Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Delimitari conceptuale
Importanta si functiile evaluarii
Forme ale evaluarii
Metode si instrumente de evaluare
Directii de perfectionare a evaluarii
Argument
Educatia este o actiune specific umana, constienta, deliberata, ce vizeaza atingerea unor scopuri si care necesita, pe langa toate celelalte componente studiate, inca un element esential - evaluarea - menita sa ofere un feed-back asupra rezultatelor obtinute si a calitatii procesului care le-a generat.
Obiective
Dupa parcurgerea acestui capitol cursantii vor fi capabili:
sa prezinte rolul si importanta evaluarii in sistemul de invatamant romanesc
sa compare formele evaluarii precizand avantajele si limitele fiecareia
sa analizeze functiile evaluarii scolare in contextul cerintelor reformei invatamantului
sa identifice schimbarile din domeniul evaluarii impuse de exigentele invatamantului modern
sa utilizeze diferite categorii de itemi in conceperea instrumentelor de evaluare
sa caracterizeze metodele traditionale de evaluare prin raportare la metodele noi, complementare
Concepte cheie
Docimologie stiinta evaluarii care se ocupa cu studiul examenelor, analiza modului de notare, a variabilitatii notarii, a factorilor ce influenteaza notarea, precum si identificarea mijloacelor menite sa contribuie la asigurarea obiectivitatii examinarii si evaluarii (A Barna, G Antohe, 1)
Evaluarea scolara
reprezinta o actiune psihosociala complexa, bazata pe operatii de masurare si apreciere a rezultatelor activitatii instructiv-educative, care reflecta calitatea variabilelor de sistem angajate operational la nivelul corelatiei dintre profesor si elev (dupa S. Cristea, "Dictionar de pedagogie", 2000)
activitate de colectare, organizare si interpretare a datelor privind efectele directe ale relatiei profesor-elev cu scopul de a eficientiza functionarea intregului sistem educational ("Ghid general de evaluare si examinare", coord. I. Neacsu, A. Stoica, 1996)
Masurarea operatie a evaluarii care consta in cuantificarea rezultatelor scolare, respectiv de atribuire a unor simboluri exacte achizitiilor dobandite in activitatile instructiv-educative.
Aprecierea scolara operatie a evaluarii ce consta in formularea unor judecati de valoare asupra datelor masurate, prin raportarea la un cadru de referinta / criteriu / standard de performanta.
Decizia operatie ce incheie actiunea evaluativa si asigura prelungirea aprecierii intr-o hotarare, caracterizare, recomandare etc. cu valoare de prognoza pedagogica.
Randamentul scolar indica nivelul de pregatire teoretica si actionala a elevilor, reflectand un anumit grad de concordanta cu standardele prevazute in documentele scolare.
Standarde de performanta criterii de evaluare, unitati etalon care stabilesc prescriptii cu privire la cantitatea si calitatea achizitiilor ce trebuie dobandite de elevi in urma activitatilor instructiv-educative.
Descriptorii de performanta detaliaza standardele pe cele trei nivele de performanta - minim, mediu, maxim - prin descrierea activitatilor si rezultatelor pe care trebuie sa le realizeze elevii .
"Evaluarea este mai mult decat o operatie sau o tehnica, fiind o actiune complexa, un ansamblu de operatii mintale si actionale, intelectuale, atitudinale, afective despre care se presupune ca precizeaza:
continuturile si obiectivele ce trebuie evaluate;
in ce scop si in ce perspectiva se evalueaza (perspectiva deciziei de evaluat);
cand se evalueaza (la inceputul invatarii, pe parcursul sau la sfarsitul acesteia);
cum se evalueaza;
in ce mod se prelucreaza datele si cum sunt valorizate informatiile;
pe baza caror criterii se apreciaza."
Sarcina de lucru:
Analizati rolul si importanta evaluarii prin interpretarea definitiei de mai sus, avand in vedere ca "evaluarea presupune o activitate sistematica si operatorie pornind de la mai multe intrebari cheie: (Alalin Kerlan, in I.T. Radu, 10)
pentru ce se face? (functiile)
in raport cu ce? (criteriile)
pentru cine? (destinatarii feed-back-ului)
ce se evalueaza? (continuturile)
cum se evalueaza? (instrumentele si procedurile de evaluare)"
3.2. Functiile evaluarii
Natura functiei |
Sfera de operare a functiei |
Instrumentele cel mai frecvent utilizate |
Diagnostica |
Identificarea nivelului performantei, punctelor tari si slabe, pe domenii ale performantei |
Instrumente de evaluare diagnostica: teste psihologice, de inteligenta, teste de cunostinte sau de randament etc. |
Prognostica |
Estimarea domeniilor sau a zonelor cu performante viitoare maxime ale educabililor |
Teste de aptitudini de capacitati sau abilitati specifice |
De selectie |
Clasificarea candidatilor in ordine descrescatoare a nivelului de performanta atins intr-o situatie de examen sau de concurs. Functia se poate actualiza, cu o miza mai mica, in situatia necesitatii crearii claselor de nivel |
Ideala este utilizarea de teste standardizate de tip normativ. Functia este activata si de catre anumite componente ale examenelor nationale |
De certificare |
Recunoasterea statutului dobandit de catre candidat in urma sustinerii unui examen sau a unei evaluari cu caracter normativ |
Eliberarea de certificate, diplome, acte dovedind dobandirea unor credite etc. |
Motivationala |
Activeaza si stimuleaza autocunoasterea, autoaprecierea, valentele metacognitive in raport cu obiectivele procesului educational stabilite de la inceput sau in functie de obiectivele de evaluare comunicate anterior |
Feed-back structurat din partea profesorului evaluator, informal (oral) sau formal (sub forma rapoartelor - comentarii) |
De consiliere |
Orienteaza decizia elevilor si a parintilor, in functie de nivelul performantelor obtinute, astfel incat orientarea scolara si/sau profesionala a elevilor sa fie optima, in echilibru stimulativ intre dorinte si posibilitati |
Discutii individuale, "seri ale parintilor", vizite cu scop de familiarizare a unor institutii educationale, alte forme de consiliere destinate elevilor sau parintilor |
Fig. 1 Functiile evaluarii (A. Stoica, 11)
Sarcina de lucru:
Comentati functiile prezentate prin raportare la rolul fundamental al evaluarii intr-un sistem, acela de reglare a functionalitatii si eficientei sale.
3.3. Relatia dintre curriculum si evaluare este reflectata in schema urmatoare :
Fig. 2 Relatia curriculum - evaluare (dupa A. Stoica,11)
Sarcina de lucru:
Analizati schema prezentata, evidentiind specificul relatiei curriculum - evaluare in contextul actual al reformei invatamantului.
(dupa Descriptori de performanta pentru invatamantul primar. S.N.E.E.; C.N.P.C., 2001)
Limba si Literatura Romana clasa a IV-a
Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
Elevul sesizeaza legatura logica dintre secventele unui mesaj oral (raportul cauza-efect etc.) demonstrand stadiul de formare a acestei competente prin urmatoarele niveluri de performanta:
Suficient |
Bine |
Foarte bine |
Sesizeaza, cu dificultate, legatura logica dintre doua secvente ale unui mesaj oral, aflate in doua raporturi logice, cu ajutorul intrebarilor de tipul: din ce cauza? cu ce conditie? etc. adresate de invatator. Completeaza (cu imprecizii corectate la interventia invatatorului) un mesaj oral: cu secventa adecvata, care exprima cauza sau conditia desfasurarii unei actiuni. |
Sesizeaza, frecvent, la, cerere si / sau in mod spontan legatura logica dintre doua secvente ale unui mesaj oral, aflate in raporturi logice de tipul: cauza-efect, conditie-actiune etc., cu ezitari sporadice, in formularea intrebarilor de tipul: din ce cauza?, cu ce conditie? etc. Completeaza: un mesaj oral cu secventa care exprima cauza sau conditia desfasurarii unei actiuni atunci cand asculta prima parte a mesajului si elementele de relatie (pentru ca . , fiindca . , din cauza ca . , daca, etc.) |
Sesizeaza, intotdeauna, la cerere si / sau in mod spontan, legatura logica dintre doua secvente ale unui mesaj oral aflate in raporturi logice de tipul cauza-efect, conditie-actiune etc., utilizand intrebari de tipul: din ce cauza?, cu ce conditie? etc. Completeaza adecvat un mesaj oral cu secventa care exprima cauza sau conditia desfasurarii unei actiuni, folosind corect elementele de relatie logica dintre partile mesajului. |
Geografie clasa a IV-a
Obiectiv cadru: cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei
Elevul observa dirijat / nedirijat elemente ale mediului geografic, demonstrand stadiul de formare a acestei competente prin urmatoarele niveluri de performanta:
Suficient |
Bine |
Foarte bine |
Raspunde corect, dar cu dificultate la intrebari despre elemente, fenomene si fapte geografice invatate sau observate, cu sprijin sustinut din partea invatatorului sau dupa un plan dat. Raspunde corect, dar foarte sumar la intrebari despre elemente, fenomene si fapte geografice observate cu prilejul unor vizite, excursii, drumetii. |
Construieste corect enunturi despre elemente, fenomene; si fapte geografice invatate sau observate, sau dupa un plan dat. Relateaza corect clar, dar mai sumar , folosind elemente de limbaj specifice geografiei, observatii, constatari personale, cu prilejul unor vizite. excursii, drumetii. |
Construieste corect enunturi despre elemente, fenomene; si fapte geografice invatate sau observate, relationandu-le. Relateaza corect si detaliat folosind elemente de limbaj specifice geografiei, observatii, constatari personale, cu prilejul unor vizite. excursii, drumetii. |
Educatie muzicala clasa a II-a
Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale
Elevul canta (dupa auz) individual sau in grup cantece la unison, dezvoltandu-si si deprinderile elementare de cantare vocala, demonstrand stadiul de formare a acestei competente prin urmatoarele niveluri de performanta:
Suficient |
Bine |
Foarte bine |
Canta (dupa auz) ,in grup cantece invatate, la unison si individual, cu sprijin sustinut din partea invatatorului. |
Canta (dupa auz) individual sau in grup, in dialog sau alternanta, cantece simple invatate, cu sprijin minim din partea invatatorului. |
Canta (dupa auz) in grup sau in interpretare solistica, in dialog sau alternanta orice cantec invatat. |
Elevul acompaniaza ritmic cantarea demonstrand stadiul de formare a acestei competente prin urmatoarele niveluri de performanta.
Suficient |
Bine |
Foarte bine |
Sustine ritmic acompaniamentul unor cantece invatate, cantate in grup ajutat de unele jucarii sonore, cu sprijin sustinut din partea invatatorului. |
Sustine ritmic acompaniamentul cantecelor invatate, interpretate individual, ajutat de unele jucarii sonore, cu sprijin minim din partea invatatorului. |
Sustine ritmic acompaniamentul oricarui cantec invatat, interpretat individual, ajutat de unele jucarii sonore sau instrumente muzicale simple |
Sarcini de lucru:
3.5. Criterii de acordare a notelor in invatamantul gimnazial - exemplu:
Disciplina: Matematica (gimnaziu) Obiectiv de referinta: Construirea unor probleme avant drept suport grafice si tabele de date. Sarcina de lucru: Pornind de la graficul si tabelele date, formuleaza mai multe probleme distincte, dintre care cel putin una cu caracter practic. Atentie! Produsul activitatii tale va fi apreciat dupa urmatoarele criterii: intelegerea si utilizarea datelor relevante oferite; formularea propriu-zisa a enunturilor; rezolvarea problemelor construite; evidentierea diferentelor (asemanari si deosebiri) intre problemele create; argumentarea caracterului aplicativ pentru problema creata in acest scop. |
Criterii de acordare a notelor |
Nota 5 |
Nota 7 |
Nota 9 |
Nota 10 |
Formularea enunturilor problemelor |
Problema este simplista ca enunt. In constructia enuntului se regasesc se unele inversiuni, data care nu folosesc in rezolvare, formulari ambigue etc. |
Enunturile respecta structura unei probleme (ipoteza, concluzie) sunt clare, dar nu se refera la domenii diferite. Se observa tendinta de a include in fiecare enunt cat mai multe din datele oferite, unele din acestea, nefiind necesare in rezolvare. O problema contine cel putin o informatie neutilizabila in rezolvare. |
Problemele formulate se bucura de o prezentare clara si corect realizata din punct de vedere logic. Problemele nu se refera la domenii diverse. In structura fiecarei probleme se delimiteaza clar ipoteza de concluzie. |
Enunturile sunt clare, precise, corecte din punct de vedere logic si al constructiei frazelor. Sunt foarte bine delimitate cele doua parti: ipoteza si concluzia. Enunturile vizeaza domenii diferite si utilizeaza numai date dintre cele oferite in ipoteza de lucru. Problemele se incadreaza in metode de rezolvare diferite. |
Fig. 3. Criterii de acordare a notelor (dupa A. Stoica, 13)
Sarcina de lucru:
Utilizand exemplul propus de SNEE (Serviciul National de Evaluare si Examinare) elaborati un set de criterii de acordare a notelor la disciplina de specialitate pentru o clasa / tema la alegere.
a) Clasificare:
Criterii de clasificare |
Tipuri si forme de evaluare |
Specificul/caracteristici distinctive |
Dupa volumul achizitiilor experientelor acumulate care fac obiectul evaluarii |
Evaluare partiala | |
Evaluare totala | ||
Dupa momentul si modul in care se integreaza evaluarea in procesul de invatamant |
Evaluare initiala | |
Evaluare formativa / continua | ||
Evaluare sumativa | ||
Dupa factorii care realizeaza evaluarea |
Evaluare interna | |
Evaluare externa |
b) Analiza comparativa a formelor evaluarii
Criteriul folosit |
Evaluarea sumativa / cumulativa |
Evaluarea permanenta / formativa |
Evaluarea initiala |
Proceduri utilizate |
verificari partiale aprecieri gen bilant verificari gen sondaj valabile doar pentru unii elevi si doar pentru o parte a materiei |
verificari sustinute pe secvente mici aprecieri care determina ameliorari verificarea intregii materii/elemente esentiale aprecieri valabile pentru toti elevii | |
Obiectiv principal |
evaluare cantitativa a rezultatelor efect ameliorativ redus la nivelul lectiei |
evaluare calitativa a rezultatelor ameliorarea lectiei - perfectionarea activitatii de predare-invatare-evaluare | |
Criteriul de apreciere a rezultatelor |
compararea cu obiectivele specifice ale disciplinei de invatamant |
compararea cu obiectivele de concrete/ operationale ale activitatii de predare-invatare-evaluare | |
Functia prioritara exercitata |
constatare, clasificare, ierarhizarea elevilor |
stimulare dezvoltarii elevilor constatativa, prognoza, motivationala | |
Efecte psihologice |
stres, relatii de opozitie profesor elev/sursa de stres |
relatii de colaborare profesor-elev dezvoltarea capacitatii de evaluare | |
Timp |
evaluarea ocupa 30 - 35% din activitatea didactica |
evaluarea ocupa 8 - 10% din activitatea didactica | |
Avantaje | |||
Limite |
Sarcini de lucru:
3.7. Metodele de evaluare
I. Metode traditionale |
Caracteristici |
Avantaje |
Dezavantaje |
Probe orale | |||
Probe scrise | |||
Probe practice | |||
II. Metode complementare | |||
Observatia sistematica | |||
Investigatia | |||
Proiectul | |||
Portofoliul | |||
Autoevaluarea |
Sarcini de lucru:
1. Analizati si completati tabelul metodelor de evaluare, identificand specificul, avantajele si limitele fiecareia.
2. Selectati din lista metodelor complementare, pe cele potrivite anumitor arii curriculare si comentati specificul lor.
Instrumentele de evaluare sunt cele care faciliteaza transpunerea metodei de evaluare in realitatea concreta , ele putand fi standardizate - realizate de specialisti - sau elaborate de cadrele didactice .
Teste standardizate |
Teste elaborate de profesor |
masoara obiectivele generale realizabile pe perioade de timp mai lungi si permit aprecieri globale asupra performantelor |
masoara obiective particularizate derivate din cele generale dar adaptate contextului educational |
acopera continuturi de amploare si de o mare varietate (programe, manuale) |
continutul este stabilit de catre profesor |
au standarde ce permit raportarea performantei unui elev la un grup de referinta (de obicei la nivel national) |
permit profesorilor sa faca comparatii intre performantele elevilor numai la nivelul clasei |
se administreaza in conditii standard |
de obicei nu cuprind specificarea unor conditii uniforme |
sunt elaborate de experti intr-un mod foarte atent si riguros |
de obicei nu se ridica la calitatea celor standardizate |
Fig. 4. Comparatia intre testele standardizate si cele elaborate de profesor (dupa D. Cretu, 3 )
Elaborarea unui instrument de evaluare necesita o suita de etape, dupa cum urmeaza:
precizarea obiectivelor (informative, formative;)
stabilirea continuturilor (unitati de invatare , lectii) din care se va sustine testarea;
stabilirea variantelor de itemi;
elaborarea itemilor;
organizarea testului (esalonarea itemilor, prezentarea instructiunilor de lucru, precizarea timpului de executie);
cuantificarea testului (atribuirea punctajului care constituie scorul testului si echivalarea acestuia in note sau calificative);
aplicarea testului.
Sarcini de lucru:
1. Adaugati la etapele prezentate si operatiile pe care le presupun aplicarea si valorificarea testului de evaluare.
2. Comentati competentele unui cadru didactic solicitate in elaborarea si interpretarea testelor de evaluare .
Tipuri de itemi utilizati in evaluare
Itemi de tip "inchis" |
Exemple |
||||||||||||
Itemii cu raspuns binar (de tipul corect/gresit: adevarat/fals; da/nu) |
Subliniati formele verbale corecte in urmatoarele contexte: a) Foarte multi factori concura/concureaza la realizarea succesului in viata. b) Literatura nu trebuie sa reflecte/reflecteze foarte fidel realitatea. Puneti semnul "+" in dreptul afirmatiilor pe care le considerati corecte si semnul "-" in dreptul celor false: a) Behavioristii studiaza constiinta. b) Un act reflex este intotdeauna involuntar. c) Creatia este o forma a activitatii umane. |
||||||||||||
Itemi cu alegere multipla |
Columb a descoperit America in: a) b) c) d) e) |
||||||||||||
Itemi "pereche" |
Fiecarui termen din partea stanga ii corespunde un element din partea dreapta. Stabiliti corespondenta prin sageti:
|
||||||||||||
Itemi de ordonare |
Aranjati etapele formarii deprinderilor in ordinea lor logica, scriind in paranteza cifra corespunzatoare: etapa invatarii analitice ( . ) etapa sintetizarii si automatizarii ( . ) etapa familiarizarii cu actiunea ( . ) etapa perfectionarii deprinderii ( . ) etapa organizarii si sistematizarii ( . ) |
Itemi de tip "deschis" |
Exemple |
|||
Itemi "propozitie lacunara" |
Columb a descoperit America in . Forma principala a organizarii activitatii didactice este . |
|||
Itemi cu raspuns construit de elev |
Clasificati formele evaluarii. Enumerati functiile evaluarii |
|||
Desene lacunare |
Completati in piramida de mai jos categoriile de trebuinte care lipsesc (dupa A. Maslow)
|
|||
Eseu |
Analizati relatiile care exista intre ideal, scopuri si obiective educationale. |
Fig. 5 Tipuri de itemi utilizati in evaluare(3)
Sarcini de lucru:
1. Analizati categoriile de itemi prezentati din perspectiva gradului de obiectivitate/subiectivitate pe care-l implica.
2. Elaborati un test de evaluare pentru o disciplina / clasa / tema la alegere, utilizand diverse categorii de itemi.
Evaluarea este o actiune complexa integrata in procesul de invatamant intr-un mod logic, firesc, ea secondand permanent proiectarea si realizarea activitatii instructiv-educationale.
Prin feed-back-ul pe care il ofera, evaluarea incheie ciclul actiunilor didactice, asigurand o functionare eficienta ca intr-un sistem cibernetic dotat cu mecanisme de reglare si autoreglare.
Evaluarea include trei operatii: masurarea , aprecierea si decizia, care prin specificul lor imprima evaluarii multiple functii: de diagnoza, de prognoza, de selectie, de certificare, motivationala, de consiliere, s.a.
Pentru evaluarea performantelor scolare profesorii pot folosi diverse forme de evaluare, precum si un repertoriu bogat de metode si tehnici de verificare. Indiferent de metoda aleasa, evaluarea presupune intotdeauna utilizarea unor itemi variati ce trebuie adaptati obiectivelor urmarite.
Cum ar putea cadrul didactic sa sporeasca calitatea evaluarii scolare?
Evaluarea poate fi considerata o sursa de stres? Identificati cateva modalitati de diminuare / inlaturare.
In ce masura tendintele inovatoare din domeniul evaluarii pot constitui premise pentru succesul scolar?
Bibliografie
Barna, A., Antohe, G. |
Curs de pedagogie. Vol. I-II, Ed. Logos, Galati |
Cristea, S., |
Dictionar de pedagogie, Ed. Litera-International, 2000, Buc.- Chisinau |
Cretu, D., |
Psihopedagogie, Ed. Imago, Sibiu, 1999. |
Cucos, C., |
Probleme de docimologie didactica in Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iasi, 1998. |
Curriculum National pentru invatamantul obligatoriu. Cadru de referinta, M.E.N., 1998. |
|
Ionescu, M., Radu, I., |
Didactica moderna, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995. |
Nicola, I., |
Tratat de pedagogie scolara, EDP, Bucuresti, 1996. |
Potolea, D., Neacsu, I., Radu, I., |
Reforma evaluarii in invatamant. Conceptii si strategii, MEN; CNEE., Buc., 1996. |
Radu, I., |
'Evaluarea si notarea performantelor scolare' in vol. Educatia si dinamica ei, coord. Ionescu, M., Ed. Tribuna invatamantului, 1998. |
Radu, I., T., |
Evaluarea scolara, EDP,Buc, 2000. |
Stoica, A. (coord.) |
Evaluarea curenta si examenele. Ghid pentru profesori, SNEE, 2001. |
Stoica, A., |
Evaluarea in invatamantul primar. Descriptori de performanta, MEN, 1998. |
Stoica, A.(coord.) |
Un sistem de criterii pentru acordarea notelor in invatamantul gimnazial si liceal, Ed. Scoala Romaneasca, Buc., 1999. |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate