie "magazin cu produse din fier" (din fierar + sufixul -ie).

3) Sunt si omonime derivate cu acelasi prefix de la cuvinte omonime: a incolti (despre plante) "a rasari" de la colt (german) si a incolti "a prinde la stramtoare", derivat de la substantivul colt "unghi".

III. Diferentiere semantica

1) Uneori sensurile polisemantice ale unui cuvant preluat dintr-o limba sunt interpretate drept cuvinte diferite: latinescul calculus a dat in romaneste si calcul "socoteala" si calcul "concretiuni pietroase care se formeaza accidental in diferite organe (calcul hepatic, renal).

2) Pot sa apara omonime din preluarea sensului cuvantului determinat de catre determinantul sau: adjectivul rosie de la patlagea rosie si substantivul rosie.

3) Ruperea unei verigi intr-un lant semantic creeaza omonimie. Boia avea sensul de "vopsea". Cuvantul a denumit apoi si "praful de ardei rosu" cu care se coloreaza mancarurile, ajungand un omonim al primului.

IV. Schimbarea valorii gramaticale

Sunt si omonime care apar ca rezultat al schimbarii valorii gramaticale. Se stie ca prin schimbarea valorii gramaticale orice parte de vorbire poate sa devina substantiv: adverbul bine (Munceste bine) devine substantiv (Sa-mi faci un bine); pronumele eu devine substantiv; prepozitia pe devine substantiv ("Sta pe scaun" - prepozitie, fata de "Pe este prepozitie" - substantiv).